1,489 matches
-
clipe. 252 Comandantul marinei imperiale germane în timpul Primului Război Mondial. 253 Multe biserici din Apus sînt dotate cu un instrument muzical numit "carillon" și format din clopote de toate dimensiunile și grosimile, care, acționate de mici pîrghii, cîntă melodii întregi. * Ordinul Bunei Vestiri este echivalentul italian al Ordinului Lînei de aur sau al Ordinului Jartierei. 254 Absolvent al "Ecole des Chartes", echivalentul francez al Școlii de Paleografie și sigilografie de la București. 255 Anexarea Austriei la Germania, 15 martie 1938. 256 Este vorba de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
metafore familiale pentru a deriva esența puterii creștine a împăratului, basilëìa, din esența divină; consecutiv, pentru a alătura imaginile lor figurative. Dogma întrupării a putut fi astfel mai bine înțeleasă de către păgânii europeni, datorită reprezentărilor vizuale (treimea, chipul christic, Buna Vestire și întreaga iconografie religioasă), dar a impus și un anumit caracter exclusivist al relației dintre individ și divin (iertarea este acordată doar celor "aleși" sau celor pe deplin penitenți); la acestea, a adăugat universalismul credinței creștine (integrat eficient de teocrația
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat Ajunul Crăciunului. Spiritul marii sărbători pătrunde în toate și ne face mai buni și mai generoși. Colindătorii îl vestesc pe Hristos, iar oamenii cântă bucuria minunatei vestiri.Voi cânta și eu din toată inima și-i voi mulțumi Domnului pentru glasul ce mi l-a dat. CRĂCIUN FERICIT - în anul acesta, în anul ce vine și în toți anii ce vor urma ! EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Care
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
precum cavoul ce-i așteaptă sosirea, circumscriindu-i spațialitatea proprie la limită, încarcerându-i pasul până la asemănarea cu neumblarea definitivă a celui decedat. Astfel, umbra morții sale viitoare îi bate la porțile conștiinței precum un pelerin sinistru aducător de rele vestiri prin nopți fără luminări de fosfor stelar. În dimensiunea actului suicidal, nu moartea cheamă individul uman, ci, invers, individul uman cheamă moartea. Ajuns la finalul exacerbat de intensitate al angoasei, după ce, în prealabil a fost sedus și reținut în atitudinea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
însoțirii sale constante de către ființa cristică la fel cum poate să-și iubească deplin aproapele sau să-l urască desăvârșit. Alături de alte mari religii, scenariul creștin, concretizare epică a vieții lui Hristos, reprezintă unul dintre mesajele Divinității adresate ființei umane, vestire ce nu ne spune însă că omul are de optat între a păși pe drumul crucii finalizat prin tragedia răstignirii și a refuza un astfel de parcurs deoarece odată cu sosirea în planul corporalității, fiecare dintre noi trebuie să-și poarte
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o nouă definiție poetică a limbii române, cu imagini superioare celor ale lui Sion: Limba noastră-i graiul pâinii Când de vânt se mișcă vara; În vestirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Pan Halippa, Bogdan Istru, basarabeni, au fiecare o mică notă personală, de la Tudor Plop-Ulmanu e de reținut această grațioasă definiție a Basarabiei: Basarabia, cuvânt cu patru a ca o biserică cu patru turle
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea românească pe care au căutat să le desăvârșească. Vrem legi care să apere pe tot românul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mare de trei metri. Încă de dimineață, familiile Nicadorilor și Decemvirilor au sosit. D-na Codreanu, soția Căpitanului, a venit deasemenea, fiind însoțită de d-l Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului. Mai sunt de față camaradul Ilie Gârneață, comandantul „Bunei Vestiri”, comandanți Legionari și numeroși legionari. Medicii legiști ai „Institutului medico-legal” jude-instructori, etc. Săpatul merge foarte încet, deoarece prima pătură de pământ fiind înlăturată, se așteaptă din moment în moment să se dea de trupurile martirilor. Se lucrează cu râvnă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu teza Dacoromanismo. Destino nacionalecuménico de un pueblo, publicată în anul următor. Se stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
