2,046 matches
-
doctorand, obținând note maxime, în perioada 1971-1973. Profesorul Papaghiuc și-a susținut teza de doctorat cu titlul “Calculul diferențial în spații localconvexe și aplicații în geometria diferențiala globală” pe 8 iunie 1977. S-a căsătorit cu cea care a devenit Viorica Papaghiuc. Cuplul a avut doi copii, un băiat și o fată, care au fost crescuți și educați cu dăruire. Fiica Daniela a studiat matematică la fel ca tatăl ei și este acum conferențiar la Pau, Franța. Fiul Neculai este un
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Spania), deoarece se poate cultiva în zonele uscate ți călduroase. Este o plantă rezistentă la secetă, are puțini agenți patogeni, asigură producții mulțumitoare pe solurile sărace și poate să fie recoltată mecanizat (AGATHOKLI IFULI,1954; MATEO BOX J.M., 1961; IACOB VIORICA, 1994; FILIPESCU C., 1993; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998, ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Pe lângă calitățile menționate până în prezent, este bine de reținut și faptul că năutul este una din leguminoasele pentru boabe la care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năut numărul bolilor și dăunătorilor este, în general mai redus, se impun controale la intervale scurte de timp pentru a urmări starea de vegetație a plantelor și aplicarea la momentul optim a tratamentelor preventive și curative (FILIPESCU C., 1993; IACOB VIORICA, 1994; IACOB VIORICA și colab., 1999; ULEA E., 2003). în anii favorabili extinderii bolilor se înregistreză pierderi mari de producție provocate de; antracnoză (Mycosphaerella rabie), făinare (Erysiphe sp.), putrezirea plăntuțelor (Pithiium sp.), rugină (Uromyces ciceri-arietinii), ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporium f.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și dăunătorilor este, în general mai redus, se impun controale la intervale scurte de timp pentru a urmări starea de vegetație a plantelor și aplicarea la momentul optim a tratamentelor preventive și curative (FILIPESCU C., 1993; IACOB VIORICA, 1994; IACOB VIORICA și colab., 1999; ULEA E., 2003). în anii favorabili extinderii bolilor se înregistreză pierderi mari de producție provocate de; antracnoză (Mycosphaerella rabie), făinare (Erysiphe sp.), putrezirea plăntuțelor (Pithiium sp.), rugină (Uromyces ciceri-arietinii), ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporium f.sp.ciceri) și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și viermele sârmă (Agriotes spp.) care poate cauza probleme devreme, atacând semințele care germinează (FILIPESCU C.,1993; GEORGESCU T., 1993; ULEA E., 2003). Năutul poate fi infestat, chiar dacă cu o gravitate mai mică, de către Orobanche spp. (BONCIARELLI F., 1989; IACOB VIORICA și colab., 1999). Pe lângă metodele preventive de combatere a dăunătorilor se folosesc și metode chimice care cuprind fie tratamente la sămânță fie tratamente în perioada de vegetație (ȘANDRU I., 1996) (tabelul 25). II.2.5.3. IRIGAREA Năutul reacționează pozitiv
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Revistei de Celuloză și Hârtie (1967- 1997) și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992) INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Vulcu) împreună cu alte două aviatoare (Rodica Popescu planoristă și Cornelia Fotache) ținându-se de braț și flancându-l pe locotenentul de aviație Chiaburu. O altă imagine de epocă o arată pe Smaranda Brăescu împreună cu Mariana Drăgescu, Eliza Vulcu, Stela si Viorica Huțan, Constantin Abeles... O adevărată elită a aviației române la acea dată. Meetingul aviatic n-a mai avut loc, fiind interzis în ultimul moment de către sovietici. A fost ultima întâlnire în zbor a Nadiei cu camaradele ei din Escadrila Albă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
privați de această libertate?" Când a plecat de la Universitate, continua să-l doară capul. Vântul încărcat cu fulgi rari de zăpadă îi răcorea fața și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acoperă vocea profesorală. Cântăreața se înclină adânc în fața publicului, înainte de a trimite, poznașă, bezele spre toate cele patru colțuri ale sălii. Mărunții responsabili sunt în delir. În sfârșit, dispare pe ușa bucătăriei ca să mănânce și ea, iar sala se liniștește. Viorelele, înviorate de căldură, exală o adiere înmiresmată care își ia zborul, sfioasă și nevinovată, prin aerul greu. Cu ochii mijiți, își apropie nasul să culeagă aroma parfumată a vestitorilor primăverii, dar un miros pătrunzător îi invadează brutal nările: "Pentru cine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
partidului. Un subiect delicat totuși. Pentru a-l dezbate, își invită soția la o plimbare prin parc, rezervat, la căderea nopții, tocmai cuplurilor legitime. Îi ține un discurs ferm, dar echilibrat, pregătit dinainte. Moara stricată, care adulmecase deja mireasma de viorele, îl ascultă roșie de furie stăpânită și se străduiește, abilă, să-l tragă de limbă. La sfârșit, șuieră printre dinți: Foarte bine, ocupă-te de formalități și termină cât mai iute posibil!" Deși surprins și puțin vexat (după douăzeci de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
iubirea. Cu ajutorul timpului, dobândesc statutul moral al unei căsnicii model. Ficțiunea ar fi putut adăuga aici doar o vorbă: el se gândește uneori, cu nostalgie, la "perioada albastră" a vieții lui, mai ales primăvara, când apar în coșurile țigănușelor primele viorele, dar nu merge până la a regreta înțeleapta hotărâre, care, luată sub presiunea circumstanțelor, a dat o decisivă lovitură de bici carierei lui.) Astăzi, povestește prietenul, nu are cuvinte destul de dure pentru foștii autori de omagii și își amintește, cu surâsul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
