3,798 matches
-
interpret muzical îl portretizează cât mai exact cântecele sale, în ce o privește pe Loredana, cercetarea trebuie extinsă în multe domenii, uneori chiar fără legătură cu muzica. Rămâne de configurat însă, într-un portret cel mai cuprinzător frumoasele sale cântece, veselia ei clocotitoare, energia vulcanică. Este în primul rând o cântăreață formidabilă. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Loredana Groza. Pietrarul izvorului de cântec / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
maimuțăreau, cântând și ei marșul lor tembel: noi suntem soldații curajoșii/luptătorii cei victorioși/cu buulgări de zăpadă/și cu măturaa/lovim!lovim!/morocănoșii și plângăcioșii/tristețea peste tot o nimicim!stângu!drept!stânguu! În acest amestec de uimire, teamă, veselie și animație, un om întrebă pe prințesa din văzduh: - Cine ești tu, frumoasă vrăjitoare? - Vă place cum v-am împodobit casele și copacii? răspunse vrăjitoarea tot cu o întrebare. - Daaa! răspunseră în cor oamenii din jur. - Vreți să scăpați de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
-l dracu’ de Străgălia!” De data aceasta râdea și doamna inspector Ștrengaru cu gura până la urechi, iar madam Luxița Prădăreanu, care se temea că o să fie dată afară din învățămănt era în al nouălea cer, ca să nu mai spunem de veselia elevilor care, din acel moment au început să se „pregătească sârguincios” pentru suținerea examenului de bacalaureat, când Enescu întreabă. - Doamna inspector Ștrengaru, dacă am să scriu și eu ca I.L.Caragiale o piesă de teatru, la ce gen literar o să
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
chiolhanu, Ar fi zis și nea Mărin Când era cu Veta,-n trin, Când zaibăru i-au băut... Niște șuți de pe la Prut” Când se schimbă-o guvernare, Jefuiesc, fură mai tare. Se întrec în dibăcie, Și mi-o duc în veselie - Artă îmi fac din hoție... Numai bine să le fie. I I I Dacă-mi trece un mandat, Ați văzut cum s-au luptat? Tot nimic nu s-a aflat, A rămas totu-ngropat, Și nimic nu s-a schimbat
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
să citesc o parte din parodiile lui Alexandru Oltean, care mi-a dăruit volumul „Oglinda retrovizoare”, un material colorat, care binedispune instant, oricât de afectată ar fi starea cititorului. De fapt, prima seară a festivalului a fost o caravană de veselie, ștafeta fiind predată pe rând de la Alexandru Oltean, la Alexandru Câțcăuan, la Any Drăgoianu, la Gheorghe Niculescu-Uricani și la mai toți scriitorii prezenți. Pe nesimțite, noaptea s-a băgat în zi, gata să tragă și ea cu urechea la hohotele
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
stresului, adormiră și nici acasă nu reușiră să învioreze atmosfera cu explicații... *** Peste un timp însă, de ziua Sfântului Apostol Petru, ocrotitorul pescarilor, Organizația, secția de cartier, se adună pentru cinstirea evenimentului la un restaurant cu specific. Ca de obicei, veselie mare, o mulțime de povești, votcă, preparate din pește și foarte multă reticență din partea celor trei care nu știau cât de răspândită era pățania prin care trecuseră. De aceea Relu și Nelu, rămaseră cu mâinile încleștate pe pahar când îl
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
asigurarea unui puternic curent de opinie publică capabil să influențeze în permanență factorii decizionali. Iar aceasta este o problemă care mereu se amână de pe agenda noastră politică. Ca dovadă că în ultima lună ne-am aflat pe față într-o veselie a recunoașterii că se tocmește fără jenă cumpărarea nu numai a unor locuri eligibile pe listele unor partide, ci chiar dublarea prețului acesteia prin clauza cheltuielilor electorale suportate de candidat. Și, chiar dacă nu mai venim să spunem că asemenea cheltuieli
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
obținerea bravilor soldați capabili de sacrificiul suprem în orice moment în care patria le va cere aceasta. * Odată ajunse în stația de destinație, vagoanele recruților au fost trase pe o linie moartă. Fețele tinerilor nu mai purtau nicio urmă de veselie. Urmele de oboseală cauzate de disconfortul nopții trecute erau mascate, ca de un fard de proastă calitate, de curiozitatea ce pusese stăpânire pe toți; o curiozitate bolnavă ce îi înfiora. Nu au întârziat să apară camioanele militare în care au
