1,169 matches
-
Participare politică și dezvoltarea societății civile 3.1 Participarea politică și funcțiile sale democratice Participarea politică este o resursă esențială a funcționării democrației. Mobilizarea cetățenilor duce la stabilirea unui raport direct cu deținătorii funcțiilor politice, într-un sistem de relații virtuoase interdependente. Așa cum arată Almond și Verba (1996), cooperarea cetățenească este o resursă de control a celor aleși, prin gratificații și amenințări. Inputul cetățenesc este procesat de aparatul politic și transformat în output, în răspuns. Este mai probabilă existența unui sistem
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
injuste, presiunea grupurilor de advocacy și de lobby, toate generează efecte instituționale favorabile democrației. Cererile cetățenești legitime și moderate așteaptă răspunsuri adecvate de la politicieni responsabili și onești, generând la rândul lor mulțumire cetățenească și o participare civică crescută. Aceste cercuri virtuoase sunt în evident contrast cu cercurile vicioase care-i leagă pe politicienii corupți, aroganți, cinici și iresponsabili de cetățenii apatici, neîncrezători și alienați politic, așa cum am văzut deja în descrierea mecanismului funcționării democrației la Robert Putnam (2002). Importanța presupusă a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi (responsive) și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care sunt acele instituții ale societății
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, înrtr-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de Putnam. Constatările diverșilor autori, în acord cu ale noastre, conduc la imaginea activiștilor civici ca cetățeni activi atât în România și Bulgaria, cât și în Moldova și Rusia. Cei care participă sunt, într-adevăr, mai interesați
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
El este avocatul, din oficiu și pe față, al stabilității și cazuistul, secret sau în cercul de prieteni, al dublei intenții și limbajului cu cheie. Când este mai curajos, el se vrea sau se imaginează un erou al șopârlei, un virtuos al poantei, un atlet al parabolei, un campion al simbolului... Căci personajul nostru, în imensa majoritate a cazurilor, este doar un duplicitar. De grade, calități și intensități extrem de diferite, bineînțeles, nu mai puțin însă iremediabil dedublat, uneori până la limita semi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în măsura în care ea are o anumită însemnătate culturală pentru om și umanitate. Altfel, natura îi este omului inferioară și ostilă, ceea ce face ca acesta să fie nevoit să o ia în stăpânire și să o domine. Autenticitatea ființei umane ca ființă virtuoasă este caracterizată dual în termenii diferențelor dintre om și natură. Omul ar fi cu atât mai virtuos cu cât se îndepărtează mai mult de natură, adică se manifestă prin excelență ca o ființă rațională și mai puțin ca o ființă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și ostilă, ceea ce face ca acesta să fie nevoit să o ia în stăpânire și să o domine. Autenticitatea ființei umane ca ființă virtuoasă este caracterizată dual în termenii diferențelor dintre om și natură. Omul ar fi cu atât mai virtuos cu cât se îndepărtează mai mult de natură, adică se manifestă prin excelență ca o ființă rațională și mai puțin ca o ființă biologică. Autenticitatea ființei umane constă în raționalitatea ei, adică în îndepărtarea de animalitate, de ceea ce îl caracterizează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
îndepărtarea de animalitate, de ceea ce îl caracterizează ca ființă biologică care trebuie să acționeze pentru a se hrăni și a se reproduce. Îi este specific ființei umane să se comporte conform așa-numitului "imperativ diferențial", adică este cu atât mai virtuos cu cât maximizează distanța față de ceea ce este doar natural 161. Pot fi concepute numeroase versiuni ale unui asemenea argument. Astfel, în continuarea argumentului precedent bazat pe interese se poate dezvolta ideea, destul de comună, că este în interesul omului să ia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diferențiem agenții morali. Criterii precum bogăția, rasa sau sexul nu sunt acceptabile. Ar putea fi atractivă etica aristotelică a virtuților, dar aceasta ar duce la o teorie perfecționistă a dreptății după care indivizii cu mai puțină valoare intrinsecă, mai puțin virtuoși sau mai puțin talentați, ar trebui