3,775 matches
-
Luna Tradițiilor Românești” în întregul statul. Iată ce ne declară faimoasa cântăreață de origine română Lia Lungu, pezentă la toate festivalurile românești de pe Broadway: „Vă așteptam la cea mai prestigioasă manifestare de acest gen dinafară granițelor țării. Pentru o zi, vestitul Broadway, va vibra românește. Pentru o zi vom fi mai aproape, dincolo de distanțele care ne despart. Pentru o zi peste jumătate de milion de oameni din întrega lume - localnici, vizitatori ai mării metroplole, telespectatori - se vor delecta cu festivalul nostru
FESTIVALUL ZIUA ROMÂNIEI PE BROADWAY EDIŢIA A XII-A (1 MAI 2011) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350820_a_352149]
-
AVENTURĂ A DOAMNEI SHWARTZ Domnul Marcel Schwartz trase yala și introduse parola de criptare, apoi plecă fluierând ușor o melodie la modă. În urma lui sistemul șterse toate tranzacțiile, informațiile și codurile de acces, codifică toate conturile și le trimise în vestitele bănci ale fericitelor insule Cayman. Jos, în bunkerul instituției, domnul Marcel primi noile acte de identitate și cheile unei puternice mașini de teren. Se urcă la volan și demară spre noua sa identitate. Era fericit pentru că, tocmai vânduse profitabila sa
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
acela deschise o ușă și îngenunche cuprins de o suspectă teamă. Doamnele intrară în camera întunecoasă și umedă. Undeva în fundul ei, așezată pe un fel de jilț, probabil cioplit cu barda, văzu o ființă foarte asemănătoare cu personajul Jaba din vestitul Război al Stelelor. Adică un monstru marin acoperit cu blănuri, având ochi mici înfundați în grăsime, fără dinți, cu piele albicioasă, încrețită peste faldurile de osânză. Din fundul sacului cu untură ieși un muget: - Dă-te mai aproape... Silvia care
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
la mulți ani! Anul Nou Acum, dragi gospodari deschideți ușa casei voastre să vă cântăm: Steaua. Acest obicei vrea să reamintească creștinilor, Steaua care a vestit Nașterea lui Iisus, Steaua ce i-a călăuzit, la iesle, pe cei trei magi vestiți. Magii au adus daruri pentru Domnul Nostru, Iisus. Steaua sus răsare Ca o taină mare, Steaua luminează Și adeverează Că astăzi, Curata, Prea Nevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia, În țara vestită, Betleem numită Magii cum zăriră Steaua, și porniră
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
a călăuzit, la iesle, pe cei trei magi vestiți. Magii au adus daruri pentru Domnul Nostru, Iisus. Steaua sus răsare Ca o taină mare, Steaua luminează Și adeverează Că astăzi, Curata, Prea Nevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia, În țara vestită, Betleem numită Magii cum zăriră Steaua, și porniră, Mergând după rază Pe Hristos să-l vază. Și dacă sosiră, Îndată-l găsiră; La Dânsul intrară Și i se închinară, Cu daruri gătite Lui Hristos menite; Luând fiecare Bucurie mare, Care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
umbrele defuncte În binecunoscute monologuri, Învinse de uitate decaloguri - Poruncile cuprinse-n zece puncte. Pe stema princiară, cenușie, Nici cea mai slabă pată de lumină- Opacitate fermă și deplină- De-a fost ceva, nicicum nu se mai știe. Un cuib vestit cu faima lui apusă- Au dispărut și cronici și poeme, Și nu mai e nici cine să le cheme- Se-ntinde vag tristețea lui nespusă. S-a risipit în cele patru vânturi, Ca puful de firavă păpădie, Iar către noi
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
S-a risipit în cele patru vânturi, Ca puful de firavă păpădie, Iar către noi, anemică adie Ideea ce se-nalță din pământuri. Un cuib de nobili - o relicvă rară; Hamletizează umbre risipite, Iar toate par acum închipuite... Un cuib vestit, cu faimă princiară... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Un cuib de nobili / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
sau cer să fie pace după cum vrea oricare dintre ei. Zeus, atotputernic, conduce și-n Olymp, Poseidon este stăpân pe ape, Hades nu lasă-un suflet din lumea lui să scape, Ares însângerează orice timp, Dibaciul Hefaistos e-un făurar vestit, Apollo e-un oracol printre muze, Herei, din gelozie, îi place să acuze, iar Hestia cămine-a ocrotit, Athena e-nțeleaptă, e forță și-are har, Demeter ocrotește-orice cultură, Artemis vânătoarea o practică cu ură, iar Afrodita-i ca un
CAPÃT OLYMPII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350880_a_352209]
-
I e.n., mai precis de la Burebista la Decebal. Acum se construiesc cetăți cu zid de piatră, de influență grecească, dar cu un important conținut de originalitate, adaptate terenului, tehnicilor și necesităților proprii. Se poate vorbi de acum de „murus dacicus”, vestitul zid dacic ce a provocat probleme armatelor lui Traian, dar care ne permite azi să concluzionăm că dacii au creat un stat și o civilizație superioare celorlalte popoare barbare europene. Importanța acestor artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
prolifici savanți români din secolul nostru", cum îl numea academicianul Al. Zub, s-a născut pe meleagurile muscelene, în străvechea și pitoreasca așezare munteană Rucăr, la 5 iunie 1891. Clasele primare le-a urmat la școala din Rucăr care avea vestiți dascăli (Gherghe Arifeanu, Nae A. Ghica, Bucur Țuțuianu ș Popesc-Ciufu). Studiile liceale le-a făcut la Liceul "Ion Brătianu" din Pitești, ultimele două clase absolvindu-le ca premiant la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București, unde trece și bacalaureatul. Pleacă apoi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
