1,808 matches
-
Vatra Dornei, 12 decembrie 1924, Alice A. Șerban, învățătoare. (Din „Cuvântul țăranilor”, Dorohoi, 13 ianuarie 1925). * Asociația învățătorilor din Câmpulung ridicânduse împotriva revistei Voința Școalei comenta: „... dorința noastră era ca Voința Școalei să fie soldatul care să ne apere cu vitejie și credință interesele profesionale ale tuturora și fără deosebire de culoarea politică pe care o avem personal, acest organ de publicitate și-a însușit, prin dl Simionovici, o conduită politică unilaterală care nu are asentimentul nostru. După ce dl. director de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la buget sute de miliarde de lei pentru serbări, expoziții cu o sabie (copie sau original), dezbateri, conferințe, toate dedicate lui Ștefan cel Mare. Nota electorală a fost evidentă, memoria voievodului dând ocazii pentru discursuri bine împănate cu îndemnuri la vitejie și unitate în cabina de vot [...]. Câteva miliarde s-au îndreptat, normal, către Teatrul Național București, instituție dragă președinției. Dan Pița a pus în scenă "Apus de soare" cu actorul Costel Constantin pe post de voievod. Amatorii de sentimente "tari
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Petre (coord.), Marilena Bercea, Ecaterina Stănescu, Mihaela Selevet, Silvia Tache, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Corint, București, 2006, pp. 38-39. Inedită pentru manualele din ultimele decenii este aici trimiterea la textul lui S. -Kirileanu, despre "faptele și vitejiile lui Ștefan cel Mare și Sfânt", text care imaginează secvențe din copilăria domnitorului. O notație și mai puțin previzibilă invitație deschisă la imaginarea unei forme de if history ne amintește că pe tronul țarilor ruși ar fi putut să ajungă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rememorare a războiului a fost confirmată și prin crearea unei comisii militare naționale, care urma să îi desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost confirmată și prin crearea unei comisii militare naționale, care urma să îi desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oamenii poliției în cap cu bătăușii s-au urcat sus în iuruș, dar cei de sus, înarmați cu bastoane și cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să tragă. O ghiulea a căzut aproape de Domnitor. Acesta, nepăsător, a spus zâmbind: — Asta-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie, Consiliul de Miniștri, în urma ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scufundarea - cu ajutorul a două torpile de scondru - a canonierei cuirasate „Duba-Seifi“ („Hivizi Rahman“), construită în 1868 la Bordeaux, înarmată cu patru tunuri Krupp și care avea la bord 12 ofițeri și 120 de soldați. Ca urmare a actului său de vitejie maiorul buzoian Ion Murgescu a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată („a dat probă în această împregiurare de mult curaj și sânge rece și a reprezentat bine armata română“ - MOF., nr. 127, 7/19 iunie 1877, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care, în acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria clipelor de atunci. Ziarele publică poezia lui Alecsandri: balcanul și carpatul Balcanul și Carpatul la Dunăre măreață Ca doi giganți năpraznici stau astăzi față-n față Ș aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Voi știți cât de mult a suferit patria voastră în timp de peste 200 de ani în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii țintiți spre voi. Înainte dar cu inima românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Plevna, de la 29 și 30 august.111 Rușii nu aveau încredere în români, ba îi și batjocoreau. Corespondentul ziarului rus Golos scria: „Românii își dau un aer îngâmfat și războinic când sunt în România, dar pe câmpul de bătaie vitejia și bărbăția lor se schimbă în frică“.112 372 bucureștii de altădată 110. În condițiile în care armata activă română era angrenată în Războiul de Independență, Gărzii Civice i-a revenit sarcina de a asigura paza orașelor. În consecință, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a coincide cu ziua de nume a țarului, sfântul Alexandru); au fost cucerite numai trei redute, dintre care numai una singură, Grivița I, a putut fi menținută de ostașii români, care și-au dovedit cu această ocazie înaltele virtuți militare, vitejia și buna pregătire, cu nimic mai prejos decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra calităților militare ale armatei române s-a modificat fundamental după strălucitele fapte de arme ale ostașilor noștri în luptele de la Plevna. Astfel, într-un raport