să se pună în slujba intereselor și nevoilor celor mai virtuoși, chiar dacă propriile lor interese și nevoi sunt altele. Dar o asemenea teorie a dreptății nu poate fi acceptată și, drept urmare, este respinsă și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aristotelică a virtuților, dar aceasta ar duce la o teorie perfecționistă a dreptății după care indivizii cu mai puțină valoare intrinsecă, mai puțin virtuoși sau mai puțin talentați, ar trebui să se pună în slujba intereselor și nevoilor celor mai virtuoși, chiar dacă propriile lor interese și nevoi sunt altele. Dar o asemenea teorie a dreptății nu poate fi acceptată și, drept urmare, este respinsă și teza diferenței de valoare dintre agenții morali. În consecință, este rezonabil să acceptăm că agenții morali au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumite acțiuni sunt dubioase din punct de vedere etic. Această caracteristică a lor nu se reduce la valoarea lor intrinsecă sau la consecințele acestor acțiuni și nici la răul intrinsec al acestora, ci se consideră că aceste acțiuni nu sunt virtuoase. Așa ar sta lucrurile și în cazul unor acțiuni care au drept consecință distrugerea mediului înconjurător. De aceea, o persoană virtuoasă va evita asemenea acțiuni prin care pune în pericol anumite entități naturale. Pentru construcția unei asemenea perspective ne putem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la consecințele acestor acțiuni și nici la răul intrinsec al acestora, ci se consideră că aceste acțiuni nu sunt virtuoase. Așa ar sta lucrurile și în cazul unor acțiuni care au drept consecință distrugerea mediului înconjurător. De aceea, o persoană virtuoasă va evita asemenea acțiuni prin care pune în pericol anumite entități naturale. Pentru construcția unei asemenea perspective ne putem baza pe teoria lui Aristotel despre virtuți. Relația dintre virtute și ordinea socială are însă propria dinamică, astfel încât omul virtuos își
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
persoană virtuoasă va evita asemenea acțiuni prin care pune în pericol anumite entități naturale. Pentru construcția unei asemenea perspective ne putem baza pe teoria lui Aristotel despre virtuți. Relația dintre virtute și ordinea socială are însă propria dinamică, astfel încât omul virtuos își modifică proiectele și prioritățile. Dacă Homer îl considera virtuos pe războinic, Aristotel propune deja alt personaj, ș.a.m.d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pericol anumite entități naturale. Pentru construcția unei asemenea perspective ne putem baza pe teoria lui Aristotel despre virtuți. Relația dintre virtute și ordinea socială are însă propria dinamică, astfel încât omul virtuos își modifică proiectele și prioritățile. Dacă Homer îl considera virtuos pe războinic, Aristotel propune deja alt personaj, ș.a.m.d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate, centrată pe virtuți creștine, așa cum ar fi refuzul viciului, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate, centrată pe virtuți creștine, așa cum ar fi refuzul viciului, dar și o anume intoleranță. Astăzi l-am putea considera virtuos pe cel ce protejează mediul. MacIntyre propune o înțelegere stadială a conceptului de virtute pornind de la dezvoltarea sa logică, iar fiecare stadiu are un anumit fundament conceptual. Astfel, primul stadiu este acela al vieții practice, în sensul că virtuțile sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să realizăm orice asemenea bun"282. Așadar, conceptul de virtute desemnează o stare a cărei posesie explică acțiunile care o manifestă. Virtutea duce la un comportament corect, iar cel ce se comportă corect face acest lucru întrucât este o persoană virtuoasă. De asemenea, virtutea pare să se afle în relație cu cunoașterea, în sensul că omul virtuos ar trebui să știe ceva pentru a fi ca atare. Dar să însemne aceasta că virtutea este cunoaștere? Principala obiecție față de o asemenea aserțiune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
