1,103 matches
-
pe lungimea sa) fixat la ambele capete. Corzile vibrante se întâlnesc foarte adesea mai ales la instrumentele muzicale: vioară, violă, violoncel, contrabas, pian ș.a. Ele se confecționează de obicei, din metal sau din intestine de oaie, uscate și răsucite. Corzile vibrante sunt puse în stare de vibrație prin mai multe procedee: frecare cu ajutorul unui arcuș (la vioară, violă, violoncel, contrabas ș.a.), ciupire (la mandolină, cobză, harfă, chitară ș.a.), lovire sau percuție (la țambal, pian). În corzile puse în vibrație prin frecare
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunt folosite în muzică. Am făcut această precizare pentru că într-o coardă frecată în lungul ei iau naștere unde longitudinale, care nu simt folosite în muzică, deoarece frecvența lor este mai mare decât a undelor transversale. Undele transversale din corzile vibrante nu sunt sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din toți termenii aceștia coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
decât a undelor transversale. Undele transversale din corzile vibrante nu sunt sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din toți termenii aceștia coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri la extremități. Așa fiind, lungimea l a corzii este egală cu λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri la extremități. Așa fiind, lungimea l a corzii este egală cu λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale a corzii vibrante, relația: Toate instrumentele muzicale cu corzi sunt mai întâi acordate și apoi se cântă cu ele. Acordarea acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis și invers, iar o
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
ele. Acordarea acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis și invers, iar o scădere a tensiunii corzii face să scadă frecvența și deci înălțimea sunetului emis de coarda vibrantă. Dar frecvența, este invers proporțională cu lungimea corzii. Un exemplu în acest sens ni-l oferă pianul, violoncelul sau contrabasul. La violoncel sau contrabas corzile sunt mult mai lungi decât la vioară, iar corzile ale viorii. Pentru a se obține
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
se înfășoară cu sârmă. În acest fel se mărește masa unității de lungime obținându-se astfel o frecvență joasă, necesară, fără a fi nevoie să se lungească prea mult coarda (ceea ce ar însemna o creștere a dimensiunilor instrumentului). Lungimea corzii vibrante poate fi exprimată în funcție de lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Aceasta înseamnă că fiecare particulă a coardei se mișcă sinusoidal, toate particulele având aceeași frecvență de oscilație. Din cele de mai sus reiese că există o infinitate de moduri normale, fiecărui mod normal corespunzându-i o frecvență caracteristică. Comparând coarda vibrantă cu un oscilator armonic simplu, format dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă extremitate punând un corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă extremitate punând un corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem că scoatem coarda vibrantă din poziția de echilibru, astfel ca deformarea ei să corespundă uneia intre armonice, după care o lăsăm liberă. Evident, coarda va vibra cu frecvența armonicii 16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot vibra parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca un instrument cu caracter muzical. Cu o serie de diapazoane construite cromatic se pot executa melodii ca la xilofon. Pentru laboratoarele de acustică și pentru alte scopuri se construiesc diapazoane într-o largă gamă de
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
perfect calibrat, se obțin vergele subțiri și lungi, care dau sunete fundamentale intense bine intonate, cu parțiale chiar armonice. Asemenea vergele rectilinii sau îndoite în formă de spirală mare sunt folosite în ceasurile de perete (pendule), dând sunete plăcute, îndelung vibrante. Uneori vergelele sunt tăiate la lungimi astfel încât să dea sunete muzicale formând o succesiune melodică. De exemplu, în pendulele numite „Westminster", prin cinci vergele, se capătă iluzia vestitului „carillon" (joc de clopote) al catedralei Westminster din Londra. Este locul de
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de adevăr și învățăminte. Sunt avute în vedere în egală măsură aspectele demne de apreciat și cele demne de privirea noastră 5 critică, scriitorul în primul rând propunând aceste două coordonate, prin organizarea materialului, dar mai cu seamă prin simțirea vibrantă pe care se străduiește să o transmită și cititorului. „Gaselnița” lui Vasile Ilucă - Spiritul domnesc, întruchipat de bătrânul călugăr, și Zeița Istoriei, metamorfozată în bătrâna țigancă - este demnă de subliniat în mod aparte, pentru că ea l-a ajutat pe scriitor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am intrat sub duș. Am coborât din nou îmbrăcat în halat, lăsând urme de apă pe trepte, am căutat ochelarii de soare și am ieșit sub pergolă. Prin lentilele întunecate marea se vedea de un albastru mai intens și mai vibrant decât în realitate. Mă aflam acasă la mine, în mirosul lucrurilor cunoscute, spaima se afla altundeva, departe. Lăsasem în urmă un incendiu, îi simțeam încă flăcările pe față. Priveam și încercam să focalizez încetul cu încetul lucrurile. Trebuia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
