4,373 matches
-
ca pe-o țară străină, cu turnuri și cupole părăsite, în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit, consilier spiritual din oficiu, intervine cu șoapte: „Trecutul nu-i ce credeți voi, e-o ființă vie, trăiește, ca un vierme mic și verde, schimbându-se după faptele voastre! Voi îl țineți, ca pe-o carte bine știută, căreia prietenii îi văd doar titlul!? Zilele tale bune-au trecut! Atunci ritmul era mai lent... iar tu erai mai iute! Tinerețea ta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ca pe-o țară străină,cu turnuri și cupole părăsite,în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit,consilier spiritual din oficiu,intervine cu șoapte:„Trecutul nu-i ce credeți voi,e-o ființă vie, trăiește,ca un vierme mic și verde,schimbându-se după faptele voastre!Voi îl țineți, ca pe-o carte bine știută,căreia prietenii îi văd doar titlul!? Zilele tale bune-au trecut! Atunci ritmul era mai lent...iar tu erai mai iute!Tinerețea ta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
CORD 2 DUO, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014. Prins în balada tărăboiului național, țopăind antiritm și-ntr-o ureche, eu strigam și huiduiam cel mai tare: „E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă! Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera! Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea adormită, ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Dacă ți-aș arăta intrarea mea din bios, ai vrea ca să mai ... Citește mai mult Prins în balada tărăboiului național,țopăind antiritm și-ntr-o ureche,eu strigam și huiduiam cel mai tare:„E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă!Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera!Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!”Media player-ul avea un playlist generos!?Surprins de privirile dușmănoase din jur...am vizualizat interfața altei lumi, prin dos.Am dat refresh la pădurea adormită,ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
uităm în urmă la îngerul perfect care ne-a omorât aproape prematur pe când nu puteam sa înviem și moartea era la fel de definitivă ca și moartea am descifrat în întâmplări poeme și povești ce-au însemnat mai mult decât înțelesul lor viermele iartă plugul precum leul iartă vulpile și anghilele ce l-au crucificat THE NIGHT AFTER we didn't mind the dark aș we drove the headlights cleared the way of shadows actual and imagined we remembered the daily crucifixions and
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
contemporane luată în vârful peniței. Câteva paradigme stau chezășie experienței de viață a scriitorului și sunt plasate pentru a deturna mersul poveștii și a-i da un sfârșit, ca întotdeauna, neașteptat. De pildă „destinul își are capcanele lui”, „adevărul e viermele care ne roade pe toți”, „ignoranța e confundată cu fericirea”. Vocabularul lui Bujeniță este de un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
ca și existența civilizațiilor extraterestre să fie infinită. Însă întrebarea care se pune este următoarea : „Cei mai apropiați de noi (deși în Univers distanțele nu mai sunt un impediment atunci când sunt descoperite amplasamentele celebrelor Punți Einstein-Rosen, așa zisele Găuri de Vierme, care fac ca distanțele de milioane de ani lumină să se parcurgă în câteva secunde, minute sau ore) ne pot fi dușmani sau ... prieteni ? Ori, pur și simplu, le suntem indiferenți ? În vara anului 2013, într-un mic sătuc din
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
cu el ? Fusese teleportat pe un alt continent, o altă planetă din cosmos, sau într-un univers paralel cu al nostru, cu ajutorul unor forțe necunoscute nouă, necontrolabile ? Se aflase la locul nepotrivit într-un moment nepotrivit ? O banală Gaură de Vierme ? ******************************* Cineva, dintr-o lojă masonică non-iudaică, într-o discuție despre subiectul extraterestru pe care îmi place extrem de mult să-l abordez, firește, nu cu oricine, mi-a spus că în jurul Pământului s-ar afla două nave extraterestre uriașe, invizibile ochiului