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
primite de la Albert și le-a recitit. Acum a realizat că trăirile fiecăruia pot deveni motiv de suferință pentru alții. Fără doar și poate, Albert suferise. Nu avea de ce să resimtă vreun sentiment de vinovăție. Îl percepuse ca debordând de veselie, refuzând ca vreodată să se lase cuprins de tristețe; așa cum el lăsase să se întrevadă. O vreme chiar, mai apoi, Toloșica îi crease convingerea superficialității lui. A înțeles ce nu a putut înțelege cu ceva timp în urmă; zăpăcitul ăsta
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
fiecare salt înainte, la comanda „culcat ! ” se aruncă în noroi împroșcându-se. Singurul care a rămas cu ținuta aproape curată este soldatul Covaci nedumerit de cele ce se întâmplă. Ceilalți, murdari din tălpi până în creștet, sunt cuprinși de o ciudată veselie, de parcă ar fi primit vestea că de mâine au câte o permisie de șapte zile pentru rezultatele excepționale obținute în poligonul de tragere. În drumul spre cazarmă, în oraș, se simt persoane cu importanță ; atrag atenția tuturor trecătorilor, fără nici o
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
toți deodată. Această expresie cât și gesturile repetate mecanic, fără nici o noimă, a devenit deliciul tuturor ; hazul general uimindu-l și mai mult pe cel ce se afla în centrul atenției. Cum de se transformase, ca prin minune, furia în veselie generală ?! Alături de Florin una dintre colege, Oana, este transfigurată de veselie, chipul său împrumutând ceva de la îngeri. Prietenul lui Albert nu rămâne indiferent ; uită cu totul de mândruța de la II CL. * În urmă cu mai mult de doi ani apropierea
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
noimă, a devenit deliciul tuturor ; hazul general uimindu-l și mai mult pe cel ce se afla în centrul atenției. Cum de se transformase, ca prin minune, furia în veselie generală ?! Alături de Florin una dintre colege, Oana, este transfigurată de veselie, chipul său împrumutând ceva de la îngeri. Prietenul lui Albert nu rămâne indiferent ; uită cu totul de mândruța de la II CL. * În urmă cu mai mult de doi ani apropierea dintre Florin și Oana l-ar fi durut pe Albert. Simțise
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
urmă mai că l-a îmbrățișat în încercarea de a-i capta atenția, de a-i schimba starea sinonimă cu propria ei stare de fond. Fata reușise până mai acum câteva momente să creeze o atmosferă de carnaval, să împrăștie veselie, exuberanță și optimism. Își înecase tristeța în torente de îndemnuri adresate celorlalți, adresate sieși. Orice față tristă avea darul de a-i anihila eforturile depuse. Puțin mai lipsea să-l roage pe Albert, cu lacrimi în ochi, ca măcar să mimeze
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
exuberanță și optimism. Își înecase tristeța în torente de îndemnuri adresate celorlalți, adresate sieși. Orice față tristă avea darul de a-i anihila eforturile depuse. Puțin mai lipsea să-l roage pe Albert, cu lacrimi în ochi, ca măcar să mimeze veselia, buna dispoziție. - Gata! S-a zis cu școala! Profesorii nu au cum să ne mai sperie! Azi ne luăm adio de la toți și de la toate! Fiorul unui presentiment l-a străfulgerat pe Albert. Instinctiv a intrat în jocul fetei. Nu
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
zis cu școala! Profesorii nu au cum să ne mai sperie! Azi ne luăm adio de la toți și de la toate! Fiorul unui presentiment l-a străfulgerat pe Albert. Instinctiv a intrat în jocul fetei. Nu numai că a râs cu veselie dar a și ridicat-o ca pe o treistie și a rotit-o fixându-i privirea, pregătindu-și întrebarea cât și o notă de nedumerire: - Ce vrei să spui cu asta?! - Azi mi-am luat adio de la iubitul meu! - Chiar
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
pe oricare ! Mai greu le era celor ce frecau mozaicul treptelor de la scara ce urca spre dormitor, acest loc fiind cel mai vizibil pentru ochiul soacrei. S-a apucat să frece în rând cu ei, de această dată cântând cu veselie : „ de când n-am mai fost la oi, durlu du du, durlu du du..... n-am mai purtat cioareci noi ! durlu du du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
