2,153 matches
-
ar fi, îmi place. Se cheamă top. Și o bluză ce este, atunci? Ashling îi dădu câteva variante. Nu trebuie să spui niciodată „bluză“ unei femei care are sub șaizeci de ani, zise ea, serioasă. Poți complimenta o femeie în legătură cu vesta pe care o poartă, dacă are un tricou fără mâneci. Nu dacă poartă cu adevărat o vestă. De fapt, dacă poartă o vestă, te sfătuiesc să o iei la fugă. Înțeleg, dădu Marcus din cap. Dumnezeule, e un adevărat teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
variante. Nu trebuie să spui niciodată „bluză“ unei femei care are sub șaizeci de ani, zise ea, serioasă. Poți complimenta o femeie în legătură cu vesta pe care o poartă, dacă are un tricou fără mâneci. Nu dacă poartă cu adevărat o vestă. De fapt, dacă poartă o vestă, te sfătuiesc să o iei la fugă. Înțeleg, dădu Marcus din cap. Dumnezeule, e un adevărat teren minat. — Ia stai, își dădu ea brusc seama de ceva. Mă storci de informații pe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bluză“ unei femei care are sub șaizeci de ani, zise ea, serioasă. Poți complimenta o femeie în legătură cu vesta pe care o poartă, dacă are un tricou fără mâneci. Nu dacă poartă cu adevărat o vestă. De fapt, dacă poartă o vestă, te sfătuiesc să o iei la fugă. Înțeleg, dădu Marcus din cap. Dumnezeule, e un adevărat teren minat. — Ia stai, își dădu ea brusc seama de ceva. Mă storci de informații pe care să le folosești în numărul tău? — Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Clodagh s-ar atinge de Ted nici cu un deget, dar... Clodagh a continuat: — Ne-am distrat de minune și Marcus a fost fantastic. A făcut un număr amuzant despre hainele femeilor. Despre diferența dintre o bluză, un top, o vestă, un tricou... — Ce a făcut? Dă-i încolo pe Ted și pe Clodagh! Ashling era dintr-odată îngrijorată pentru ea însăși. — A știut și ce e ăla un shell-top, exclamă Clodagh. — Sunt convinsă. Ashling știa că ar trebui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
O secretară mă invită în sanctuarul șefului, unde, în fotolii de piele asortate, erau așezați Lee Blanchard, mai mulți mahări decât văzusem eu vreodată la un loc și un bărbat slab ca un țânțar, într-un costum de tweed, cu vestă. Secretara mă anunță: — Polițistul Bleichert. Mă lăsă apoi acolo, conștient că uniforma îmi atârnă ca pe gard pe corpul slăbit. Apoi Blanchard, care era îmbrăcat în pantaloni sport și un sacou maro, de colegiu, se ridică în picioare și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Am primit cu plăcere dovezile de prietenie până când sala de ședințe se goli și de mine se apropie Ellis Loew, care se juca distins cu un breloc ce purta însemnele frăției Phi Beta Kappa și îi era prins de buzunarul vestei. — N-ar fi trebuit s-o lălăi cu el, spuse Loew învârtind brelocul în aer. Erai în avantaj pe toate cele trei fișe de arbitraj. I-am înfruntat privirea. — Propunerea B a fost ratificată, domnule Loew. — Da, așa-i. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
curată Gerald Cleaver. Logan stătea la bar, așteptând să-l servească vreunul dintre australienii cei spălăciți și-l asculta pe un tip gras cu un tricou galben strălucitor, care se lega de un bătrânel slăbănog cu barbă, În tricou și vestă. Cleaver era un gunoi. Cum de putuse poliția s-o dea În halul ăsta În bară și să-l lase pe psihopat să scape? Era clar că era vinovat Cleaver, cu toții copiii ăștia morți care tot apăreau. Și ei lăsau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
prin cadrul unei uși invizibile apăruse cineva. Era un alergător în pantaloni de antrenament albi cu dungi albastre pe lateral. Avea și el aripi ca mine, însă părul aproape blond îi era învăluit de promoroacă. Avea ca haină doar o vestă albă, subțire și descheiată pe jumătate. Sufla aburi în pumni, încercând să-și încălzească mâinile. Am zâmbit. Ca să vezi cine vorbește, am zis. Tu pari de-a dreptul scos de la congelator... de unde vii? Mi-a aruncat o privire gânditoare în timp ce
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
