2,335 matches
-
asigure că radiografiile folosite erau trimise din spital. Spusese ceva despre alte obiecte și substanțe, dar nu spusese nimic despre ce era vorba mai exact sau unde erau ele aruncate. Cu siguranță, americanii trebuiau să știe. Aceasta trebuia să fie veriga de legătură dintre cele două morți, altfel Peters nu i-ar fi trimis plicul, Încercând apoi să-l sune. Copilul fusese pacientul ei, dar apoi fusese luat și trimis În Germania, punct În care se termina fișa medicală. Avea numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fost descoperite alte 20 de monede bizantine (datate din secolele IV-VI, emise de Constantin cel Mare și Justinian), prinse într-un lanț în formă de salbă (colier); ulterior, în 1904, au fost completate cu 40 de monede și 10 verigi din aur, iar în 1905 cu circa 60 de monede, un lanț și o plachetă din aur. După mai multe cercetări, verificări și informații suplimentare din arhive, cercetătorii au ajuns la o ipoteză comună, conform căreia unul dintre tezaure dispare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii autohtoni și bizantini; o parte dintre ele au fost realizate local, în ateliere specializate, însă cele mai multe provin din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os, lut, piatră, bronz, fier și argint: pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2) și câte o aplică, cataramă, verigă, cercel, nasture și buton; d) obiecte diverse din lut, piatră și metal: 26 fusaiole de lut (la care adăugăm una dintr-o vertebră de pește), cute (8), piese de harnașament (2), clopote bronz (2), greutăți (2), și câte un exemplar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese de inventar (21 morminte creștine și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din specia Equus cabalus fosilis (un craniu de cal și picioarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
răsăriteană și centrală (Orăștie - Hunedoara, Moscu - Galați, Grozești - Iași, Seliște - Orhei și Hansca, ultimele două situri din Basarabia), pentru intervalul cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar tija este îmbinată din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la doi cai. Pe lângă ofrande s-au descoperit și alte piese: un vas întreg, de dimensiuni reduse, modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
b) Moara lui Chicoș: cu prilejul oferit de lărgirea drumului Tecuci-Bârlad s-a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
movile a fost secționată, datorită unor lucrări administrative, dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-lea și Constantin al VIII-lea (secolele X-XI). Mai târziu, în 1902, s-au găsit alte 20 de monede bizantine din aur, strânse într-un colier (salbă). De asemenea, de pe teritoriul aceleeași comune provin alte 40 de monede și 10 verigi din aur (descoperite în 1904), iar potrivit altor surse și aproximativ 60 monede bizantine (descoperite în 1905), a căror datare nu a fost stabilită inițial. Multe din informațiile menționate au fost preluate și perpetuate greșit, în timp, de la un autor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au descoperit doar două tezaure, celelalte informații fiind preluate greșit de la antecesori); Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131 (informații preluate de la predecesori: 1861 - 50-60 de monede, deși anul descoperirii este 1881 sau 1882; 1902 - 20 monede; 1904 - 40 monede și 10 verigi de aur; 1905 - 60 monede); EAIVR 1996 (voce semnată C. Preda), p. 69; Teodor 1997c, p. 81 (nr. 255); Custurea 2000, p. 201; Oberländer-Târnoveanu 2001b, p. 10 (inclusiv nota 23). 150. Gugești (comuna Botești), județul Vaslui a) Vatra satului: în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și de băutură, toate, evident, cu măsură, Întreaga noapte, s-au petrecut, Într-o adevărată nebunie tinerească. Picioarele nu le-au stat cât ai clipi; zbenguiala, cu tot felul de dansuri - de asemenea; glumele, una ținându-se de alta, ca verigile, Într-un lanț continu - la fel. Destul de târziu, către amiază, s-au despărțit, și s-au dus, fiecare, la casa lui. Pe drum, băieții: bă, da’a naibii e și fata asta, Casandra noastră, de-o noapte și-o bucățică
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Bine ați venit, le ură meșterul. Era îmbrăcat de sărbătoare, cu haină groasă și pantaloni în dungi. La gjt purta o cravată lată, cu nodul gros, încheiată sub gulerul scrobit. Pe pântec i se vedeau lampasurile ceasului și lanțul cu verigi cizelate pe margini. Nevastă-sa, o femeie mărunțică și negricioasă, cu obrazul supt, se fîsticise în niște foi lungi, abia călcate, neștiind ce să spună mai întu. Fata nu se vedea, dar din odaia alăturată se simțea o răsuflare iute
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dascălilor ascunși în umbra stranelor și arunca lanțul cădelniței spre mulțime. Fierul suna limpede ca niște clopote mici, totul era numai un fum parfumat. O voce de bărbat cânta alături, se auzea tușea seacă a lui Grigore, și ginerele văzu verigile și cununiile în față, pe o pernă de catifea roșie. Se închinară bătând semnul rar, cuprinși de evlavie. Pe urmă simțiră amândoi, și femeia și mirele ei, cercurile de fier pe frunțile încinse. Schimbară inelele de aur și răspunseră pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]