8,808 matches
-
prin foc pentru a se izgoni fapturi asemănătoare vampirilor. La români, solstițiul de vară este apropiat și legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt fapturi magice, aeriene și silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum și însușiri de leac florilor, belșug în câmpii și fertilitate animalelor. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineață acoperite de roua. Un ritual specific solstițiului de
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
Crăciunului în care ne orientăm mai mult să dăruim și nu pot să nu mă gândesc la cei aproape 11.500 de oameni care au intrat pe site-ul Asociației “Salvează o inimă” și au donat pentru copii bolnavi, pentru vindecarea lor. Ce le transmitem oamenilor, de ce este important să ne deschidem inimile și să fim alături și de cei care nu au? În postul Crăciunului sau la începutul lui s-a citit și o pastorală a Sfântului Sinod care ne
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
părinții, Nicolae și-a împărțit averea săracilor și a întemeiat mănăstirea Sionului de lîngă Miră, capitala Lichiei, călătorind că prelat la Ierusalim. Creștinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viață a unui corăbier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune și post, a furtunii de pe mare ș.a.). În ultima parte a vieții s-a retras la mănăstirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost înmormîntat la 6 decembrie 352. După opt ani, împăratul
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
A treia expoziție din ciclul „Vindecări miraculoase” este dedicată pictoriței Lucia Dem. Bălăcescu, de la a cărei naștere se împlinesc 120 de ani, iar lucrarea referențială - redată circuitului expozițional prin procesul de „tămăduire” a restaurării - este de astă dată „Peisaj bucureștean”. Acesteia i se adaugă pe simeză
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
a uleiului pe suport de carton mucava până la tehnica pastel pe suport de hârtie, mucava sau pânză și acuarelă pe suport de hârtie. Picturile, clasate în categoria tezaur, fac parte din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București. Expoziția „Ștefan Luchian” din cadrul proiectului „Vindecări miraculoase” își propune să ilustreze și să readucă în atenția receptorilor de artă vastul univers al unui mare artist dintr-o epocă cu mari frământări pe plan social și artistic și, totodată, printr-un dialog între pictură ca act de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
mai 2016, la ora 14:00, la Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București. Vă așteptăm! Broșura expoziției poate fi vizionată și descarcată accesând acest link: http://www.muzeulbucurestiului.ro/vindecari-miraculoase-ștefan-luchian.html Mai multe informații despre expoziție: Expoziția „Ștefan Luchian” din cadrul proiectului „Vindecări miraculoase” își propune să ilustreze și să readucă în atenția receptorilor de artă vastul univers al unui mare artist dintr-o epocă cu mari frământări pe plan social și artistic și, totodată, printr-un dialog între pictură ca act de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar al Tainei Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor, organizat de către Arhiepiscopia Dunării de Jos, în colaborare cu Universitatea « Dunărea de Jos », unde am susținut referatul cu tema: « Despre suferință, boală, răbdare, vindecare, nădejde și Taina Sfântului Maslu din perspectiva învățăturii creștin - ortodoxe...» 06 Iunie 2012, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a V-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
consultat acasă, are o vânătaie mare sub unul din ochi. S-a zbătut când au venit infirmierii, un prost. Poate nici nu era treaz. Eroul chiar s-a bătut cu aceștia; pe el l-au internat. MAGISTRATUL. Doctorul spune că vindecarea celor spitalizați e aproape sigură. S-a intervenit la timp. Poate vor mai fi doi-trei morți. Față de o Stațiune... Sub conducerea unui medic de interne, igienist totodată, câteva zeci de sanitari, însoțiți de gardieni, umblă din casă în casă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
teama. Din păcate, sunt ocrotiți de Biserică. — Știți ce se spune la Padova, unde lazaretul a fost golit? Că ghibelinii, prin intermediul câtorva călugări vânduți, au răspândit printre acești nenorociți lăsați În voia sorții zvonul că la Roma Își vor găsi vindecarea suferinței. Vor să se folosească de masa asta imundă Împotriva cetăților inamice. — Și mai trebuie să Îi mai și Îngrijim pe blestemații aceia. La Ospedale Maggiore a fost deja pregătită o subterană pentru dânșii, dar ar putea să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
coșul pieptului. Căzuse și mai adânc ca într-un somn embrional, își amintea crâmpeie din viață și îi venea mereu fraza absurdă: „Asta fusese tot?“. Spre seară se trezise pe faleză. Veneau spre el vocile sătenilor cântând un descântec de vindecare. Ei povesteau cum marele Ocean Indian se pregătea să atingă picioarele sfinte ale Domnului Rama, care va lua drumul peste ocean ca să ajungă la Sri Lanka. Beppo auzea vocile oamenilor vibrând deasupra mâinilor și picioarelor lui, pe care nu le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
care am pus-o pe masă neîndemânatic și care zăngăni multă vreme până să se așeze, doctorul mă trase de nas și mă lăsă să plec, prevenindu-mă cu o îngrijorare morocănoasă care nu i se potrivea defel că rapiditatea vindecării, ca și vindecarea însăși depind completamente de controlul regulat și că cel mai bine ar fi să mă vadă în fiecare zi. Și, deși în zilele următoare m-am convins că aceste controale zilnice nu sunt necesare și că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
-o pe masă neîndemânatic și care zăngăni multă vreme până să se așeze, doctorul mă trase de nas și mă lăsă să plec, prevenindu-mă cu o îngrijorare morocănoasă care nu i se potrivea defel că rapiditatea vindecării, ca și vindecarea însăși depind completamente de controlul regulat și că cel mai bine ar fi să mă vadă în fiecare zi. Și, deși în zilele următoare m-am convins că aceste controale zilnice nu sunt necesare și că pentru doctor ele fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
