1,974 matches
-
De asemenea, dacă în cazul Dragostei spirituale, pieptul miresei este expus, posibilă sugestie mariologică, aici, se întâmplă exact pe dos, mireasa este complet îmbrăcată. Distincția dintre erosul spiritual și cel profan funcționează astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui Ripa somptuoasă, la Cecilia Cuțescu-Storck convențională alături de pletora de podoabe, coafura sofisticată etc. conotând frivolitatea, vanitatea și alte cedări lumești. În eseul pe care-l consacră lui Georges de la Tour, Melancolia II. Eseu despre poetica și simbolica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care să concilieze eticul și esteticul. Artistul încearcă să-și materializeze utopia estetică în proiectarea propriei sale vile Bloemenwerf din Uccle, în 1895, vilă adaptată principiilor sale estetice, unde atât exteriorul, cât și interiorul, până la cel mai mic detaliu, incluzând vestimentația soției pusă uneori în acord cu culorile unor specialități gastronomice din meniul familiei, participă la economia simbolică a scenariului decorativist. Așa cum Henry van de Velde se inspirase în proiectul său după modelul vilei Red House, construită în 1859 de către Philip
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme să împrumute vestimentația, obiceiurile și comportamentul altor rase ori culturi 203. Agora ar putea astfel fi descrisă ca spațiu de "infiltrație culturală 204", adică un loc în care oamenii puteau trece cu ușurință de la o identitate la alta, experimentând, fie și pentru perioade
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
general economice a județului Bacău, spațiu apreciat de autor, cu o tentă ușor „patriotică”, drept „Prahova Moldovei”. În final, domnul Alin Popa abordează unele aspecte ale vieții cotidiene din Bacăul perioadei, individualizând băcăuanul la nivelul spațiului privat al familiei, al vestimentației, ca patriot în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al lucrării, descrierile sociale ale marginalilor, cuprinși de autor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reușit să pătrundă în Barourile de avocați au fost Ella Negruzzi și Aurelia și Henriette Sakellary (cele trei au fost primite în Baroul Ilfovă. IV. B. Băcăuanul și preocupările legate de eleganța vestimentară Până la izbucnirea Primului Război Mondial, formele de bază ale vestimentației masculine au inclus sacoul, „redingota la dou) rânduri, cu poalele tăiate drept mai sus sau mai jos de genunchi, și jacheta, la un rând, cu poalele tăiate curb din dreptul stomacului spre spate, acestea fiind haine de zi, de lucru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
simple și de mici dimensiuni. Tot acum, rochiile devin mai scurte - în general, croitorii abordau modelul trei sferturi -, ajungându-se la „performanța”, în cazul tinerelor lipsite de prejudecăți, expunerii picioarelor până la nivelul genunchilor. De regulă, taioarele, ce au dominat peisajul vestimentației feminine în perioada interbelică, erau realizate din materiale de culoare deschisă, albul fiind una din culorile preferate. Bacăul dintre cele dou) războaie mondiale a avut un număr ridicat de croitorii. În anul 1925, numai pe strada Mare funcționau un număr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintre care cele mai cunoscute, dar și cele mai scumpe, erau „La Leon”, „Guttman”, „Rosenfild” sau „I. Schwartz”. Acest fapt ne indică nu doar existența cererii pentru costumele de comandă, ci și un anumit nivel al preocupărilor legate de actualizarea vestimentației în acord cu tendințele modei. De altfel, supoziția noastră este susținută și de imaginile de epocă aflate în colecțiile amatorilor de artă fotografică. Tot în această perioadă, gusturile vestimentare ale populației urbane moldovenești au început să fie influențate și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