primului spectacol la Oradea al unei trupe românești din România. Astfel, joi, 13 iulie 1871, trecând peste condiția descurajantă a Societății teatrale maghiare de teatru din Oradea, aceea de a ceda jumătate din încasări pentru utilizarea sălii și decorurilor, trupa vestitului Mihail Pascali de la București (în care tânărul Eminescu tocmai fusese sufleur) susține două reprezentații a câte două piese fiecare. Se cuvine să precizăm că trupa românească a ales Oradea după ce, la Cluj, ungurii n-au vrut să-i închirieze teatrul
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
PARTEA A-II-A) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins de ani. Bunicul m-a luat pe după umeri și mi-a explicat cum s-au petrecut lucrurile: - În vestiții Codrii ai Vlăsiei locuia Lupul Sur împreună cu clanul său pe care îl proteja și-l conducea cu înțelepciune. Niciodată, haitele conduse de el n-au făcut rău oamenilor... însă oamenii le-au făcut mult rău acestora. Așa se face că
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
profesioniști desăvârșiți în lingvistică și literatură comparată. Nu arareori au contribuit la cercetarea altor idiomuri mai abitir decât la cele dedicate limbii materne. Și am dat aici doar trei nume de specialiști, după care și-ar linge degetele cele mai vestite Universități din lume. V-ați întrebat de ce intelectualii noștri din exil se specializează tocmai pe literatura comparată? În fond, e o nișă de cercetare greoaie și migăloasă. Nu cumva tocmai pentru că nouă nu ne e greu să facem ceea ce altora
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
Printre toate preocupările noastre putem să ne găsim timp și pentru rugăciune. Apoi să nu uităm de rugăciunea în comun, la Sfânta Liturghie, la care trebuie să participăm. - Înaltpresfințite Părinte, în altă ordine de idei, ce ne puteți spune despre vestita rugăciune a inimii? - Această rugăciune este foarte folositoare. Este rugăciunea pe care trebuie să o avem în permanență, pe care o putem practica în mereu. Ea este un model de rugăciune, o practică și un model cu o tradiție foarte
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
și-n poem... ÎNTRE GHIOCEL ȘI CRIZANTEMĂ... Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un înger Ți-a fotografiat Surâsul. Mirosea A Primăvară... ȚESĂTOAREA Nu mai țese mama la război, Ea, cea mai vestită dintre toate, Doamne, ce tindee minunate Rostuia, sărmana, pentru noi! Mai presus de nume și de fire! Timpul ei părea fără-de-frâu! Ca un pește fulgerând prin râu Alerga suveica printre fire... Din versul meu cu slovele sărate Ea e bătrână
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
zis și Crocodilu’ , cu titlul tezei și direcțiile de cercetare: Atitudinea noilor generații față de pseudovalorile perisabile, induse de propaganda comunistă, referitoare la solidaritatea între popoare. Argumentări și studii de caz. Undeva se auzi un muget și Dorel își închipui că vestitul Minotaur va apărea cu scopul clar de a-l sfârteca. Nefericitele lecturi din tinerețe își arătau acum fața ascunsă. De unde Minotaur!? Era chiar domnul rector, un fan declarat, nostalgic al vechilor tradiții, care-i indica precis unde să-și bage
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
și o idee de certă valoare îl fulgeră. Asta era! A doua zi se prezentă la rector, domnul profesor Tararache, zis și Crocodilu’ , cu titlul tezei și direcțiile de cercetare:Undeva se auzi un muget și Dorel își închipui că vestitul Minotaur va apărea cu scopul clar de a-l sfârteca. Nefericitele lecturi din tinerețe își arătau acum fața ascunsă. De unde Minotaur!? Era chiar domnul rector, un fan declarat, nostalgic al vechilor tradiții, care-i indica precis unde să-și bage
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
vederea. (vorbă lui Stalin: Papa? Câte divizii?). Dr. Viorel Roman, chiar dacă nu vorbește deschis de “ciocnirea religiilor” pare să fi întrezărit de multă vreme fenomenul, mai de-a dreptul spus, înaintea canonicului politolog american Samuel Huntington cu nu mai puțin vestita lui teza a “ciocnirii civilizațiilor”. Căci civilizațiile, până la urmă, vor ajunge să fie cam una sau, în orice caz, un construct global cu componente cât de cât compatibile, acolo le va duce globalizarea; culturile sunt, și ele, pândite de multiculturalitate
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
viitorul. Cu multă stăruință apărară Și i-au transmis neîntinat fiorul; Ar vrea la rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul” Cu stemă vie și nepieritoare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Altare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
Acestea cărate din Înțelepciunea strămoșilor, Încă nestabiliți de istorie. Totul a fost bine și frumos până într-o zi, Când, ca din senin veni o veste, Pe care aproape nu și-o puteau măsura Cu propriile urechi. La unul din vestitele magazine Carrefour A sosit ceva incredibil, ceva ce le putea Da o șansă-n plus vieții lor: Se aduseseră tigăi. O, Doamne, tigăi... Cine s-ar fi putut gândi la tigaie? Și totuși cine va apuca să aibe o tigaie
ENTUZIASM LA ZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351078_a_352407]
-
pe la Drăgășani, Să mergi calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt Frumos Limpede și...tulburel, Cu parfum de tămâios Și buchet de Otonel... De te scalzi, devii voinic, Dacă bei, ajungi hazliu
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]