1,712 matches
-
normal de retenție. După 1990, nivelul normal de retenție a fost coborât cu un metru, volumul util fiind redus la 57,5 milioane m³, suprafața lacului fiind de 995 ha. Aceasta a permis realizarea unui volum total de atenuare a viiturilor de 40 milioane m³ peste nivelul retenției normale. Barajul frontal este prelungit cu diguri longitudinale de 2.100 m lungime pe malul drept și 11.800 m pe malul stâng. Proiectarea barajului a fost și ea legată de discuții generate
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
și ea legată de discuții generate de inițiativele lui Nicolae Ceaușescu care intervenea din ce în ce mai mult în soluțiile tehnice. Astfel, el a decis ca descărcătorii de ape mari să fie asemănători cu cei de la Lacul Morii de pe Dâmbovița, cu toate că debitele de viitură ale Argeșului erau mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
decis ca descărcătorii de ape mari să fie asemănători cu cei de la Lacul Morii de pe Dâmbovița, cu toate că debitele de viitură ale Argeșului erau mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul Morii. Executarea unor descărcători subdimensionați punea în pericol siguranța barajului și, în cazul unei ruperi a acestuia, risca să provoace inundații
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a orașului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafață de 9515 mp, iar cel din aval 8419 m². Climatul este unul temperat, cu o temperatură medie anuală între . Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea de până la 1,3 m. în perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale se acoperă cu un strat de apă cu grosimea de 0,5-2,8 m. Albia râului este șerpuitoare, predominant fără bifurcări, la maluri cu vegetație de stuf și rogoz, la izvor uscată. Lățimea râului este de 6-18 m, adâncimea
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
3 m, viteza cursului de apă 0,2-1,1 m/s. Lângă s. Moara de Piatră s-a format un prag cu lungimea Regimul hidrologic al râului, ca de altfel și al celor vecine, constă din apele mari de primăvară, viiturile de vară-toamnă și de iarnă, etajul de vară—toamnă și de iarnă. Apele mari de primăvară încep la sfîrșitul lunii februarie—începutul lunii martie. Pe toată perioada de observații au durat în medie 25 de zile, maxim 49 de zile
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
râului trec cea 18% din scurgerea anuală cu stratul sumarse repetă de câteva ori pe an, predominant în perioada de vară-toamnă. Debitul maxim observat pe toată perioada de măsurători instrumentale a constituit 59,6 mVs (anul 1985). De regulă, durata viiturilor este de 9 zile, fazelor de creștere și descreștere revenindu-le câte 3 și, respectiv, 6 zile. Stratul maxim al scurgerii sumare constituie 20 mm (anul 1985). Etiajul poate fi împărțit în cel de vară-toamnă și cel de iarnă. Din cauza
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
municipiului Slobozia s-au realizat lucrări de apărare împotriva inundațiilor prin îndiguirea și regularizarea cursului râului Ialomița, iar în bazinul hidrografic al râului s-au executat lucrări de amenajare complexă reprezentate de acumulări pe cursul superior și mijlociu în vederea atenuării viiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfăcătoare datorită neîntreținerii lor. Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deservește consumatorii casnici, consumatorii publici și o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem se alimentează și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
caracteristici specifice culturale și geologice. Printre acestea din urmă sunt trei cratere (în ) Mahteș Ramon, Mahteș Gadol, și Mahteș Katan. Negevul este un deșert stâncos. Acesta constă din munți stâncoși, prăfuiți, întrerupți de „albii uscate”, care devin brusc albii de viituri tumultuoase în anotimpul ploilor, și cratere adânci. Poate fi împărțit în cinci regiuni ecologice: Negevul de nord, de vest și central, Platoul mare și Valea Arava. Subsolul Negevului este sărac și, spre deosebire de statele vecine, s-ar părea că nu conține
Negev () [Corola-website/Science/307983_a_309312]
-
