3,155 matches
-
mame tandre și afectuoase în perioada premenstruală; din punct de vedere psihologic, instinctul matern se poate perverti în vanitate, ambiție, idei greșite de educație morală sau igienă; ura maternă poate fi nediferențiată, în cazul copilului nedorit, al copilului adoptat sau vitreg, dar ea poate fi și diferențiată în mod preferențial, orientată fie către fiu, fie către fiică; e) ura paternă; sentimentul patern este mult mai instabil decât cel matern; ura paternă se manifestă prin ostilitate, tiranie, răceală, dominanță, ironizare, impresia că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ba chiar pe Mitruț, „îngrijitorul” moșiei. În vinele lui clocotește sângele otrăvit al înaintașilor pe linie maternă, Solovenii. Mitruț e din alt sânge, curat. Exemplar în toate privințele, s-ar putea spune că el este un Abel, dușmănit de fratele vitreg. Acesta din urmă nu îl ucide, dar îi provoacă moartea. Scoțându-l din funcție și îndepărtându-l de la moșie, Andrei pune ochii și pe soția lui Mitruț, pe care nu se lasă până nu o seduce. Printr-o întâmplare, Mitruț
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Poezii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Nicolai Costenco, Creație autentică, „Cultura Moldovei”, 1964, 6 septembrie; Grigore Ciugut, Cu Nicolae Țurcanu despre sine și despre alții, „Basarabia”, 1993, 2; Agnesa Roșca, Cel ce semăna cu lacrimi, „Basarabia”, 1993, 3; Ion Diordiev, Soartă vitregă, LA, 1994, 3 februarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 218-219; Popa, Ist. lit., II, 1185. V. C.
ŢURCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290305_a_291634]
-
ȚUGUI, Pavel (1.XI.1921, Vicovu de Jos, j. Suceava), istoric literar și editor. Este fiul Anei (n. Muntean) și al lui Vasile Țugui, țărani; scriitorul Ion Țugui este fratele său vitreg. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală (1928-1935), continuându-și învățătura la Școala Normală din Cernăuți și la Șendriceni (1935-1943). Ulterior este elev la Școala Militară de Ofițeri de Rezervă din Ineu, fiind trimis pe frontul din Transilvania de
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
ȚUGUI, Ion (24.XII.1933, Vicovu de Jos, j. Suceava - 20.II.2002, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Domnicăi (n. Perdeică) și al lui Vasile Țugui, țărani; istoricul literar Pavel Țugui este fratele său vitreg. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală (1940-1949), Școala Tehnică de Cooperație la Rădăuți, liceul și, concomitent, Școala Medie de Muzică la București, unde va frecventa și Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, Facultatea de Instrumente și Canto (1954-1959). Încă student, din
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din trei surse principale, cu o serie de afluenți. În același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru Cain, raisonneur-ul istorisirii. În jurul acestui fir epic se țese o plasă de depoziții, relatări, confesiuni, bârfe, impresii, schițând traseul unor destine colaterale - unele memorabile, altele nu - și evocând mediul abrutizant de
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
obții comunicări cu înțeles. Subliniază cuvintele care denumesc persoane: a) Barbu, cărți, multe, din, a citit, biblioteca, mea. b) maronie, carioca, Mihnea, o are CENUȘĂREASA Povestea spune că a fost odată o fată care a rămas orfană de mică. Mama vitregă și fetele ei i-au pus numele Cenușăreasa. Ele se purtau foarte urât cu biata fată. Dar, cu ajutorul mamei sale, fata cea bună a ajuns la balul feciorului de împărat. Acesta a ales-o de soție și a dus-o
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
-o de soție și a dus-o la palat. Dar știi tu cum a reușit feciorul de împărat s-o găsească pe Cenușăreasa, după ce aceasta a fugit de la bal? Scrie răspunsul la întrebarea din text. Desparte în silabe cuvintele: orfană, vitregă, Cenușăreasa Scrie enunțuri cu ajutorul cuvintelor: Cenușăreasa, surorile, pantoful. 13. Numește fructele pe care le produc următorii pomi fructiferi: mărul, prunul, părul, cireșul, caisul 14. Scrie cuvântul din paranteză la forma cerută de înțelesul comunicărilor: (Gânsac) avea niște papuci roșii. Tare
