1,136 matches
-
totuna mi-este împlinită mi-e ruga cu cel răposat schimbai dar cuvinte. Altfel spus, a avut loc un veritabil dialog cu cei morți. Apariția din vis și apariția efectivă sunt, așadar, echivalente. Faptul că fantoma are statutul unei imagini visate ori pe acela al unei apariții reale nu schimbă cu nimic realitatea dialogului cu morții. Ce s-ar putea spune mai mult despre forța acestei piese, în care se esențializează, ca să spunem așa, câteva dintre tensiunile sau ambivalențele întregului teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
privirilor rana deschisă de tăișul pumnalului. O noapte în toiul căreia să o poată înfrunta pe Gorgo la adăpostul întunericului celui mai deplin. O noapte a secretului pecetluit o dată pentru totdeauna. Numai că noaptea din Macbeth nu va fi refugiul visat, ferit de orice privire și învăluit în tăcere. Actul al doilea se deschide într-o beznă adâncă: toate făcliile cerului s-au stins. Nu e totuși o noapte netulburată; dimpotrivă, e o noapte torturată de coșmarul fărădelegii plănuite, bântuită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
fermecător de romantic, să nu simtă imediat efluviile ei interioare, deosebit de arzătoare. Cu siguranță, va veni în întâmpinarea ei și va murmura exact șoaptele pe care ea le aștepta. Pagini întregi din opera vicontelui François-René de Chateaubriand, scriitor și amant visat, deopotrivă adorați cândva, în adolescență. Și mintea Toinettei nu înceta să le reconstituie... cu oarecare aproximație, desigur. Ah, această formă sveltă, această frumusețe grecească, de la care arta statuară și-ar putea lua tiparul... Acest rafinament al drapajului exterior... Această imaculată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Deci, și din viața cărții. Este vorba despre idila care se înfiripă, misterios și cu negrabă, dar cu atât mai temeinic, între povestitor și Zâna cea bună. Așa stând lucrurile, sunt prezentate cu generozitate reținută diverse scene, unele reale, altele... visate, în care cei doi îndrăgostiți cu greu devin de nedespărțit în finalul cărții. Asemenea secvențe, plasate de cele mai multe ori în picturale tablouri ale naturii, dau nuanțe de roman acestui volum, care este, în fond, o carte de litreratură istorică, ceea ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă strigi în ajutor. --Mai domol, țâfnosule! Nu te bosumfla pentru o nimica toată. Am zis și eu o vorbă, fiindcă nu-mi dădeam seama dacă ce mi s-a întâmplat astă noapte a fost realitate sau am visat. --Ai visat, fiindcă dormi de poți să tai lemne pe tine. M-ai sâcâit toată noaptea. N-am putut să dorm nici cât ai coace un ou și acum mă iei și peste picior. --Cred că gluma este îngăduită între prieteni... --Treacă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
clipă, cînd Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mîinile spre cer, chemînd numele Domnului, ca apoi iar să se stîrnească zarva. Și dacă fusese doar vis? Dacă fusese doar visul unui lunatic, un vis În vis, mai aievea decît visul visat, și asta pentru că n-ai cum să-l asemui cu trezia, pentru că n-ai cum să-l asemui cu amintirea și pentru că dintr-un vis ca ăsta te trezești tot În vis? Și dacă fusese un vis profetic, visul veșniciei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o să-l devoreze în întregime. ― ...Asta e, îl aud mestecând parcă printre măsele, ar trebui aici în sat la noi un Felix Edmundovici Dzerjinsky, să bage groaza-n ticăloși și-n contrarevoluționari... Și îmi dau seama că acest Felix Edmundovici visat ar fi vrut să fie el, dar nu l-au lăsat... Mă grăbesc să-mi scurtez vizita. Nu-mi place să-mi pierd prietenii din copilărie, suportîndu-le tirania conștiinței lor de sine. OBSTACOLE ÎN CALEA LECTURII Autorii mei preferați au
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
edu - Teatrul Foarte Mic, piesa montată anul acesta în varianta străină Kebab la Royal Court - Londra, la Schaubühne am Leihniner Platz - Berlin, la Théâtre-Sudio - Paris și publicată, împreună cu STOP THE TEMPO, la Actes Sud-Papiers, trafichează un corp românesc în contextul visat profitabilei prostituții internaționale, care se transformă în cel mai cumplit coșmar, sfârșit în moarte. Mady e tamponul uman care absoarbe pumni și picioare până când devine o bucată de carne inertă. Sado-Maso Blues Bar (text Maria Manolescu) iese la-în stradă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
