1,701 matches
-
spălată de ape și înverzită de bulele de plancton, se vedea o porțiune de scris, un extras neclar dintr-o formulă complicată. Am simțit în palmă răceala lacului Toplitz, acumulată de peste șase decenii, dar și-o căldură plăcută, de iarnă vieneză păcălită. Degetele mă înțepau de nerăbdare, iar sângele curgea mai repede prin vene. Parcă dăduseră drumul la toate caloriferele hotelului deodată. Hârtia arăta jalnic. Tiparul se deșirase, corpul de literă fusese șters și decolorat, trebuia să tragi ușor de colțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat a imperiului aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de forță prin atragerea românilor ortodocși la catolicism. Pe fondul acestor planuri imperiale de contracarare a rezistenței nobiliare a venit propunerea unirii bisericii românești cu Roma în schimbul recunoașterii unor drepturi politice care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se ulterior prin depășirea acestora după Marea Unire. Iar până în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, România se apropia de media statelor din Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuviință a face mai mult decât presa declarând printr-un organ oficios că va persista în opoziția sa contra opiniunii tuturor celorlalte puteri, împiedecînd printr-o rezistență pasivă d-a se realiza vreo combinațiune neplăcută lui. Prin aceasta - observă foaia vieneză - România a ajuns în punctul de-a sta în opoziție față cu întreaga Europă. Într-adevăr, cei din București nici n-au învățat, nici n-au uitat nimic. Ei se poartă ca și cum ar fi și astăzi sub garanția marilor puteri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cererea d-lui ministru. Aceste zise, neagra mulțime se risipi. [17 ianuarie 1881] SITUAȚIUNEA ÎN SIRIA Din starea de lucruri a unei părți se poate conchide cu siguranță la situația generală a Imperiului otoman. Un corespondent din Beyrut scrie ziarelor vieneze: În orașul nostru domnește o vie fierbere. Din toate părțile țării sosesc trupe; corăbiile aduc recruți cari, după ce se echipează, pleacă pe vapoare spre Tesalia. Lungi șiruri de cămile încărcate aduc provizii și cereale. Prin toate cazarmele și oficiele domnește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din nou, ca pe timpul lui Gurko și Radetzki, mii de nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dacă i s-ar conferi principelui Carol titlul de rege. Credem că se cade a primi sub toate rezervele povestirea ziarului "Neue freie Presse", căci asupra unui punct mai cu seamă ea nu poate fi cu totul exactă. Corespondentul foii vieneze zice că d. Brătianu, răzimîndu-se pe opinia sa despre inutilitatea unor comunicări prealabile de făcut cabinetelor străine, ar fi adaos că titlul de rege al românilor n-ar putea să atingă mai mult pe vecinii principatului decum a atins titlul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aprilie 1881] ALEGERILE ÎN BUCOVINA În Bucovina sunt vacante trei mandate de deputați pentru Reichstagul din Viena, și anume în colegiul electoral urban Suceava - Siret - Rădăuți. În colegiul rural Suceava - Câmpulung și așa numita prima curie a marilor proprietari. Ziarul vienez "Der Osten " ne spune că mai mulți aventurieri din Viena ar avea de gând să vină a-și pune candidatura sau a cumpăra voturi în Bucovina. Aceștia sunt niște faliți cari de abia au scăpat de mâna procurorului; pseudoprofesori și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
an de când prințul de atunci, regele Carol I de astăzi, a vizitat Curțile din Viena și Ischl, întorcîndu - se la București ca șef al unui regiment austriac, Tot atunci miniștrii Brătianu și Boerescu nu mai încetau de a asigura cabinetul vienez că Austro-Ungaria are în vecina Românie un aliat credincios și loial și că această alianță își derivă baza cea mai sigură din comunitatea intereselor la Dunăre și din respingerea tendințelor ruso - slave în Orient. Dispozițiunea politică de astăzi din România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-o când cancelarul s-ar decide a-și muta sarcina pe umerii ei. [29 octombrie 1881] {EminescuOpXII 382} ["DEȘI ÎN CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neândoios încît ziarele vieneze chiar sunt silite de evidență s-o recunoască, știrile din urmă, ce fac a se prevedea soluțiunea finală, ne sunt cu toate acestea nefavorabile. "Le Renseignement parisien", ziar ce pare a sta în oarecari relațiuni cu guvernul nostru, e, precum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dumitru Brătianu? Desigur nu. Acest guvern, compus dintr-o lungă serie de cabinete pline de nulități ambițioase, e capabil de orice, deci capabil a fost de-a lua angajamente în cestiunea Dunării, ceea ce se dovedește din gingășia prevenitoare a cabinetului vienez de-a nu publica actele relative la cestiune. Pe guvern nu-l doare nici cestiunea Dunării nici altele. Durerea lui e de a-și mănținea partidul la putere. Daca teama de-a cădea prin țară[î]l face să încline
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a-i suspenda relațiunile sale cu guvernul romîn". Nu ne vine a admite că simple cestiuni de stilizare ar fi cauza unei atât de grave măsuri. [24 noiembrie 1881] ["ÎNTRE TOATE ARTICOLELE... "] Între toate articolele de fond consacrate de ziarele vieneze pasajului privitor la cestiunea Dunării din discursul de tron, acela care cuprinde mai multe destăinuiri e datorit ziarului "Presse" sau "Alte Presse", cum i se zice spre deosebire de "Noua presă liberă". Îl comunicăm aci referindu-ne la cele zise mai sus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu alterează cestiunea de drept. [26 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 419} [""LE NORD" SCRIE... "] "Le Nord" scrie în privirea conflictului austro - român următoarele: Spiritul conciliant al contelui Kalnoky e prea cunoscut pentru ca să avem a ne teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României. Nu pentru întîia dată auzim presa austriacă aruncând strigăte de alarmă față c-o afirmare a suveranității statelor balcanice. Discursul de tron al regelui României n-are desigur nimic amenințător pentru împărăția Habsburgilor. Dispozițiile pe cari le manifestă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