se întoarcă la serviciu. Medicul fusese însă foarte ferm: Nici nu intră în discuție, domnule inspector! îi spusese categoric acesta. Deocamdată încă paisprezece zile de repaus. După aceea mai vedem! Chiar dacă rana s-a cicatrizat frumos, înăuntru, în zonele umede vindecarea încă nu s-a încheiat. Mușchii se prind mai greu și nu vreau să riscăm nimic. V-aș recomanda chiar să plecați undeva la munte și să încercați să-i dați organismului timpul necesar să se refacă. Cât timp fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Din populația totală de 2472 persoane, populația ocupată însumează 1656 persoane, adică 67% din totalul locuitorilor. Repartiția populației ocupate pe satele componente se prezintă astfel: Anexe: Cap. IX - Cine are grijă de sănătatea noastră? IX. 1 „Medicina vegetală”. Magie și vindecare. Babe doftoroaie și terapeuți solomonari O lungă perioadă de timp a existat credința că bolile, suferințele, răul care lovește în oameni, fără să țină seamă de vârstă, sunt datorate unor forțe malefice, care, în preistorie, luau înfățișarea unor idoli, cărora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încreștinate, locul vindecătorilor populari fiind luat de preotul, chemat să citească din Cărțile Sfinte și așa cum vechii tămăduitori, prin ceea ce făceau și spuneau în jurul bolnavului, puteau alunga boala, tot așa preotul poate aduce liniștea, pacea sufletească, încrederea care duce la vindecare. Nu numai la noi, la români, vindecarea bolilor s-a făcut prin magie (vrăjitorie), această modalitate de alungare a spiritelor rele aducătoare de mari nenorociri și moarte, era generală, atât în preistorie, în antichitate și până la apariția medicinii științifice. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preotul, chemat să citească din Cărțile Sfinte și așa cum vechii tămăduitori, prin ceea ce făceau și spuneau în jurul bolnavului, puteau alunga boala, tot așa preotul poate aduce liniștea, pacea sufletească, încrederea care duce la vindecare. Nu numai la noi, la români, vindecarea bolilor s-a făcut prin magie (vrăjitorie), această modalitate de alungare a spiritelor rele aducătoare de mari nenorociri și moarte, era generală, atât în preistorie, în antichitate și până la apariția medicinii științifice. La geto-daci, strămoșii noștri direcți, la dacoromani și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-un anumit timp al zilei sau nopții: la răsăritul sau apusul soarelui, la miezul nopții, crezându-se că se anulează nocivitatea plantei, altfel ar fi putut să aibă urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu activitatea șamanului de la populațiile din Asia Centrală, care, însă, are o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La fel ca și în medicina modernă, autosugesștia juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care își lua sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mătura, șervetul le agiți ușor peste pacient și ce zice: „Cucoș negru, ponegru cu dinții rânjiți! Cu ochi păienjeniți, cu ițari crușiți, Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Cu dinții rânjiți, cu ochii beliți, cu ițari crușiți” Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce și săpun. Acestea se fierb și se îngroașă cu puțină făină de grâu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane, i-a pusă oasele la loc, a legat locul strânsă cu o cârp înmuiată în rachiu. Tot așa, Raveca Cucu, dintr-o căzătură la prag
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cârp înmuiată în rachiu. Tot așa, Raveca Cucu, dintr-o căzătură la prag și-a zdrobit fluierul piciorului și vindecătorul, Solomonarul satului, a pipăit locul și a potrivit oasele. O legătură strânsă cu o fașă cu rachiu a dusă la vindecare. Gheorghe Drăgan a învățat „trasul” oaselor de la bunicul lui de pe mamă, Iftimie (Iftenie) Cucu, în casa căruia a funcționat întâia școală cu învățătorul Cârlănescu, cel cu aere de boier. O altă categorie de babe o constituie vrăjitoarele care facă vrăji
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cu alimente. Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare (rădăcina) pentru 325 reumatism, floarea de tei pentru vindecarea bolilor de plămâni, floarea de socă contra răcelilor, floarea de mușețel (romaniță) pentru dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de deochi, de beșică, Victoria Olaru, Maria lui Munteanu mai descântă folosind ulei descântat, iar Hrisculeasa aplica băi rituale, descântând, îndepărtând răul (se ducea odată cu apa!). Un caz de vindecare (îl cunoscă bine de când aveam 11-12 ani!), invocat și astăzi, îl constituie copilul de câteva luni, Cornelia Bănuț, lăsată în grija bunicii, Victoria Boghiu. Am aflat acum, târziu, că inflamațiile pielii, ca niște bănuți, maronii, pe tot corpul s-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
continuare să-l vadă și se întorcea la început ușurat și plin de speranță pentru că i s-a spus că pare să îi meargă spre bine, iar apoi disperat pentru că datorită complicației de care se temuse doctorul că va surveni, vindecarea era imposibilă. Sorei îi era milă de tristețea lui, dar avea prea puține lucruri să-i spună ca să-l consoleze. Biata femeie zăcea absolut nemișcată, refuzând să vorbească, cu ochii ficși de parcă ar fi pândit venirea morții. Acum era doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cinstea Marelui Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Biserica a fost sfințită de către mitroplitul Teoctist I care a păstorit cu cinste turma credincioșilor săi între anii 1452-1477, și care l-a hirotit preot și egumen. Primise de la Dumnezeu darul înainte-vederii și vindecării bolilor, așa încât multă lume din satele apropiate s-a folosit de darurile sale. În anul 1476, după înfrângerea domnitorului român de către oștile turcești, cuviosul Simeon s-a rugat pentru izbăvirea țării de năpastă și împreună cu ucenicii săi, a trecut munții
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]