la o deteriorare a calității apei precum și la afectarea aspectul dezolant al locurilor, asociate afectării florei și faunei. În plus, defrișările din zone ce nu aparțin parcului dar se află în bazinele hidrografice superioare ale apelor, conduc la generarea unor viituri puternice cu caracter dăunător. O altă problemă este comerțul ilegal cu flori de colț sau cu stalactite și stalagmite rupte din Peștera Munticelu. Există proiecte diverse de ameliorare a atât a facilităților de care beneficiază potențialii turiști, cât și de
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Munții Ciucaș și se varsă în Siret. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios ("Μουσαίος"). În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți sunt: Râul Bâsca Roziliei, Râul Bâsca Chiojdului, Pănătău, Slănic și Câlnău. În sectorul de câmpie, Buzăul primește un număr redus de afluenți și de o importanță minoră. Pe cursul Buzăului sunt
Râul Buzău () [Corola-website/Science/302722_a_304051]
-
aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
mil.m de apă, din care: - 14 mil.m volum util (Vu) pentru alimentare cu apă și folosințe hidroenergetice; - 16 mil.m volum necesar pentru atenuare și protecție; - 1 mil.m volum mort (Vm). În vederea combaterii inundațiilor și pentru reținerea viiturilor, barajul poate stoca 16 mil.m de apă între N.N.R. și nivelul maxim la asigurarea de 0,1%. Suprafața bazinului de recepție controlat de baraj este de 148 km (din totalul de 157 km, barajul fiind amplasat la cca. 1
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
legarea acestor zone de nucleul vechi al orașului s-a realizat cel de-al doilea pod peste Someș, podul Golescu. În inundațiile din primăvara anului 1970 au decedat 56 de sătmăreni și s-a distrus o parte însemnată a orașului, viiturile provocând prăbușirea a peste 2.000 de case. Pentru familiile sinistrate au fost ridicate două cartiere: Soarelui și Carpați I. Tot în urma inundațiilor au fost ridicate și locuințele din zona Pieței 14 Mai și din cartierul Solidaritatea. Începând cu anii
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
acum au rămas doar pereții. În prezent, castelul este în proprietatea Agromec. La sfârșitul lunii mai a anului 2015, comuna Surduc s-a confruntat cu cele mai mari inundații din 1970 încoace. Localnicii au fost treziți din somn, când o viitură de pe dealul de lângă sat le-a inundat casele. Oamenii au fost evacuați imediat de pompieri și duși într-o zonă sigură. Printre clădirile inundate se numără și sediul poliției locale, precum și curtea Liceului Tehnologic. Culturile oamenilor au fost distruse, iar
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10-11 m, adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa; satul Aliceni s-a numit mai întâi, astfel, Satul Alecului, iar satul Sudiți a fost denumit astfel deoarece era locuit de lucrători străini. În 1831, după ce vechiul pod de lemn a fost distrus de viitură, s-a construit, sub supravegherea arhitectului Freiweit, podul de piatră peste râul Câlnău pe drumul dintre Buzău și Râmnicu Sărat, acesta fiind primul pod de piatră din Muntenia. Anastase Tarba Verussi, unul dintre supraveghetorii construcției podului, a delapidat bani destinați
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
timp planul de amenajare cuprindea propuneri de realizare a unui ansamblu de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși la acea dată economia nu era încă foarte dezvoltată, planul de amenajare preconiza măsuri pentru protecția calității apelor, atât prin stații de epurare cât și printr-o politică de amplasare rațională a obiectivelor economice, care făcea posibilă
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
avut efecte negative asupra pisciculturii, reducând în foarte mare măsură fauna piscicolă a Dunării. prin eliminarea bălților care reprezentau zonele de reproducere a peștilor. De asemenea, eliminarea totală a luncii inundabile, a atras după sine creșterea importantă a debitelor de viitură, în special pe Dunărea inferioară. Deși aceste efecte negative au fost prevăzute, ele au fost considerate acceptabile de organele de conducere, față de avantajele aduse agriculturii. În mod justificat, înțelepciunea acestei decizii este pusă la îndoială în prezent. Este poate demn
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]