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de confesiune adventistă, la Institutul Biblic de Educație Creștină din Stupini, lângă Brașov, unde va învăța între 1931 și 1936. În „Semnele timpului”, revista Institutului Biblic, îi apar în 1936 versuri sub iscălitura Dumitru D. Petrescu. La Brașov scoate, probabil
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
la preocupările sale privind captivitatea, limitele, marja de libertate îngăduită insului în „prestabilit”. Pe aceeași linie cu evadările spectaculoase, paradoxale, din celelalte piese, este tragerea în țeapă - în același timp și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. trei piese care s-ar putea numi „recapitulative”: Luptătorul pe două fronturi, Casa Evantai sau Divina tragedie pentru bibliofili și Vărul Shakespeare. Cercurile predeterminante - cel existențial, cel istoric și
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
sunt crescute animalele, alimentația lor și chiar recoltarea laptelui. Vizită la Stațiunea de Cercetări Experimental unde s-au putut vedea plante obținute prin selecție, prin intervenția benefică a omului, pentru creșterea rezistenței plantelor la secetă, la dăunători și alte condiții vitrege. Totodată au văzut plante care au suferit mutații cauzate de poluare, de exces de ingășăminte chimice sau de inseco-fungicide. Au primit explicații și raspunsuri la întrebări legate de cauzele imbolnăvirii plantelor și mijloacele de prevenire și combatere a acestor boli
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
În ceea ce privește relația minorei cu tatăl său, aceasta înregistrează un caracter inconstant, ultima convorbire dintre cei doi având loc acum o lună, sub forma unei discuții telefonice. Ulterior divorțului, mama minorei s-a recăsătorit, din această relație rezultând un copil (sora vitregă a minorei), în prezent în vârstă de 11 ani și cu care M. nu are o legătură apropiată. Climatul familial este descris de către minoră și mama sa ca fiind tensionat. D-na N. (mama M.) nu își explică cauzele relației
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
fapt a i-a generat un sentiment de epuizare și confuzie. La momentul actual, d-na N. nu exclude varianta divorțului, dar se gândește că acest demers ar conduce la echilibrarea minorei pe de o parte (relația minorei cu tatăl vitreg fiind tensionată) și la dezechilibrarea surorii sale, pe de altă parte. De asemenea, d-na N. este de părere că un eveniment ca un divorț i-ar complica situația și din perspectivă locativă, în condițiile în care imobilul este proprietatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sale, pe de altă parte. De asemenea, d-na N. este de părere că un eveniment ca un divorț i-ar complica situația și din perspectivă locativă, în condițiile în care imobilul este proprietatea soțului său. Relația minorei cu tatăl vitreg păstrează aceeași dimensiune conflictuală ca și în cazul mamei sale, cele două plecări ale M. de la domiciliu găsindu-și astfel justificarea în percepția tinerei. Un aspect care a revoltat-o foarte mult pe d-na N. este că, deși soțul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de educație restricitiv, părtinitor (în raport cu sora sa), cât și ca urmare a tergiversării mamei sale în luarea unei hotărâri care să remedieze situația. Mama minorei recunoaște că fiica sa a rugat-o în repetate rânduri să se separe de tatăl vitreg, dar reținerea sa a fost determinată de insuficienta pregătire a fiicei mai mici în acest sens. Situația financiară a familiei minorei este modestă, singurul susținător în acest sens fiind d-na N., aceasta lucrând la un coafor. M. urmează cursurile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în flăcări (1977, în limba rusă), Zori în freamăt (1980, în limba rusă), Destine vitrege (1985), în care înfățișează conform comenzii politice soarta românilor din Bucovina și Basarabia în perioada bolșevică. Volumul Memoria anilor (1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966; Ion Creangă