declara că, oricum ar sta cauza, Anglia se va sili a mănține bunele ei raporturi cu Franța și avem cuvinte de-a crede că tot acest exemplu va fi urmat de guvernul austriac în privirea României, cu toate țipetele presei vieneze. Nu este în discursul de tron al regelui României un singur pasaj care să aibă caracterul unei provocări la adresa cabinetului din Viena. Guvernul român se mărginește în a declara că libertatea Dunării este o condiție esențială pentru dezvoltarea economică și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din foile austriace [î]l califică de absurd și monstruos. Judecând după un articol recent al "Romînului'', guvernul român nu gândește a esclude Austro-Ungaria din comisia de executare; el nu cere decât garanții în contra acelor uzurpațiuni pe cari limbajul presei vieneze [î]l autoriza de-a le crede posibile, daca nu probabile. Oricum ar fi, contele Kalnoky va lua o atitudine espectantă și nu va face nimic pentru a agrava dificultățile a căror importanță organele germane o exagerează cu intenție. Va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Va asculta propunerile ce le vor putea face puterile ostile faimosului anteproiect și va primi orice reglement care n-ar fi de natură a compromite interesele politice și comerciale ale Austriei. Masurile energice și autoritare pe cari le reclamă presa vieneză vor rămânea în starea de pium desiderium. Atâta zice "Le Nord". Și noi credem în adevăr că Austro-Ungaria, în loc de-a suspenda în genere relațiile cu guvernul român, ar fi făcut mai bine să suspende numai tratările în cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capul locului ar fi fost mai practic de-a nu se împrumuta la tratări pe cât timp însăși existența corpului ce deliberează asupră-le era pusă în cestiune într-un foarte apropiat viitor. Ceea ce zice "Le Nord" zic și foile oficioase vieneze în concluziile articolelor lor. Am declarat, zice "Fremdenblatt", și cată s-o repetăm azi espres că, daca prin respingerea anteproiectului ar fi să dureze status quo pe Dunărea de Jos, Austro-Ungaria poate să suporte cu mult mai multă înlesnire starea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru erori pe cari miniștrii ar fi fost în stare să le comită. Reproducem mai la vale atât proiectul de răspuns al majorității cât și pe-acela al minorității. [2 decembrie 1881 ] ARDEREA TEATRULUI DIN VIENA Reproducem următoarele din foile vieneze asupra catastrofei din Viena: Focul a izbucnit pa scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezentul și în această dovadă [î]i vom priveghea pas cu pas. Căci monarhie ereditară și sufraj universal, monarhie și electivitate a magistraturii, după a noastră părere, nu se potrivesc una cu alta. [3 decembrie 1881 ] CATASTROFA DIN VIENA Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre afaceri de onoare. Nu cerem de la România un lucru ce n-ar fi echitabil. Nu facem cabinetului din București pretențiuni cari ar putea să-i atingă onoarea. După cât știm - și credem a fi bine informați în punctul acesta - cabinetul vienez n-au făcut nici o cerere în București în privirea satisfacțiunii exigibile pentru mesajul tronului. Cu totul din vânt e aserțiunea pe care-o întîmpinăm într-o telegramă din Praga a "N[oii ] prese libere", care zice că, după asigurări oficioase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezultatul alegerilor municipale. Cei mai mulți membri republicani conservatori din consiliu a fost realeși. Nu s-a ales nici un amnistiat sau vreunul dintre foștii membri ai Comunei. "Așadar Parisul e mai puțin roșu de cum s-ar fi putut crede", zice o foaie vieneză. [3 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 510} ["AM PUBLICAT ÎN NUMĂRUL TRECUT... "] Am publicat în numărul trecut atât textul notei otomane cât și amănunte în privința părăsirii proiectului de arbitraj; astăzi aceasta pare a fi un fapt îndeplinit. Foile din străinătate analizează circulara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iliopsoasului, foarte frecvente la tineri. La bolnavii infectați cu virusul B, C sau HIV, tratamentul reduce potența la jumătate. Același efect se obține și când se utilizează antidepresivele. Pentru persoanele mai În vârstă funcția erectilă este cea mai afectată. Perspective vieneze În aceeași notă s-a desfășurat si lucrările conferinței de la Viena (22-24 octombrie 2010) sub titlul ,,Changing Posibilities În Haemophilia” organizată de compania Novo Nordisk și condusă de Dr. Achim Obergfell, directorul Centrului European al firmei cu sediul la Zurich
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ion Stoia-Udrea, Femeia sângelui meu de Mihail Celarianu, Dezmoșteniții și Moara Roșie de Gheorghe Atanasiu), nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
studiat de mulți autori, care s-au arătat interesați mai ales de rolul pe care l-a jucat conflictul dintre generații În cultura modernă. Acum zece ani, colegul meu Alexandru Vári publica un studiu despre conflictul dintre generații În cultura vieneză din perioada La Belle Époque. După cum scria atunci tânărul istoric româno-maghiaro-american, generațiile nu se nasc, ele se fac. Ele reprezintă o cale prin care oamenii caută să conceptualizeze societatea, Încercând În același timp să o transforme. Ca urmare, conflictul dintre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]