6,587 matches
-
Când intri în magaziile Facultății de Muzică din București mirosul de vechi te copleșește. Anii au trecut peste intrumente, dar acestea sunt precum vinul, cu cât îmbătrânesc cu atât sunt mai bune. O vioară cu vârstă centenară, produsă de Stradivarius, așteaptă încă să îi fie decoperite secretele, pentru că celebrul lutier a preferat să ne lase această enigmă și a luat secretul cu el în mormânt. Nu te lasă să treci indiferent nici imensa orgă
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
Dacă sunt intrumentist sau trompetist am să trec pe lângă o trompetă din 1922 ca pe lângă o curiozitate pentru că ea nu va mai cânta niciodată la aceeași performanță la care cântă o trompetă Alexander la ora actuală, nouă”, a explicat Dediu. Viorile dau randament mai bun din cauza lacului cu care este dat lemnul Pentru jumătate de oră, Dan Dediu, își scoate capul dintre documente și se avântă în istoria intrumentelor. Vorbește cu lejeritate despre o vioară Stradivarius, care a depășit un secol
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
ora actuală, nouă”, a explicat Dediu. Viorile dau randament mai bun din cauza lacului cu care este dat lemnul Pentru jumătate de oră, Dan Dediu, își scoate capul dintre documente și se avântă în istoria intrumentelor. Vorbește cu lejeritate despre o vioară Stradivarius, care a depășit un secol și încă mai este folosită. „Cu cât e vioara mai veche și încă se cântă pe ea, cu atât îi crește valoarea. Există viori de maestru foarte vechi, de peste 100 de ani, pe care
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
este dat lemnul Pentru jumătate de oră, Dan Dediu, își scoate capul dintre documente și se avântă în istoria intrumentelor. Vorbește cu lejeritate despre o vioară Stradivarius, care a depășit un secol și încă mai este folosită. „Cu cât e vioara mai veche și încă se cântă pe ea, cu atât îi crește valoarea. Există viori de maestru foarte vechi, de peste 100 de ani, pe care le avem, și pe care se poate cânta. Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
se avântă în istoria intrumentelor. Vorbește cu lejeritate despre o vioară Stradivarius, care a depășit un secol și încă mai este folosită. „Cu cât e vioara mai veche și încă se cântă pe ea, cu atât îi crește valoarea. Există viori de maestru foarte vechi, de peste 100 de ani, pe care le avem, și pe care se poate cânta. Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici secretul, lemnul, de fapt lacul cu care este dat lemnul, este cel care face o
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
de maestru foarte vechi, de peste 100 de ani, pe care le avem, și pe care se poate cânta. Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici secretul, lemnul, de fapt lacul cu care este dat lemnul, este cel care face o vioară să fie una excepțională. Bineînțeles mai există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici secretul, lemnul, de fapt lacul cu care este dat lemnul, este cel care face o vioară să fie una excepțională. Bineînțeles mai există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a ales o cherestea bună și fiecare lutier are secretul lui, de cele mai multe ori este vorba de lemn” ne-
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
ceremonialului: ,,Laliů șterse cu fularul roz zăpada de pe țambal ș...ț, își aplecă pieptul peste corzi ca să le apere de ploaie și de ninsoare și începu să bată cu bețele melodia. Dache apăsă de câteva ori tare cu arcușul pe vioară, un fel de marș. Așa obișnuia să deschidă orice cântec, cu un scurt marș. Tăie de câteva ori pieziș aerul cu arcușul, ca și cum ar fi vrut să înlăture zgomotele furtunii ce stăruiau și-i încurcau urechea muzicală, și apoi prinse
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
marș. Așa obișnuia să deschidă orice cântec, cu un scurt marș. Tăie de câteva ori pieziș aerul cu arcușul, ca și cum ar fi vrut să înlăture zgomotele furtunii ce stăruiau și-i încurcau urechea muzicală, și apoi prinse și el pe vioară melodia începută de Laliů. ș...ț Dache, după ce Ťluăť de câteva ori vorbele cântecului, trase pe arcuș, drept sfârșit, obișnuitul său marș scurt". Porecla unui personaj din Cartea de la Metopolis: Iapa-Roșie Trupul fetei cu oase lungi și drepte, rumenit la
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de potopitoare, la Enescu viziunea tragică rămâne consolatoare. Ca și la Honneger, ca și la Bartok sau, mai târziu, la Messiaen. A fost expresia însăși a adresării prin muzică. Al unei adresări încărcate de sens. în planul performanței muzicale, prin intermediul viorii, pianului, al actului dirijoral, în plan componistic. Gândind în muzică. Vorbind despre muzică. în mod simplist am putea aprecia că Enescu este un brand de țară; al României profunde, al României perene. Al României de azi? în ce fel, oare