dereglat funcțiile senzoriale. „Nu se poate“, strigi, „eu l-am văzut pe acel ins!“ Încerci să-ți fixezi În cuvinte toate detaliile, ca să nu ți se șteargă definitiv din memorie; era un tip matur, Îmbrăcat cu un costum elegant, cu vestă cadrilată și mănuși negre, cu un joben Înalt, din acelea pe care le au măscăricii la circ și din care scot tot felul de obiecte, mai mari sau mai mici, neînsuflețite sau chiar vii. Purta niște botfori roșii, aduși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
doi polițiși de lângă un zid, la mică distanță de locul unde se aflau ei. - Și mai sunt doi în față. - A chemat cineva trupele speciale? - Nu știu, pentru că mi-am pierdut stația chiar când a început schimbul de focuri. - Ai vestă? - A, nu. Eu eram la control trafic azi. Dar ce facem acum? Fără să-i răspundă, își scoase stația Motorola și o setă pe o anumită frecvență. - 5-8-8-5 la locul accidentului. Către un superior. După câteva secunde, putu auzi: - Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care acum pendula la nivelul genunchilor, suspendat de sfoara care se oprea undeva în buzunar. Două persoane stăteau în fața ei. Una din ele era ofițerul chel căruia Sachs îi dăduse ordine precise mai devreme, iar cealaltă era Kara, purtând o vestă NYPD. Aceasta privea nedumerită când în josul aleii, când la Sachs. - Deci, unde e? Capitolul XIX - Trăiești? se bâlbâi Sachs. Ce... adică, ce s-a întâmplat? - Dacă trăiesc? Da, sunt în regulă... Vrei să spui că nu știai? privi Kara la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
inducem noi în eroare. - Să-l facem să iasă pe interval, adăugă Bell. Așa că am cumpărat niște sos picant de la fast food, l-a vărsat pe ea și s-a prăbușit pe ciment. Pentru a întări cele spuse, Kara deschise vesta pentru a arăta pata roșie de pe bluză. Detectivul continuă: - Ne-a fost într-adevăr puțin teamă că lumea se va aduna ca la circ peste ea... Da, cam așa a fost... - ...dar am hotărât că e mai bine decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ascuțită în încheieturi și umeri de la cătușele care se închiseră cu zgomot, în timp ce buzunarele îi erau întoarse pe dos. Strivit de caldarâm, pastorul Swensen putu vedea cum ușa mașinii lui Grady se deschide și ies trei polițiși cu căști și veste antiglonț. - Nu te mișca, capul jos, jos, jos! Lăudat fie numele Domnului Iisus Hristos... Văzu apoi o pereche de picioare apropiindu-se de el. În contrast cu violența de care dăduseră dovadă ceilalți, acest om era destul de politicos. - Acum, domnule, vă vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să o amenințe de la spate cu creionul. Gardienii vor crede că e un pistol și îi vor deschide ușa. Probabil că Weir era aproape - eventual chiar dincolo de ușile de siguranță. Haide, draga mea. Puțin mai aproape. E posibil să aibă vestă anti-glonț, își aminti el; e mai bine să țintească fețișoara-i drăgălașă. - Și avocatul tău? întrebă ea, aplecându-se asupra lui Roth. A fost și el înjunghiat? - Da! A fost un deținut negru. A spus că sunt rasist și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
biroul lui Henry, un plan de proiect enervant pe care fără îndoială el îl dirijase cu bună știință. Leigh ar fi vrut să stea câteva minute să-și revină și, sincer vorbind, poate să-și mai ascundă ținuta cu o vestă sau o pereche de șlapi, dar știa că Henry își eliberase toată după-amiaza așteptând ca ea să se întoarcă. — Bună, zise ea veselă și se aranjă cât putu mai modest pe canapeluță. — Ei? întrebă el. Henry o măsură din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să li se adune În jurul umerilor. Jim Îl urmări pe tatăl său făcîndu-și loc printre hamalii de pe șampane care se Înghesuiau la debarcader. Un grup de englezi venise În goană de la clubul Shanghai și Își scoteau paltoanele și jachetele. În veste și cămăși, săriră de pe mal În noroiul de dedesubt, cu brațele În balans, În timp ce se scufundau pînă la coapse. Marinarii japonezi de pe Wake continuau să tragă În cuter, dar doi englezi ajunseseră deja la marinarul rănit. Îl prinseră de subsuori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și cu totul adevărat. Nu-i venea să creadă. Phil Împărțea paharele de șampanie În stânga și-n dreapta. — Și nu ne felicitați? Ruby Își lăsă paharul jos și sări de pe canapea: —O, Doamne. Îmi pare rău. Doar că-i ultima veste din lume la care m-aș fi așteptat de la voi. Și Încă sunt șocată. În ciuda chestiei ăsteia, reuși să-i ia În