dar oricum nu mă slăbea cu vocile feminine clare dulci catifelate nu știu ce dracu’ fac cu ele că doar nu le-or fi luînd pentru sex oral!“ Adresanta A tresare, conștientă că tocmai ea este posesoa rea unei voci precum cea visată și dorită de solicitant. Coinci dența o flatează, dar ea nu se oprește aici: intrigată de iritarea prietenei sale, se deplasează la sursă să vadă cu ochii ei cum se produce o carte audio. Îi scrie lui E: „Ei bine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu mine așa cum te porți cu un orfan. Mai cu seamă noaptea, pe salteaua de paie. Din fericire, existau tovarăși de aceeași vârstă în situații asemănătoare. Dar mai mult decât mama și papa ne lipsea ceea ce nu putea fi decât visat, neîndestulător, în contururi feminine: ai fi putut, prin compensație, să ajungi homosexual. Și uneori, ba nu, adeseori întindeam mâna unul după altul, ne pipăiam cercetător. Pe urmă, situația s-a ameliorat din nou. Cu engleza mea de școală, de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
colinele de ani în pribegii, Și m-ai privit din sferele drogate Ca o licoarnă-n spații, rămase încă vii. Și-ai vrut probabil să te întâlnești în carte, Chiar dacă vei fi tânăr sau bătrân, Un CERȘETOR DE VIEȚI, prin amfore visate, În sufletul poetului, ca un DECOR FLĂMÂND, Cui să-i vorbesc de tine, tu muritor și rece, Din lumea ta de doliu c-un ALB lăsat pe brațe, Ca-ntr-o robie demnă, al tău dor, se petrece, Și-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
s-ar fi putut urca pînă acolo să ascundă "comorile" pe care le visezi tu? Măi oameni buni, reluă foarte convingător Bărzăunul, deși un expert ar fi putut descoperi în vocea sa o ușoară neîncredere în reușita deplină a expediției visată de el, lăsați-mă să vă zic ce cred eu, iar voi n-aveți decît să faceți ce vreți... Dar țineți minte ce vă spun acum: eu de urcat acolo tot mă urc, chiar de-o fi să zbor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vis, preferau să se gîndească la păstrăvi fripți?... Aruncă o privire fugară spre fiecare, dar nu descoperi la nimeni o preocupare cît de mică pentru scopul cu care urcaseră un asemenea munte. Atît de ușor renunțaseră toți!... Locul marii descoperiri visate fusese luat de gîndul la mîncare, de aruncatul pietrelor după păsări, ori de molfăit vorbe despre frumusețea împrejurimilor. E oare cu putință ca unii oameni să renunțe așa de ușor la un vis drag? Ilinca pricepu, probabil, frămîntarea Bărzăunului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ale ei. Vișinel și Voica voiau să fie cât mai departe de relele și vicleniile lumii. Aveau convingerea că numai iubirea adevărată este singurul drum spre culmile cele mai înalte și că inimile lor unite îi pot duce către limanurile visate. În timp ce pașii lor excaladau muntele înzestrat cu puterea de a le împlini visurile de care erau animați, orizonturile încețoșate începură a se limpezi. Peste înălțimile din zări licărea o stea, asemenea unei candele vii, chemătoare. Seara se lăsa încet, încet
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dialogal al spațiului închis ("piesă de cameră" cu irizații romantice), Arhivarul este o desfoliere aproape vetero-maniacală, am zice, de închipuiri nu o dată cu fibră kafkiană, dar și mateină. Cufărul cu molii spațiu infinit al reveriei plăsmuitoare de fantasme cu amintiri trăite/visate, frenezia recompunerii prin magie fabulatorie a ființei ca obiect sacral și a Lucrului ca timp oprit, încrustat, sufletul vagant prin epoci și medii copios populate cu vedenii oferă lecturii voluptăți de alchimie psihologică. Au trecut mai bine de zece ani
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și doar printr-o minune am ajuns să supraviețuiesc și să rămân cu verticalitatea coloanei vertebrale (la figurat) fără să roșesc în fața oamenilor și mai ales a conștiinței proprii. Mă consider un om norocos prin faptul că am ales profesia visată, că am făcut o școală normală cu temeinice deprinderi de muncă și viață și că, oriunde am fost pus să lucrez am făcut totul cu dragoste și răspundere profesională, uneori îndreptând ceea ce alții stricaseră. Comportându-mă corect și cinstit în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și dezinvoltura celor care le interpretează. Să întârziem puțin aici, întrucât această din urmă frază a lui Cicero este construită în perfectă analogie cu cea de la care a plecat discuția de față. Pe de o parte, ciudățenia monstruoasă a celor visate. Pe de altă parte, absurditatea celor spuse de către filozofi, ca interpreți ai stărilor sufletești și ai viselor. Așadar, două voci discordante, prima în contrast cu „întâmplările reale“, a doua în contrast cu o „reflecție