explică acțiunile care o manifestă. Virtutea duce la un comportament corect, iar cel ce se comportă corect face acest lucru întrucât este o persoană virtuoasă. De asemenea, virtutea pare să se afle în relație cu cunoașterea, în sensul că omul virtuos ar trebui să știe ceva pentru a fi ca atare. Dar să însemne aceasta că virtutea este cunoaștere? Principala obiecție față de o asemenea aserțiune este aceea că domeniul cogniției și domeniul sensibilității, inclusiv al voinței, sunt diferite. "Poate fi virtutea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care: (i) se află pe această listă. (ii) ne este dată de Dumnezeu. (iii) este universalizabilă. (iv) ar fi aleasă de către toate ființele raționale. Etica virtuții V1 O acțiune este corectă dacă și numai dacă ea este ceea ce un agent virtuos ar face în mod natural în acele împrejurări. Sau V1a Un agent virtuos este acela care acționează în mod virtuos, adică, unul care are și își exercită virtuțile. V2 O virtute este o trăsătură de caracter care: (i) se află
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
iii) este universalizabilă. (iv) ar fi aleasă de către toate ființele raționale. Etica virtuții V1 O acțiune este corectă dacă și numai dacă ea este ceea ce un agent virtuos ar face în mod natural în acele împrejurări. Sau V1a Un agent virtuos este acela care acționează în mod virtuos, adică, unul care are și își exercită virtuțile. V2 O virtute este o trăsătură de caracter care: (i) se află pe această listă. (ii) ne este dată de Dumnezeu. (iii) este universalizabilă. (iv
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de către toate ființele raționale. Etica virtuții V1 O acțiune este corectă dacă și numai dacă ea este ceea ce un agent virtuos ar face în mod natural în acele împrejurări. Sau V1a Un agent virtuos este acela care acționează în mod virtuos, adică, unul care are și își exercită virtuțile. V2 O virtute este o trăsătură de caracter care: (i) se află pe această listă. (ii) ne este dată de Dumnezeu. (iii) este universalizabilă. (iv) ar fi aleasă de către toate ființele raționale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
civili dansează, se distrează și flirtează care mai de care. Femeile își înșeală soții chiar în clipa în care aceștia cad străpunși de focurile mitralierelor. Desigur, nu toate femeile "îl au pe dracu' în ele". Există multe neveste și tinere virtuoase, care așteaptă cu credință revenirea bravilor ostași. Însă se întâmplă adesea ca soldații să se simtă neînțeleși de familiile lor. Chiar și atunci când nu-și acuză nevestele sau surorile de frivolitate și nepăsare, soldații le poartă pică pentru că acestea nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Simone de Beauvoir, înainte de a deveni simbolul scriitoarei feministe din perioada postbelică, mărturisește că fusese și ea una dintre aceste fete tinere cum nu se poate mai "cuminți". La zece ani, își amintește gânditoarea, era "o fetiță model", înțeleaptă și virtuoasă. Urmând exemplul mamei sale, etalon de credință, ajunsese chiar, mărturisește cu ironie scriitoarea, să se amorezeze de propriu-i suflet, pe care "mi-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acela nu mi-a mai întins niciodată mâna, înțelesese că puțin îmi păsa de el!" Când am întâlnit-o eu, Marcelle încă se mai amuza de întâmplarea respectivă... De la ambiguități la jumătăți de măsură Nu toate femeile tinere erau la fel de virtuoase ca Marcelle Ségal. Dimpotrivă, după cum își amintea această doamnă aflată la o vârstă foarte venerabilă, erau în jurul ei multe cupluri care, în localuri sau pe stradă, pe sub bolți, se sărutau și se pipăiau care mai de care. Multe cupluri flirtau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aprinderea dorinței bărbatului... sau a unei alte femei. Prin urmare, în secolul XX, femeia care "aprinde" este cea care provocă și dă impresia că este dispusă să meargă până la capăt, pentru ca apoi să se eschiveze de la concretizarea dorinței. Tinerei și virtuoasei Simone de Beauvoir i-a fost ei înseși acordat acest calificativ într-o seară în care, din spirit de aventură, se urcase într-o mașină care o urmărise de-a lungul Marilor Bulevarde. "Facem o tură prin parcul Robinson?" a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și se prefac a geme de plăcere... Virtuțile inițiatice ale flirtului Dacă s-ar fi petrecut în realitate, comedia aceasta bizară și șugubeață ar fi șocat mulți adulți. Însă putem fi siguri că aceștia ar fi aprobat fără rezerve statornicia virtuoasă și castitatea tenace a Sophiei. "Visați adesea la o mare iubire. Aveți dreptate. Dar învățați să așteptați. Iar în vreme ce așteptați, nu visați la flirturi fără însemnătate", recomanda Anita Pereire în revista Elle, în februarie 1954. Degeaba i-ai fi spus
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]