festivități au îmbrăcat o nou) formă, pe măsura personalității accentuate a regelui Carol al II-lea. Astfel, spre sfârșitul perioadei interbelice, românii erau deja inițiați în practicile legate de costisitorul cult al iubitului Conducător. Modificări importante au survenit și în privința vestimentației cu care oficialitățile trebuiau să se afișeze la aceste evenimente. De pildă, pentru sărbătorirea zilei de 16 octombrie 1936, consilierii municipalității băcăuane au fost obligați să poarte următoarea ținută: „frac, cravată, mănuși albe și decorațiuni”. În aceste zile, autoritățile publice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chiar și în lipsa „țintelor” finale - de multe ori promenadele se făceau, pur și simplu, fără un scop precis, din dorința de a explora strada -, dar și din modul în care acestea erau pregătite și consumate: grija pentru alegerea și etalarea vestimentației, a bijuteriilor sau a pieselor de galanterie, ritualul masculin al salutului prin ridicarea pălăriei, plăcerea doamnelor de a fi sărutate pe mâna dreaptă de către cunoscuți etc. Inevitabil, centrul orașului a exercitat o puternică atracție pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de călătorii ale claselor "respectabile" și relațiile diplomatice curente între curțile regale, extinderea comerțului, precum și tot mai rapida și mai larga circulație a ideilor străine în domenii ca filosofia sau literatura, a cărților și a pamfletelor, a corespondenței, educației, a vestimentației și a relațiilor sociale. Încă nu s-a scris o istorie a cosmopolitismului secolului al XVIII-lea, dar este clar că în scrierile lui Pietro Verri, ale lui Immanuel Kant, Thomas Paine și ale altora, "adevăratul cosmopolit" și "patriotul loial
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
următoarea: “Am foarte mulți prieteni și îmi place să organizez petreceri, drumeții sau activități de divertisment pentru tot grupul. De obicei reușesc să îi conving pe cei mai mulți să accepte planurile inițiate de mine".) INTERVIUL DE ANGAJARE I. Pregătirea interviului Ținută, vestimentație și punctualitate Definește-ți propria viziune Elaborează-ți un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
următoarea: “Am foarte mulți prieteni și îmi place să organizez petreceri, drumeții sau activități de divertisment pentru tot grupul. De obicei reușesc să îi conving pe cei mai mulți să accepte planurile inițiate de mine".) INTERVIUL DE ANGAJARE I. Pregătirea interviului Ținută, vestimentație și punctualitate Definește-ți propria viziune Elaborează-ți un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
Bergson, Cele două surse ale moralei și ale religiei Henri Bergson, Eseu despre datele imediate ale conștiinței Henri Bergson, Teoria rîsului Leon Bloy, Mîntuirea prin evrei. Sîngele săracului Dan Botta, Unduire și moarte Thomas Carlyle, Cultul Eroilor Thomas Carlyle, Filosofia vestimentației Emile Durkheim, Despre sinucidere Jules de Gaultier, Bovarismul Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei Vasile Lovinescu, Incantația sîngelui Vasile Lovinescu, Mitul sfîșiat Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns Marcel Mauss, Eseu despre dar Marian Papahagi, Fața și reversul Marcel Petrișor, Gogol Luca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
brad, din care își vor putea construi mai târziu, în orele de compoziție aplicativă, diferite obiecte sau jucării. Vizitele în întreprinderi îi face pe elevi să înțeleagă unele procedee și tehnici de confecționare a țesăturilor și a unor obiecte de vestimentație, dar și să achiziționeze unele deșeuri textile pentru orele de compoziție aplicativă. Metoda excursiilor și a vizitelor are o mare valoare instructiv-educativă, dar mai ales estetică și afectivă, pregătind astfel o generație care să aprecieze și să dorească arta. METODA
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult prea mare. Fenomenul nu aparține exclusiv societății contemporane. Din vechi timpuri și până astăzi, comunicarea din interiorul societății cuprinde reprezentări și imagini, miturile, simbolurile, ritualurile, poveștile, istorisirile, vestimentația, pictura, arhitectura și, în general, arta, fiind mijloace prin care sunt comunicate reprezentări, prin care obiectele, indiferent de natura lor, sunt deja definite, mesajul, prin forma și conținutul lui, implicând o imagine, adică o reprezentare care ajunge la individ deja
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
proprietăți, și nici loc unde să-și rezeme capul (Lc 9,58). Ei nu folosesc haine făcute din piei sau din in, ci doar tunici de lână cu glugă. Ei nu folosesc pelerină, mantie, nici pălării sau alt tip de vestimentație. 8. Dacă cineva îi invită la prânz, mănâncă și beau ceea ce li se pune înainte (Lc 10,7); iar dacă cineva le oferă ceva din abundență, nu își fac provizii pentru ziua următoare. 9. O dată sau de două ori pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