patru anișori). Tata, Silvestru Lavric (1900-1953) aștepta calm, pe sală, vestea nașterii mele; auzind că mai are o față lăcrimând cu bucurie: Am două flori! Numai să fie sănătoase!". Am crescut în casa părinților mei, Silvestru și Maria, ca două viorele în glastre, udate de blândețea tatălui și autoritatea mamei (ea fiind tot timpul cu noi). Pe mama, o consideram om aspru, rigid, abia mai târziu aveam să aflăm că principiul vieții ei era că, familia trebuie privită ca un cristal
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spunea destul. Pe Țarnă ședeau numai oameni cu pământ mult și posesori de animale de rasă. Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cât o cunoșteam bine pe Bertranda. Era o femeie minunat de frumoasă și nu cred că a existat vreun bărbat care s-o vadă fără să se Îndrăgostească pentru totdeauna de ea. De la ea a moștenit Bodo ochii aceia ca vioreaua, cum nu mai are nimeni, și părul buclat și farmecul de neuitat, con ti nuă călugărul cu o voce visătoare... — Vrei să spui părinte, iertare, monseniore, bâlbâi Urs uluit, că Bodo... Da, consiliere, asta vreau să spun. știu că ți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că ele ar săcera Dar nimica nu făcea Că fetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri, 12 septemvrie [VOVIDENIE-NEAMȚ] La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pustiul inițiatic: „La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj), unde se integrează condiției primare: „Joi în sărbători,/ Mi-a plecat la flori,/ Flori ca să culeagă,/ Coroane să-și facă,/ Să sempodobească,/ La horă să iasă./ Verde-o viorea,/ De-o ploaie că da,/ De-o ploaie cu vânt,/ Ele-au rătăcit,/ S-au sălbăticit” (Seaca - Olt). Împodobirea menționată în toate variantele este postliminară pătrunderii în sacru, dar intenția acestui statut nubil creează contextul rupturii de nivel existențial. Plecarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar era foarte cuminte. Toader Chetreanu nu era de treabă nici de feli. Ancuța lui Gh.Chetreanu va fi fost mai mare ca noi cu 2-3 ani, că era comandantul nostru. Ea ne lua la cules bureți râșcovi, opintici, primăvara viorele și în Bou pădurea din fața satului, care era a proprietarului moșiei Baea. Opream apa părăului Bogata și făceam niște știoalne 10, bălți în care ne scăldam cu toți de-a valma. Ancuța era frumoasă, dar mergea oleacă șchiopătând și-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II, București, 2005, p. 21-22.) Peste decenii, preluând conducerea României, regimul comunist, prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, a căutat să determine guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În anul 1956, problema Tezaurului a constituit subiectul unui schimb de scrisori între Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nichita S. Hrusciov, acesta din urmă dorind ca relațiile româno-sovietice să nu mai fie afectate de acest subiect. Într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceasta este o continuare a culegerii de documente din 1993, în noi dimensiuni istorice, cu noi abordări și deschideri către înțelegerea sensului istoriei relațiilor româno-ruse, cu referire directă la aventura Tezaurului nostru ...aflat de un secol în “păstrarea” Rusiei pravoslavnice. Viorica MOISUC București, 20 februarie 2013 Câteva lămuriri necesare cititorului Din 13/26 ianuarie 1918 - când Lenin a semnat actul oficial prin care Puterea sovietică a rupt unilateral relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul ei, depus spre păstrare la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
i-am declarat lui Aurelian că mă voi împăca, deși nu-mi cade bine, cu Păunescu pentru că eu "nu am dorit moartea păcătosului, ci îndreptarea lui...". Să nu-ți mai spun că și cretinul Păunescu zvonea (mi-a șoptit o viorea, Leonida Lari) cum că eu aș fi instigat oamenii să-l omoare... Să afle acum și tovarășul Păunescu (așa-i zicea Hajdu Gozo) la Palatul "Elisabeta", în 1993, când bunicul Păunescu împlinea frumoasa vârstă de 50 de ani... Asta-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ani, pitică, dar sprintenă, foarte deșteaptă, maica Ghelasia, care fugea ca un iepure și făcea reflecțiuni filozofice pe când ocoleam Colentina, treceam pe la zăgaz și străbăteam pădurea în lungul ei. Era un aer plăcut de primăvară și o mulțime de viorele, deși prin unele șanțuri era încă zăpadă; această natură în veci tânără și încrezătoare m-a făcut să uit pentru un moment toate nenorocirile noastre. Seara sosi starița de la București, cu scrisori de la mama și de la Costache, jurnale și diferite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câștigat inima. viața la mânăstire Începusem să mă orientez în noua mea viață; mă sculam la ora 6, luam ceaiul la 7; o plimbare de 1 1/2 oră prin pădure era timpul cel mai plăcut din toată ziua. După viorele, au început micșunelele, pe urmă brebeneii. Într-o zi pădurea era albastră, apoi albă, roză, încolțeau mugurii și puneau un văl verde pe stufișuri, făceau un contrast ciudat cu zăpada ce mai rămăsese pe unele locuri, ultima urmă a acelei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
simbolul pe care îl poartă pe medalion , acesta având corespondent cu cel de pe masă. 3. Anunțarea temei și motivarea activității -Se va face intuirea materialului de lucru de la cele 4 mese și se va anunța tema lucrărilor de realizat: Grupa ”viorelelor” va realiza “Câmpul cu flori,fluturi și buburuze”, prin lipirea elementelor primite pe cartonul special pregătit pentru fiecare copil; Grupa “buburuzelor” va executa două lucrări colective de decorare a rochiței primăverii cu flori și fluturi. Grupa “rândunelelor” va îmbrăca berzele
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]