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
de compoziție; este competiția ce răspunde vocației esențiale a personalității enesciene. Cine își putea imagina că la ediția din acest an vor fi înscrise în concurs 184 de lucrări?! O participare mult sporită se înregistrează în cadrul competițiilor de pian, de vioară. Promovarea internațională, realizată perseverent, cu consecvență, pe o bună perioadă de timp, de echipa de la "Artexim", a dat roade! în plus, conjuncturile internaționale favorabile, intrarea țării noastre în U.E., au îmbunătățit climatul de cunoaștere, de încredere, de comunicare. în zilele
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
scrîșnetul unor frîne de mașină", dar nu pot surprinde nimic din trăsăturile unei melodii. Iată cum decurge audierea unei bucăți muzicale la o pacientă amuzică: Cînd ascult muzică într-un registru înalt, mai ales o voce de soprană sau o vioară, simt durere. Îmi răsună în urechi o serie rapidă de pocnete foarte supărătoare, care acoperă orice alt sunet. Aceeași senzație o am cînd aud un plînset de nou-născut. Muzica îmi dă deseori o stare de iritare, îmi sună ca și cum cineva
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
2000. Constantin Mândrișanu, interpretul care a dat o orchestră de Filarmonică pe una de folclor reprezintă în această seară muzica populară a anilor ’80, cu piesa „Ca la Tudora”. Din partea anilor 2000, vine cel care nu numai că mânuiește o vioară, ci conduce chiar o orchestră întreagă. Și nu orice fel de orchestră, ci una ai cărei membri sunt toți absolvenți de Conservator! Marius Zorilă și Ansamblul Valahia susțin momentul de muzică populară reprezentativ pentru anii 2000.
Recital SANDRA la ÎnTrecerea anilor de sâmbătă, la TVR () [Corola-journal/Journalistic/69729_a_71054]
-
îl vor aduce copiilor timișoreni pe „Pit cel albastru“. Festivalul Internațional Excalibur se va încheia sâmbătă, 17 decembrie, la ora 12, cu o nouă reprezentație cu „Treziți-l pe Moș Crăciun“, cea mai recentă producție a Teatrului „Merlin“. Troiță cu vioară l La mormântul lui George Enescu De curând, a fost înălțată o troiță - cu o vioară sculptată - la mormântul lui George Enescu din cimitirul Pere-Lachaise din Paris, prin strădania unei delegații a Fundației române „George Pomuț“ (organizație dedicată cinstirii eroilor
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
17 decembrie, la ora 12, cu o nouă reprezentație cu „Treziți-l pe Moș Crăciun“, cea mai recentă producție a Teatrului „Merlin“. Troiță cu vioară l La mormântul lui George Enescu De curând, a fost înălțată o troiță - cu o vioară sculptată - la mormântul lui George Enescu din cimitirul Pere-Lachaise din Paris, prin strădania unei delegații a Fundației române „George Pomuț“ (organizație dedicată cinstirii eroilor români căzuți la datorie în afara granițelor țării), condusă de preotul timișorean Stelian Borza, președintele fundației. Eforturile
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
În cursul acestei săptămâni, la Timișoara a avut loc lansarea oficială a proiectului «Planeta prețioasă“, coordonat de Centrul Cultural Francez și pus în practică, în prima sa etapă, la Timișoara, de Fundația Verde 2000“. (Agenda din 23 decembrie 2000). „Muzeul Viorii. Unic în România. Timișoara va avea, de săptămâna viitoare, un muzeu al viorii, unic în România. El are la origine un gest de enormă generozitate: în 1975, dr. Cornel Șuboni dona Muzeului Banatului o prețioasă colecție de instrumente cu coarde
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
Planeta prețioasă“, coordonat de Centrul Cultural Francez și pus în practică, în prima sa etapă, la Timișoara, de Fundația Verde 2000“. (Agenda din 23 decembrie 2000). „Muzeul Viorii. Unic în România. Timișoara va avea, de săptămâna viitoare, un muzeu al viorii, unic în România. El are la origine un gest de enormă generozitate: în 1975, dr. Cornel Șuboni dona Muzeului Banatului o prețioasă colecție de instrumente cu coarde din secolele XVIII-XIX... Muzeul Viorii va fi inaugurat în 28 decembrie, la ora
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
va avea, de săptămâna viitoare, un muzeu al viorii, unic în România. El are la origine un gest de enormă generozitate: în 1975, dr. Cornel Șuboni dona Muzeului Banatului o prețioasă colecție de instrumente cu coarde din secolele XVIII-XIX... Muzeul Viorii va fi inaugurat în 28 decembrie, la ora 16, în Bastionul Cetății“. (Agenda din 23 decembrie 2000).