permanent, să trimitem în jurul nostru mesaje despre noi; conștienți într-o măsură mai mare ori mai redusă ne exteriorizam afectele, gândurile, sentimentele, stările emoționale, cunoștințele și experiența acumulată, în numeroase feluri, și spre direcții având tot atâtea destinații. Începând de la vestimentație, accesorii, culorile pentru care optam în funcție de starea spirituală pe care o avem într-o zi sau alta, continuând cu expresia "întipărita" pe chip, cu felul în care ne îndreptăm spre o destinație ori altă (un mers vioi, sprinten, unul lent
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
noi, de a stabili relații noi. În astfel de situații, sunt activate anumite coduri care au scopul de a controla și regulariza comportamentul. Corpul omenesc constituie mijlocul de utilizare a codurilor de prezentare, prin intermediul expresiilor faciale, a gesturilor și ale vestimentației. În situațiile de comunicare față-n față, oamenii își dezvăluie emoțiile, trăirile interioare cu ajutorul mesajelor nonverbale, mesaje care sunt transmise la nivelul fetei și al corpului. Aceste forme de inter-relaționare pot avea ca rezultat fie obținerea acceptării (în sensul generic
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mai timpurii teorii în psihologie, referitoare la îmbrăcăminte este cea a lui J.C. Flugel, care precizează că aceasta este purtată pentru a satisface nevoia contradictorie pentru modestie, dorința de atenție, și protecția 145. Că sistem de comunicare nonverbală prin intermediul simbolurilor, vestimentația oferă informații despre adolescent nu numai cu privire la sex, vârsta, ocupație, clasa socială, origine, personalitate, dar și cu privire la grupul de apartenență. Ansamblul constituit din vestimentație, artefacte, mod de aranjare a podoabei capilare trebuie să fie în concordanță cu preferințele membrilor grupului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
contradictorie pentru modestie, dorința de atenție, și protecția 145. Că sistem de comunicare nonverbală prin intermediul simbolurilor, vestimentația oferă informații despre adolescent nu numai cu privire la sex, vârsta, ocupație, clasa socială, origine, personalitate, dar și cu privire la grupul de apartenență. Ansamblul constituit din vestimentație, artefacte, mod de aranjare a podoabei capilare trebuie să fie în concordanță cu preferințele membrilor grupului de prieteni, aceasta fiind o condiție importantă a acceptării sale în respectivul cadru. Îmbrăcămintea devine, astfel, mijlocul prin care ei împărtășesc prietenia și atașamentul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
manifest, de exprimare a dezacordului asupra unor rigori impuse. "Adolescentul e obișnuit să aibă ultimul cuvânt și nu va ceda fără lupta"150. Care sunt formele sub care se concretizează această luptă? Prin modul de a-și alege și purta vestimentația, de a-și "aranja" podoaba capilară, de a folosi un anumit limbaj și un anumit ton în discuții, de a ignora convențiile unei purtări adecvate în familie, și în societate, în fine de a se face remarcat, indiferent ce ar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o parte sau alta a corpului, diferitele bijuterii care sunt acum purtate de ambele sexe interesul pentru aranjarea ținutei capilare în ton cu noutățile în materie dau substanță celor două componente nonverbale sus-menționate. Se cunoaște faptul că, în cadrul limbajului nonverbal, vestimentația reprezintă o componentă cu bogate semnificații; în cazul adolescenților, aceste semnificații capătă o profunzime aparte. Utilizând drept sursă o analiză a designului vestimentar, ca marca a identității personale, efectuat de Patricia Flynn (la Universitatea Yale, SUA) S. Chelcea precizează: "1
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o profunzime aparte. Utilizând drept sursă o analiză a designului vestimentar, ca marca a identității personale, efectuat de Patricia Flynn (la Universitatea Yale, SUA) S. Chelcea precizează: "1. Îmbrăcămintea adolescenților este o formă de comunicare non-verbală (înaintea prezentării verbale, cu ajutorul vestimentației se transmit informații despre apartenența la genul social, vârsta, clasa socială, ocupație, origine etnică și despre caracteristicile psiho-morale de personalitate). 2. Îmbrăcămintea adolescenților reprezintă valorile identitare de grup și exprima nevoia de a fi diferiți de adulți (cu ajutorul îmbrăcămintei, adolescenții
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]