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966; Ion Creangă și basmul est-slav, Chișinău, 1967; Eminescu. Viața și opera, Chișinău, 1974; Pagini de prietenie literară, Chișinău, 1978; Aprecieri și medalioane literare, Chișinău, 1979; Destine vitrege, Chișinău, 1985; M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii și ilustrații, Chișinău, 1985; Memoria anilor, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, O sinteză critică asupra operei eminesciene, „Moldova socialistă”, 1977, 15 mai; Dumitru Coval, File din epopeea unor zile
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
a captiva. Prea pătimașul cocon George, întors de la Paris, unde a făcut studii de arte frumoase, o necinstește pe Anica, fata în casă. Un lanț de nenorociri se desfășoară, „temperat” totuși de vătaful Neculai care, apelând la conu’ Grigore, tatăl vitreg al lui George, salvează ce se mai poate salva. George e ucis, din gelozie, de un Glanetaș bucovinean (Ion Vizitiu), Anica își îneacă pruncul în fântâna parcului („grădină a deliciilor”, metaforă a unui Occident imoral), iar duduca Adela, la rându
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
pensionul lui Victor Cuénim. Plecat în Apus (1832) pentru a studia medicina, se lasă subjugat de frumusețea unor orașe ca Viena, Paris, Berlin, Veneția, Napoli, Florența. În 1841 era în țară și refuza să devină clironomul averii, impresionante, a tatălui vitreg, Costache Conachi. Din moștenirea lăsată de Petrache Negre își păstrează moșia de la Mânjina, care avea să fie un loc de întrunire al unioniștilor din cele două provincii. Amfitrion prețuit pentru tactul, modestia și chibzuința lui, pentru caracterul său ales, N.
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga se axează pe un caz judiciar - crima comisă de o tânără, victima fiind tatăl vitreg care, cu complicitatea mamei, îi speculase afecțiunea pentru a profita de averea ei. Piesa are un crescendo dramatic, bine transpus într-un dialog alert, doar finalul fiind forțat, artificios. SCRIERI: Spre întregirea neamului, Galați, 1914; Bimbașa Sava, București, 1918; Mila
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
poezia lui O. din volumele Ora de prânz a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul”). SCRIERI: Ora de prânz a vulcanului Etna, Chișinău, 1997
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
ocazional indienii acestei comunități se mai angajau în complexele ceremonii tradiționale. În ultimul timp, organizarea socială a devenit atât de primitivă, încât au dispărut roluri ca „șamanii” și „conducătorii”. Din punct de vedere social și cultural, adaptarea la noile condiții vitrege a avut loc printr-o involuție (Carneiro, 1973). Probabil că un proces similar a avut loc și în lunga perioadă a năvălirilor barbare în țara noastră. Comunitățile românești au avut ca singură șansă desupraviețuire dispersia lor în mici așezări, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca singură șansă desupraviețuire dispersia lor în mici așezări, în locuri relativ ferite, dezvoltarea social-politică și culturală fiind probabil mereu frântă de secolele de năvăliri aproape continue. Întârzierea unificării sub formă de stat a fost probabil tocmai efectul condițiilor extrem de vitrege din acea perioadă. În teoria marxistă s-ar putea spune că este sugerat un criteriu stratificat al evoluției sau progresului social. Variabila fundamentală care condiționează gradul general de evoluție al societății în ansamblul său este plasată la nivelul forțelor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problemei: anturaj foarte protector, sora care a venit să trăiască cu ea, evitarea oricărei situații care ar conduce la o confruntare cu angoasele sale. Factorii declanșatori inițiali invocați - Căsătorie/dimensiune perfecționistă. - Primul raport sexual. - Asumarea responsabilității: asumarea rolului de mamă vitregă pentru cele două fetițe. - Pregătiri (dorință ca totul să fie perfect). - Instalarea într-o nouă locuință a cuplului. Evenimente care au favorizat apariția tulburărilor - Modificarea temporară a locului de muncă: lucrul la casa de bani. - Intârzierea autobuzului atunci când trebuie să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]