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
-Ți mă va smulge sigur morții, În clipa când vei trece peste-al meu mormânt. Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac. Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. (Baba Taher) * Ce-o să se vadă-n lume, în Ziua cea din urmă, Tu vei vedea în tine, când viața ți se curmă. Ți-e trupul glia, capul e bolta-mbietoare. Ți-s simțurile stele și sufletul
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
toate le împlinește”. Iată, spre exemplificare, câteva dintre versurile pe care Andreea, ca un fin bijutier, încearcă să le sculpteze în filigranul simțurilor, pentru a crea, prin scrierile sale - cititorului său - motive de dependență: „simt cuvintele sub piele/ ca niște viermi hrăniți din/ tot ce e dincolo de trupul meu/ și simt că le e creșterea imparabilă/ le e bine la lumina sufletului meu/ se cuibăresc inflorescent/se oglindesc / tremurând în lobul ocular” (eflux de cuvinte); ard!/ sărutul nefast/ dintre suflet și
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
poată fi corupt. Romanii spuneau chiar că nu există cetate care să nu poată fi cucerită cu un măgar plin cu desagi de aur. Deci trebuie să-i credem și pe bătrânii noștri care susțineau că orice măr își are viermele lui. Prin urmare, orice stat poate fi corupt, iar într-un stat corupt totul este posibil. Unul dintre germenii corupției este imaginea. Imaginile frumoase și temeinic construite pot foarte bine să ascundă fețele schimonosite de lăcomie și minciună ale corupției
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
nu! Mai ales, Dora și maică-sa țipau ca disperatele: nu, Ionelu nostru, nu, că faci pușcărie pentru un nemernic! Calm, Mărășteanu i-a pus coporâia coasei în ceafă, fixându-l pe Tache cu capul în pământ, ca pe un vierme în insectar. Lui Casapu iar i-a amorțit limba-n gură după întrebarea lui Ilie, întrebare care îi anesteziase și creierul. --Acum, să stăm de vorbă, Tache! De ce, mă, ne-ai dat foc la casă? --De prost, Ioane, de prost
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache din negustorie? Doar să fraierească. Însă, pretinde să fie respectat. Am dreptate? --Așa e, așa e! vociferă mulțimea. Să-ți fie rușine, Spârcâiacule! Trebuia să-i fi luat gâtul, Ioane! Huuoo, vierme nenorocit! Văzând că mulțimea se aprinde și nu mai poate fi controlat pârjolul, Mărășteanu ridică mâna și strigă: --Stați, oameni buni! Voi negocia cu el în termenii lui. De acord, Tache... --Atunci, bate palma și ne-am împăcat! Se precipită
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
CORNELIA PĂUN HEINZEL: “IDEALISTĂ” Îmi spui mereu: ești totdeauna incredibil de idealistă când iubești la fel toți oamenii, arborii și florile, vietățile, fără a-i acoperi cu mantia inegalității, când admiri ceea ce este demn de elogiat, fără a te roade viermele invidiei, când nu faci rău nimănui și valurile răului nu te inundă niciodată, când înțelegi orice om, chiar dacă tu, pentru acest fapt, ești de neînțeles, când ajuți pe oricine din inimă fără a aștepta ceva în schimb, când consideri că
“IDEALISTĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373223_a_374552]
-
bun. # Copiii nu-mi mai zic tătic, Ci doar:,,babace dă-te-n colo'' Când eu abia mă mai ridic Și sunt, definitiv un ,,solo''. # Mă descompun în părticele Rotunde, grele, non-color, Privesc în țărnă, nu spre stele, Privesc cum viermii fac amor. # O muscă-mi zboară oval sub nas, Dar eu nici mâna nu-mi ridic... Mai fac un ultim,mic popas... Ah, iată-un înger alb...pe-un dric. Referință Bibliografică: Semne / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SEMNE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376136_a_377465]
-
Victor și câte una pentru fiecare băiat, o geantă mare, maronie, în care unchiul își ținea comorile de pescar amator, o pungă cu o roată mare de mămăligă, o cutie cu râme, un pahar de plastic cu capac, plin cu viermi de carne, și, bineînțeles, geanta în care mătușa pregătise mâncare pentru cei trei „bărbați”. Florin, care avea deja șapte ani, sărise în picioare de îndată ce unchiul răcnise „Soldați! Scu-la-reeeaaa!” Sorin, care abia împlinea cinci ani în toamnă, avusese nevoie de ceva