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
săptămâna trecută au fost colinde, chitară clasică și concert cu Paula Seling, până la 23 decembrie programul cuprinde: l 16 decembrie, ora 17, cvartet de suflători l 19 decembrie, ora 17, colinde și cor l 20 decembrie, ora 17, concert de viori, iar de la ora 19, concert Quo Vadis l 21 decembrie, ora 17, concert de vioară și trompetă, iar de la ora 19, concert Moody Staff l 22 decembrie, ora 19, concert Blue Station l 23 decembrie, ora 19, concert Cargo. C.
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
programul cuprinde: l 16 decembrie, ora 17, cvartet de suflători l 19 decembrie, ora 17, colinde și cor l 20 decembrie, ora 17, concert de viori, iar de la ora 19, concert Quo Vadis l 21 decembrie, ora 17, concert de vioară și trompetă, iar de la ora 19, concert Moody Staff l 22 decembrie, ora 19, concert Blue Station l 23 decembrie, ora 19, concert Cargo. C. BLADA Surprize dulci l Tort cu figurine de marțipan În pragul Sărbătorilor, cofetăriile Sava își
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
Traian, 55 ani l Toth Iosif, 59 ani l Ignea Maria, 80 ani l Făgețan Gheorghe, 61 ani l Jurca Costan, 70 ani l Mihăilescu Mihai, 64 ani l Popovici Grigore, 56 ani l Radu Eva, 54 ani l Bunăzioiu Vioara, 72 ani l Sandru Adrian, 27 ani l Balazs Alexandru, 49 ani l Monescu Gheorghe, 75 ani l Jac Maria, 73 ani l Müller Ileana, 81 ani l Ciobotariu Elena, 64 ani l Didilescu Costachi, 69 ani l Bogdan Delia
Agenda2005-53-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284564_a_285893]
-
distanță sunt de tip Internet banking, 3 - Mobile banking, iar restul - Home banking. ( E. C.) Effect Band După succesul înregistrat în „cântarea“ de debut de vineri, 9 decembrie, la Jazz Club Pod (unde au oferit și un jam antologic în care „vioara întâi“ a fost Kajtár Árpád), trioul Effect Band (Ioan Popovici - chitară solo și voce, Dan Oros - chitară bass, Alin Costache - baterie) a fost prezent în 14 decembrie la Balul Bobocilor de la Facultatea de Hidrotehnică de la Universitatea Politehnică din Timișoara, iar
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
A. Copland, Gr. Dinicu, F. Gulda, R. Gnatali, A. Haciaturian, S. Joplin, Fr. Kreisler, H.C. Lumbye, Monti, A. Piazzolla, G. Pugnani, G.P. Reverberi, J. Strauss, și formula solistică cu totul excepțională. Aceasta din urmă îi cuprinde pe Florin Ionescu Galați (vioară), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Sorin Petrescu (pian) și Doru Roman (percuție). Ca la fiecare ediție, seriile înscrise pe biletele de intrare oferă audienților prezenți șansa de a câștiga premii ispititoare în cadrul tombolei speciale de Anul Nou. Prețul unui bilet este
Agenda2005-53-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284557_a_285886]
-
călăul său“ (1952), „Bănuiala“ (1953), „Făgăduiala“ (1958). A decedat în 1990. VINERI, 6 IANUARIE RODOLPHE KREUTZER În urmă cu 175 de ani a murit violonistul, compozitorul și dirijorul francez Rodolphe Kreutzer, căruia Beethoven i-a dedicat „Sonata pentru pian și vioară. Opus 47“ (cunoscută sub numele „Sonata Kreutzer“). Născut în 1766, s-a remarcat ca un virtuoz al viorii (împreună cu Pierre Baillor și Pierre Rode a fondat școala franceză de vioară) și a compus piese pentru vioară, opere, sonate. A fost
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
cu 175 de ani a murit violonistul, compozitorul și dirijorul francez Rodolphe Kreutzer, căruia Beethoven i-a dedicat „Sonata pentru pian și vioară. Opus 47“ (cunoscută sub numele „Sonata Kreutzer“). Născut în 1766, s-a remarcat ca un virtuoz al viorii (împreună cu Pierre Baillor și Pierre Rode a fondat școala franceză de vioară) și a compus piese pentru vioară, opere, sonate. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Paris (1795-1826). Premiu pentru primul născut în Timișoara în anul 2006 La
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]