aceea îmi face bine. M-am întins să iau sticla de bere rămasă departe de mine, a mișcat și ea brațul, poate să mă ajute. În afară de sticla rece din frigider, am atins pe neașteptate, o parte din mâna ei, caldă, vibrantă. Mi-am pus berea aiurea, fără să fiu atent la ceea ce făceam, spuma se revărsă din pahar. Am făcut un efort să mă desprind. Aș fi vrut să rămân, mult dincolo de degetele ei. Pentru o fracțiune de secundă am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe cer, în spatele meu, dincolo de fereastra pe care nu mai îndrăznisem s-o privesc, pentru că mișcarea lucrurilor nu mă mai interesa. Îi priveam rigiditatea, în timp ce lumina se retrăgea de pe ea și umbra lumii cobora spre întuneric. Și în azuriul acela vibrant care umplea fiecare colț al încăperii trupul ei deveni cenușă uscată. Am adormit șezând cu bărbia în piept. Am tras-o după mine, albastră cum era. Înainta, scufundată până la brâu, în apele mâloase ale unui bazin nemișcat, către o corabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
i se văd fierbând ultimele seve la extremitatea opusă celei care arde. Ar fi interesant, dacă ar fi posibil, să te uiți înăuntru, să vezi dacă jăratecul a urcat până la păpuși, dar poți să-ți închipui cum e interiorul gropii, vibrant și strălucitor, cu lumina multiplelor flăcări scurte care au consumat bucățelele de lemn incandescent care cad. Cum noaptea începuse să se răcorească, Marta s-a dus în casă să caute o pătură, sub care, trăgând-o peste umeri, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dublată de îndemânarea reală de a conduce oameni. Kane nu era hărăzit cu niciuna din aceste calități. În comparație cu acelea ale superiorului său ierarhic, visele-i hălăduiau ca niște umbre confuze, răzlețe, străvezii, așa cum Kane era ecoul mai fin, mai puțin vibrant, al căpitanului. Dar vai, un "pro" are nevoie de o mare risipă de energie, iar Kane n-avea decât de pe o zi pe alta. Visele lui Parker nu erau nicidecum ofensive, dar nici atât de pastorale ca ale lui Kane. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și trecea imediat la mișcarea ecologistă, imposibilă într-o țară ca a noastră, la arma spațială, binefăcătoarea armă spațială, la manipularea terorismului, la manipulare, în general, la terorism și teroare, în general. „Da, da“, repeta corul cu aceeași unică voce vibrantă, aromată, celeste cello. Atmosfera mai curând dospea, lâncezea. Poate că gazda ar fi preferat o comunicare implicită, fără atâtea cuvinte, complicitățile unei familiarități caste și domestice. Oboseală, plictis... te întrebi asupra rostului atâtor artificii. Dar Tolea întețea moara de vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
comună, constituită de ceea ce ne apare, ceea ce înregistrează posibilitățile cognitive ale simțurilor noastre, și anume, suprafața lucrurilor, necoincizând cu esența lucrurilor. Există însă o a treia realitate: este ceea ce noi suprapunem pe lucruri, icoana ideală. Or, a suprapune o icoană vibrantă pe aparența lucrurilor este act poetic. Astfel, veritabila, unica noastră realitate pe care ne-o putem crea și viețui este cea poetică Cea de a treia realitate depășește posibilitățile cunoașterii senzoriale, precum și cele ale cunoașterii discursive, intelectuale. Această neorealitate necesită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un santal, poetul evocă duetul de altă dată dintre violă și flaut, sau dintre violă și mandoră. Amintirea acestei muzici se reaprinde prin imaginea Sfintei Cecilia, patroana muzicienilor, care răsfoiește o carte de imnuri sacre, fluid imaterial "șiroind" în spațiul vibrant al poemului. Asimilarea eternului feminin muzicii înfăptuiește asocierea a două purități menite să ne înalțe, și a două mistere: al devenirii muzica și al creației principiul feminin, mistere care se interferează în acea evoluție fenomenologică în trei momente viață, moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
privești această lumină de o cu totul altă natură, un foc, fulgerul divin te-ai aneantiza. Filozofia un joc de cuvinte mari; poezia descriptivă o oglindă contemplativă; poezia gânditoare o creatoare de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vocala repetată a semnează prezența luminoasă a stelei, iar terminarea pe silabă accentuată fixează astrul pe boltă ("La steaua care-a răsărit"), pentru ca vocalele stinse din finalul celui de-al doilea vers ("E-o cale-atât de lungă"), precum și rima vibrantă, cu silabă neaccentuată, să sugereze nemărginirea spațiilor parcurse de lumina astrului. În strofa următoare, alternarea silabei finale accentuate cu una neaccentuată, ca un ecou pierdut în spații, evocă alternanța dintre elan și fuga infinită a luminii prin "depărtările albastre". Aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prin originala sa filozofie a spațiului poetic: convertirea lumii din afară în substanță sufletească, folosind în acest scop drept mediu de convertire mișcarea temporală, și anume, mișcări ale naturii, mișcarea muzicală sau mișcarea luminii. Se constituie un continuum spațiu-timp dinamic, vibrant care se transformă astfel în mod firesc în mișcare sufletească pură. Prin această transformare, pe de o parte, i se oferă cititorului o Casă a Ființei, adică un spațiu de locuit lăuntric și o mișcare temporală muzicală care devine prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Sunt în siguranță, sunt fericită și protejată. Nu-mi pasă că exact opusul Californiei. Nu-mi pasă că vremea e mereu de rahat. Nu-mi pasă că nu-mi spune nimeni, niciodată: „Să aveți o zi bună“. E minunat, și vibrant, și real. Și mai presus de toate, aici e casa mea. EPILOG Jemima Jones nu mai e slabă, dar nici plină, și nici obsedată de ceea ce mănâncă. Jemima Jones are acum de mărimea 36, e voluptuoasă, feminină, și e absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
poate un sfert de oră, Csákány asculta cu ochii închiși, surâzând și bălăbănindu-se pe scaun, am simțit și eu cum picioarele-mi dau să se miște, mi-am legănat și eu scaunul de câteva ori sub mine, acest cânt vibrant și straniu al păsăretului ne învăluia compact, era de parcă am fi stat în aburi sau în vălătuci de ceață calzi și umezi, și simțeam că mă apucă durerea de cap. Apoi păsările au obosit pesemne, părea că li se deșirase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]