este considerat a fi cel mai frumos și cel mai rar exemplar al speciei sale. El este emblema blândeții, și timp de multe secole Buddha-copil va fi reprezentat prin acest simbol nobil. Viziunea micului elefant alb are semnificația unei „bune vestiri”. După o altă versiune, Măyă se vede ridicată, în vis, pe un vârf din munții Himavat de cei patru Mahărăjași, soțiile lor o scaldă într-o apă cerească, la umbra unui śăla înalt de o sută de yojana. Transportată apoi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca și pentru ajutorul material acordat, fără care această carte nu se putea tipări. II. Rog deasemeni, ca într-o ședință festivă, să se citească ordinul de înaintare a lui Pătrașcu și în același timp Corneliu Georgescu, Comandant al Bunei Vestiri și Dumneata Șef al Regiunei, să strângeți mâna în numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleșeriu, Traian Chirilă și Pavel Chirilă, care au ajutat în mare măsură la efectuarea lucrării, precum și camarazilor Tiberiu Hentea, Gheorghe Micu și Dumitru Banea. III. Rog să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sufletește, dar nu au dezarmat. Primul lucru care trebuia făcut, era aducerea la cunoștința legionarilor, a prietenilor și a opiniei publice, a condițiilor inchizitoriale de desfășurare ale procesului și a acuzațiilor nedrepte, a căror victimă căzuse Căpitanul. Ziarele legionare, „Buna Vestire” și „Cuvântul”, fuseseră suspendate, ziarele de dreapta nu se încumetau să relateze nimic, iar celelalte, cele cumpărate de dușman, exultau în a acoperi cu noroi adevărul. S-au distins în atacuri pline de mișelie: Curentul, Neamul românesc și Capitala (Pamfil
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și ierarhii din acel timp, care seamănă mult cu ce am trăit și noi în vremea comunismului. O altă activitate importantă era presa scrisă, care trebuia restructurată așa ca să servească consolidării statului legionar. Astfel în București, prin reînființarea ziarelor: Buna Vestire și Cuvântul, iar în țară prin multe alte ziare și reviste în diversele județe ale țării, se amplifică și se diversifică renașterea presei legionare, sub orchestrarea atentă a lui Nicolae Petrașcu de la București. în Sibiu reapare Glasul Strămoșesc al lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Noiembrie 1941. Vizita a fost organizată ca să coincidă cu comemorarea asasinării Căpitanului, cu trei ani înainte. Călătoria la Rostock s-a făcut cu aprobarea autorităților polițienești superioare de la Berlin. Delegația legionară a fost formată din Corneliu Georgescu, Comandant al Bunei Vestiri, Vasile Iasinschi și Constantin Papanace. Comandanții legionari au fost însoțiți de Comisarul Legath, delegatul permanent al Gestapo-ului pe lângă grupul legionar din Germania. Vizita a durat două zile. Au sosit în după amiaza zilei de 29 Noiembrie, iar seara, delegații
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se permite să-și ia lucrurile personale. La ora 11 sunt îmbarcați în autobuze și transportați la restaurantul „Sportpalast”, unde sunt încartiruiți în sala cea mare. Pe la ora 5 intră pe ușă un alt grup, în frunte cu Comandantul Bunei Vestiri, Mille Lefter. Se găseau acum în sala mare a restaurantului în jur de 130 de legionari, toți animați de euforia revederii după multă vreme. Se trece la identificarea fiecăruia, cu toate datele necesare și cu predarea legitimației de la fabrica Heinkel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care fusese implicat și pentru ca antipatia, care și-o atrăsese din partea germană, să nu se resfrângă și asupra camarazilor săi, a cumpănit bine și în Ajunul Crăciunului a predat comanda grupului legionar, lui Mille Lefter, grad superior, Comandant al Bunei Vestiri, care tocmai sosise în lagăr. N-au mai trecut decât câteva zile și Nicolae Petrașcu a fost ridicat la 29 Decembrie 1942 de Gestapo și transportat la Berlin pentru anchetarea întâmplărilor majore petrecute în timpul cât el răspundea de ordine în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca profesor suplinitor. Înclinațiile sale profunde par să fi fost însă altele. După ce a debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
hollywoodian. Atmosfera tenebroasă a prozei se infuzează și în cele trei volume de poezie pe care C. le semnează în răstimp de doi ani: aceeași tentație a căderii, a răsfrângerii inverse, regresive. În Zona vie (1993) atmosfera crepusculară, impregnată de vestiri demonice, este aceea a unei evanghelii negre ( Liniște de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o mamă „cu tâmple roșii”, ca într-o alegorie alchimică tenebroasă. Numeroase
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema morții, începând cu cel liminar, Ante mortem, scris cu câteva zile înainte de stingerea din viață a poetului. Impresionantă e luciditatea cu
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan Ciorănescu, U, 1926, 245; Barbu Lăzăreanu, Un traducător al lui Lisle, ADV, 1934, 15 460; Barbu Lăzăreanu, Casandra, învingătoarea lui Homer, ADV, 1934, 15 466; I. G. Dimitriu, „Vestiri”, CL, 1937, 6-7; Grigore Popa, Scrisori din Paris, PLI, 1937, 12; Constantin Stelian, Ioan I. Ciorănescu, PLI, 1938, 3579; Nicolae Roșu, Ioan I. Ciorănescu, UVR, 1938, 16; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1982), 938-939, 1029
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]