rezonabilă“. Prima se naște din adâncul somnului, a doua pretinde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Și, totuși, viața rămâne, dintotdeauna și pentru totdeauna, pentru oricare individ, viață! Parșivă, În cele mai multe cazuri; nedreaptă; spintecătoare de idei mărețe și de aruncarea, În cele mai multe cazuri, la canal, a gândurilor și pornirilor Înaripate, a entuziasmului, a evantaiului de bucurii visate, și, nu de puține ori, pornite, incipient, așa, de pildă, ca niște răzișoare de soare, care se Întrevăd, dincolo de orizont, În partea cealaltă a acestuia, vreau să zic, atunci, când, lumina dimprejur arată că nu mai este mult până ce mărețul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
gras, s-a strecurat pe lângă ușa coridorului ce da în curte, și a rupt-o de fugă pe culoarul al cărui capăt, cu ușa respectivă, da tocmai în barul celălalt! Și-n câteva clipe, iată-l pe Moscu în barul visat! ― Aha! țipă Matei, ăsta era misterul, va să zică! Moscu o ștergea prin culoar! Pe cinste! Și, lăsând jocul baltă, se duse ia Cioc și-i spuse toată tărășenia! ― Cum? se-nfurie Cioc. Asta e lipsă de sportivitate! Și punând fluierul la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făcu Mașa. - Orgoliul... Minciuna... Sperjurul... Lauda de sine și alte păcate ce-ți Încarcă conștiința... - Așa, făcu Mașa. - Așa, repetă Extraterestrul. Uneori ni se face greață de atâta adevăr... Și mai apelăm și la minciună. - Și atunci aveți coșmaruri. Și visați fel de fel de bazaconii... - Trăim, În general, Într-o lume a formelor pure, spuse cu tristețe Extraterestrul. Și tot ce e materie ne repugnă... Uneori Însă ne mai facem și noi de cap... - Adică o luați pe urmele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de viteze, stimulare clitoridiană, iluminate și rezistente la apă. De la noi puteți achiziționa falusuri și vulve din materiale catifelate, ce imită cu fidelitate realitatea, cu forme și dimensiuni excepționale. Vibratoarele și aspiratoarele noastre vă pot aduce În orice clipă satisfacția visată...” Pentru Noimann, satisfacția Însemna coșmar. Înmuindu-și buzele În păhărelul de coniac, el citi În continuare: „În afară de aceasta, magazinul nostru, specializat În satisfacerea oricărei fantezii, vă pune la dispoziție o gamă Întreagă de: lubrifianți, afrodisiace, stimulente, bile, vibratoare, dildos, lenjerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
clipă, când Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mâinile spre cer, chemând numele Domnului, ca apoi iar să se stârnească zarva. Și dacă fusese doar vis? Dacă fusese doar visul unui lunatic, un vis În vis, mai aievea decât visul visat, și asta pentru că n‑ai cum să‑l asemui cu trezia, pentru că n‑ai cum să‑l asemui cu amintirea și pentru că dintr‑un vis ca ăsta te trezești tot În vis? Și dacă fusese un vis profetic, visul veșniciei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vine din larg și din necunoscut, ca o legendă. Totul este o sărbătoare, fracționată, a aparențelor și o bucurie a formelor. Însă drumul până la Isarlîk este totodată și călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o carte necunoscută a Utopiei. Coborârea pe caic și trecerea în planul contingentului nu ajută să învie cetatea moartă a Bosforului - locul mirific al visului, strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o inițiere
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
începe așa: „Sybille e femeia inventată de tine, fiindcă inventezi femei”. Quod erat demonstrandum. Amital, intravenos. ............................................................................................... Inițial, angoasă; la originea dereglării psihice a pacientului stă un libido neîmplinit. Prințesa, Femeia solară, Femeia cu părul roșu, Irene. Mai ales Irene - e visată, influențează negativ somnoterapia. E. a scris câte ceva despre toate astea, a publicat; vizitatoarea deține o adevărată bibliografie. Unde vrei să te mai vâri, doctore? Visez cu ombilicul, există acolo o ceakră! Poți să-mi scoți creierul de tot - te gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
un semn întunecat al unui destin ilegitim, care nu avea altă manieră de a se face simțit decât aceea de a se vârî la întâmplare printre lucrurile pe care le întâlneam. Ca și cum călătoria nu ar fi fost reală, ci alegorică, visată. Picioarele fetiței păreau neînsuflețite, chipul îi era ascuns acolo unde eu nu-l puteam vedea... Poate se temea de mine, de aceea mama ei mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]