din 12 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Ultimele zile de școală par cele mai lungi. Minutele par a nu se mai sfârși, iar guralivul clopoțel devine salvatorul tuturor. E așteptat cu înfrigurare și primit cu urale de glasuri pline de veselie. Nu se neglijau orele ori temele de făcut, dar nu mai păreau interesante, deveniseră, ca din senin, plictisitoare. Plutea în aer un dor de libertate și pauzele erau prilej de a da drum liber viselor. În fiecare pauză, în curtea
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
mai nevinovați iar nouă ni se adâncesc trăsături de criminali pe măsură ce sunt anulate circumstanțele atenuante. Am luptat pentru o lume mai bună și uite unde am ajuns! ” Sinceritatea brutală a celui ce i se destăinuie este dublată de o ușoară veselie amară. Albert bănuiește că aceasta este antidotul folosit de ilegalist pentru menținerea echilibrului conștiinței. Ar trebui să înțeleagă dezicerea lui de etichetarea de comunist; a fost doar un om care a îndrăznit să spere și să lupte pentru dreptate. Este
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-o sonoritate armonizată și cu texte alese. Multe cântece
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
o omenească mulțumire celui care le-a sărit sinistraților în ajutor, Gigi Becali. E un cîntec trist, numai trist! Puține astfel de stări răzbătute din drame umane se regăsesc în cântecele interpretei Geta Postolache. Repertoriul ei e împresurat de joc, veselie, speranță, dragoste...! Întocmai aceasta exprimă și chipul celei ce a însuflețit unele dintre cele mai frumoase cântece ale folclorului moldovenesc, vesela și dăruita cu duh artistic uriaș, Geta Postolache! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Geta Postolache
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
și era îndrumătorul ideal al multor trăiri la fel de controversate ca și cele cu care noi ne confruntăm în prezentul dat. Și totuși...oare ei nu aveau tot același timp de care noi avem parte astăzi și ne plângem într-o veselie de el? Cum reușeau ei să privească către cruce dar în același timp să fie atenți la tot ceea ce se petrecea în jurul lor? Vremurile nu s-au schimbat, în schimb tehnologia a avansat foarte mult, ca de altfel și moda
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
să fie copleșit de înțelepciune. Nu s-a întâmplat una ca asta. S-a simțit copleșit de tristețe, o tristețe care parcă nu era a lui, o sumă a tristeților altora, intuite numai, neexprimate fățiș, mascate nu arareori de o veselie amară, de acel binecunoscut haz de necaz. Destăinuirile făcute cu fereală, trunchiate de teamă, își găseau acum semnificația în tristețe. Înțelegea că ceva malefic, împotriva căruia nu i te puteai pune, se revărsase asupra oamenilor. Totuși, acea dezlănțuire devastatoare părea
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
Epigramă ?! Alcool și pierde-vară Deștept băiatul și cu har, e plictisit de toate cele... Previziuni făcea în bar... Era un „cititor” de „stele”! Paradox Uite, n-aș vrea să se știe și nici vorba să se-ntindă, cum privesc cu veselie, pe dușmanul din oglindă ! Dreptate la televizor Ăștia sunt „justițiarii” care vor mereu dreptate ! Folosesc metode varii când înfig pumnale-n spate ! Spor Au lucrat „să spargă norma” ca să termine Reforma. Însă dup-atâta zel unde-o fi, că nu
EPIGRAME 5 de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365192_a_366521]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > IARMAROC DE SÂNT ILIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului IARMAROC DE SÂNT ILIE Vine iarmarocu-n târg, Când sunt perele în pârg. Va fi veselie mare, Ca la orice sărbătoare. Iujuri mari, și iujuri mici, Cu trupele de pitici! Gură cască, scamatori, Fel de fel de dansatori. Cântă iar marea fanfară, De-i zice, a lui Jumară! Copiii vor înghețată, Băieți plimbă câte o fată
IARMAROC DE SÂNT ILIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365266_a_366595]
-
păstrăvului”. La Anca Goja, povestirea Păstrăvul evocă așa, ca într-o doară tot un coșmar, o halucinație care mușcă din conștiința confuză a unui pescar, pescarul care se visează devorat de păstrăvi canibali. Și lectura comparată poate continua într-o veselie tot așa, avem, tot ca o coincidență un personaj chinuit de o tumoare cerebrală, locul, timpul și exprimarea diferă, nu-i așa?! Și ca să fie neagra coincidență fără cusur, să aruncăm o inocentă ocheadă șe pe referința critică semnată de
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]