brațe pe amândoi părinții și să-i pupe pe rând: —Uau, urmează să am un frățior sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ca de obicei, silindu-se să nu bată prea tare la ochi. Primesc imediat cheia. Italia vorbește cu bărbatul la la recepție. Apar doi colegi, ne salutăm. — Sauna este deja caldă sau trebuie să aștept? o întreb pe fata cu vestă bleumarin care îmi înregistrează cartea de identitate, o scuză să mai rămân acolo. Bărbatul din fața Italiei parcurge cu creionul în mână lista rezervărilor. Ea se întoarce spre mine cu o privire pierdută. Mă apropii. — Este vreo problemă cu colega mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
spate în scaunul lui mare care îl făcea să pară și mai scund și își descheie nasturii de la sacoul unui alt costum spilcuit de-al său. Lumina slabă a lămpii de birou făcea să-i sclipească lanțul de aur de la vestă. În timp ce se legăna înainte și înapoi, reflecția apărea și dispărea. Aș putea să vă dau ceva... începu el. Nu îmi puteam crede urechilor. Omul era un prost. Mai rău, un șarlatan. Îmi irosise o lună din viață întrebându-mă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
-l observă cum sta așa cu capul aplecat, și, ca să umple clipa lungă și goală, să fie, ca de obicei, ascultător, cum fusese toată copilăria lui, W. a tras spre el contractul, a scos stiloul din buzunarul de la piept al vestei și a semnat cu iscălitura lui puternică, plină de elan. Asta avea să fie singura semnătură pe acel document. IIItc "III" Gheațătc "Gheață" Purtam în spate o istorie, ceea ce îmi crea un ascendent față de colegii mei. Ei crescuseră în sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
același timp, de domn sută la sută, care știe să-și poarte bastonul ușor și să-și scoată pălăria a salut cu un gest care, deși politicos și amabil, impunea totodată distanța necesară. Și Onkel Rodolph, numai în cămașă și vestă, și-a pus brațul pe speteaza fotoliului și o privea pe mama prin lentilele ochelarilor lui rotunzi cu rame de corn. Un zâmbet îi flutura în jurul buzelor și un fel de oboseală. El știa mai bine decât toată societatea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cap și uitându-ne la Neil Diamond în The Jazz Singer. Tremuram pe dinăuntru de parcă mă lua gripa. Ce s-a întâmplat? Era grozav! Maria veni lângă mine lăsând-o pe Lisa discutând despre liste cu un bărbat cu o vestă matlasată, care de cum ajunsese își scosese din buzunar „lista cu subiecte de conversație“. Dacă Lisa nu ar fi fost deja măritată, ar fi fost bărbatul perfect pentru ea. Nu știu ce caut aici, am șoptit eu. Ar fi trebuit să mă convingeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
putut să-l mai văd pe Marcu, cum se izbește în cap cu o halbă care se sparge fărâme și cum șiroaie de sânge i se preling din coafura în neorânduială de-a lungul obrajilor, pe plastronul alb, ieșit din vesta larg răscroită, sub care se zărea cămașa lui de stambă colorată. Turbat, Marcu apucă un ciob al paharului și-l sparse între dinți. Apoi înșfăcând un scaun, făcu o roată prin aer și-l repezi ca un proiectil în oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
balamalelor mâncate de rugină, coborâsem câte două trepte, scara putredă de lemn. - Ramses, vreau să mor! interveni frățiorul dinlăuntrul meu, cuprins de un acces sentimental, dulceag și răsuflat. - Călușul! Unde e călușul? Făcui eu, disperat, alunecându-mi degetele în buzunarul vestei. Fiindcă nu l-am găsit alergai să-l caut la hotel unde am scotocit prin geamantanele și cărțile, împrăștiate pe covor. Abia din ultima valiză de mucava scorojită scosei la iveală mașina unei lămpi de petrol No. 5, un fitil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
continuă: - A doua oară ne-am întâlnit la barul „Barbarina”. Era târziu, după miezul nopții, când ai intrat în speluncă. „Domnule pianist! Nu cumva ai un piramidon?” m-ai întrebat zâmbind. Ți-am servit bulinul ce-l aveam în buzunarul vestei. - Firește că-mi aduc aminte, răspunsei bucuros de revedere. - Și în sfârșit, pentru a treia oară, ne-am întâlnit la belciuge. Câștigasem un pumnal de la prima zvârlitură și în același timp, tot acolo, mi-am găsit și logodnica. Pornirăm împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]