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după o luptă sângeroasă, redanul (semireduta - „întărire de pământ“) din fața redutei Grivița I, redan care se afla la jumătatea distanței dintre pozițiile române și cele turcești. A fost primul atac, încununat de succes, al ostașilor români aflați în fața Plevnei; pentru vitejia lor ei au fost distinși cu ordine și medalii române și ruse, printre care 50 de ordine rusești Sf. Gheorghe. Din Regimentul 13 dorobanți (batalionul II, de la Vaslui) făcea parte și sergentul Constantin Țurcanu, evocat de Alecsandri în poezia Peneș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acum n-a cunoscut focul. Astăzi am ferma convingere că armata română merită a fi pusă lângă orice altă armată a Europei și oricine poate fi mândru de soldații și ofițerii ei care au dat probe atât de strălucite de vitejie. Nu mai menționez artileria, căci valoarea ei este destul de cunoscută.“118 În adevăr, artileria română era atât de superioară artileriei rusești și ca material, și ca îndemânare, încât nu o dată la Plevna comandamentul rusesc a cerut ca 2 baterii ruse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee, eu ordon a le trămite în capitala țării și a se păstra acolo ca o vecinică dovadă a vitejiei armatei românești. Drapelul se va așeza deocamdată în Arsenal, până se va hotărî definitiv locul unde are să se păstreze. Iară tunurile luate de la vrăjmaș, două se vor așeza de ambele părți ale statuii lui Mihai Viteazul. Umbra măreață a gloriosului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
angajat de Ion Ghica, în același an, ca elev la Teatrul Național: „Pascaly juca multe piese patriotice și el mai în fiecare seară recita, cu un drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era cunoscutul fruntaș liberal-radical, căruia I.C. Brătianu îi încredințase, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în revista Convor biri literare din 1/13 ianuarie 1878. 152. Nu se poate contesta importanța poeziei patriotice scrise de Vasile Alecsandri în timpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva rânduri, este silit să se oprească la rândul său înecat de emoțiune. Citirea mesagiului este sfârșită de Gheorghe Chițu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ibid.) 32. Corpurile legiuitoare s-au deschis în 1877, ca în fiecare an, în sesiune ordinară la 15/27 noiembrie; mesajul șefului statului, alcătuit probabil de M. Kogălniceanu, cuprindea într-adevăr fraze emoționante referitoare la proclamarea independenței României și la vitejia ostașilor români peste Dunăre: „În fața rezbelului ce ne-a fost făcut Înalta Poartă, d voastră, în sesiunea din aprilie, ați declarat rupte legămintele noastre cu Imperiul Otoman, ați rostit sus și tare că de acum înainte Țara noastră este de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
legămintele noastre cu Imperiul Otoman, ați rostit sus și tare că de acum înainte Țara noastră este de sine stătătoare! In dependența României, proclamată de d-voastră, soldații noștri au afirmat-o pe câmpurile de bătaie din Bulgaria... Ei, prin vitejia lor, au îmbogățit analele noastre militare, înscriind pe paginile acestora numele luptelor de la Rahova și de la Grivița, alăturea cu numele glorioaselor bă tălii de la Racova și de la Călugăreni... Noi am avut multe și scumpe pier deri. Eroii, cari cu sângele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sinucis. Cea în cauză a fost considerată o persoană „fără pereche în istoria spionajului internațional”, care a făcut carieră începând din timpul primului război mondial. Atunci s-a deghizat în soldat austriac și a luptat contra rușilor „cu o mare vitejie”, apoi s-a infiltrat ca soră de caritate în liniile inamice, unde a fost descoperită și condamnată la moarte. S-a salvat de la pedeapsa capitală, acceptând să lucreze în favoarea armatei ruse, apoi a trecut în serviciul bolșevicilor care au trimis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Casei Școalelor, este preocupat de ridicarea satului. Pentru îndrumarea învățătorilor și a cercurilor culturale, călătorește prin Neamț, Buzău, Prahova, Gorj, Mehedinți, Muscel. Dedică aceluiași scop o selecție de obiceiuri, Dintr-ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar. Ultima revistă pe care o conduce (cu Ion Gorun și Il. Chendi) este antimodernista „Viața literară” (1906). Lucrează intens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
este una dintre ipostazele energetismului coșbucian, explică aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct omenești - speranța, legătura cu pământul - ale eroismului (în „cronica” Războiului pentru Independență din Cântece de vitejie). C. a crezut într-o morală eroică a vieții și în rolul de exponent al durerilor și bucuriilor poporului său („Sunt suflet din sufletul neamului meu/ Și-i cânt bucuria și-amarul” - Poetul). El a creat o operă de orientare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Andrei Gligor, Craiova, 1995; Povestea unei coroane de oțel, București, 1899; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. Iași, 1997; Din țara Basarabilor, București, 1901; Ziarul unui pierde-vară, București, 1902; Dintr-ale neamului nostru, București, 1903; Cântece de vitejie, București, 1904; Superstițiunile păgubitoare ale poporului nostru, București, 1909; Balade, București, 1913; Drumul iubirii, București, [1916]; Povești în versuri, îngr. Nicolae Drăganu, Sibiu, 1921; Poezii alese, pref. Mihai Beniuc, București, 1952; Poezii, I-II,pref. D. Micu, București, 1953; Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
D. Micu, București, 1961; Comentariu la „Divina Comedie”, I-II, îngr. și introd. Al. Duțu și Titus Pârvulescu, București, 1963-1965; ed., în Opere alese, IX, îngr. Gh. Chivu, pref. și comentarii Al. Duțu, București, 1998; Fire de tort. Cântece de vitejie, I-II, îngr. și pref. Mircea Tomuș, București, 1966; Opere alese, vol. I-VI, îngr. și pref. Gavril Scridon, București, 1966-1982, vol. VII-IX, îngr. Gh. Chivu, pref. și comentarii Al. Duțu, București, 1985-1998; Opera poetică, I-II, Chișinău, 2000; Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]