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
Mereu promiteți marea cu sarea, Noi rămânem în suflet cu durerea! Cu toții sunteți slugi fără cuvânt, Vă bateți joc de noi, rând pe rând! Când o veni oare și-a noastră vreme, Să vă strivim pe toți ca pe-un vierme! V-am votat, parlamentari jegoși, Iar acum, voi ne faceți puturoși! Voi vreți să ne băgați în mormânt, Parlamentari... fără de cuvânt! Iar pe tine, nou ales președinte... Ne-ai lăsat și tu, fără de speranțe! Mulți și-au pus nădejdea în
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prins în balada tărăboiului național, țopăind antiritm și-ntr-o ureche, eu strigam și huiduiam cel mai tare: „E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă! Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera! Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea adormită, ca să
CORD 2 DUO de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376274_a_377603]
-
Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca mărul, ci pămăntiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «căt istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Măna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
fi, când în țărână mă voi duce... Pentru că toate ce-am avut, numai DOMNUL mi le-A dat ! Că mi le-a furat Satana, DOMNUL Fie Lăudat ! Satana, l-a lovit în trup, cu lepră până la puroi De-și scotea viermii cu ciobul pe o grămadă de gunoi... Nevasta (și ea credincioasă !), din milă pentru soțul său : "Ca să scapi de așa viață, blastămă pe DUMNEZEU ! Față de cumlita-i stare, Iov, smerit, nu a cârtit ! Dar la ce i-a spus nevasta, cu
SF.ȘI DREPTUL IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379723_a_381052]
-
zi jumătate noapte la mijloc primăvara între ochiul care râde și cel care plânge întodeauna stă cuvântul am trecut șanțul să prind răsăritul erai deja acolo numărând anii jumătate tu jumătate eu timpul nu se împarte la doi nici iubirea viermele invidiei mușcase mărul cunoașterii cineva agățase o pânză neagră în gard semn că Dumnezeu adormise nimeni nu părea că ascultă vântul trecea prin ulucile albite ... Citește mai mult Nostalgiile cuvintelor (32)de Gabriela Mimi Boroianu 11.05.2017jumătate zijumătate noaptela
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mă frâng și rămân agățată ca un măr în copacul cunoașterii pe care nici o Eva nu-l culege nici un Adam nu-l acceptă invizibil chiar neinteresant și gândurile mele sunt în siguranță Numai dorul tău roade și roade ca un vierme ... Citește mai mult Nostalgiile cuvintelor (1)de Gabriela Mimi Boroianu 09.03.2017A mai trecut o ziașa cum trec zilelecu nostalgii cu renunțăriiar euun grăunte de nisipîn clepsidra viețiicad așaîn acceptareiar și iarașteptând cu fiecare cădere întâlnirea cu ultimul zbor
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
cu fiecare cădere întâlnirea cu ultimul zbor...până mă frâng și rămân agățatăca un mărîn copacul cunoașteriipe care nici o Eva nu-l culegenici un Adam nu-l acceptă invizibil chiarneinteresantși gândurile mele sunt în siguranțăNumai dorul tăuroade și roadeca un vierme... IV. NOSTALGIILE CUVINTELOR (10), de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Nostalgiile cuvintelor (10) de Gabriela Mimi Boroianu 19.03.2017 La masa asta locul tău stă gol și se hlizește la mine cu
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
fricii: le este frică să nu-și piardă serviciul, apoi s-au îndatorat (de multe ori într-o inconștiență crasă) la bănci, plus că, parafrazând o replică din filmul „Mihai Viteazul“ de Sergiu Nicolaescu, poate s-a cuibărit în noi viermele acela care șoptește: capul ce se pleacă sabia nu-l taie... Cum puteți rezolva această dilemă legată de psihosociologia unui neam (ca o pădure cu ramuri bune, dar și cu uscături...) din ce în ce mai atacat în fibra profundă a ființei sale naționale
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]