1,062 matches
-
sau doi adulți rămân în vizuină pentru a îngriji puii. Adesea un membru al grupului se ridică în fund în vârful unei stânci, pe o movilă de pământ sau pe un mușuroi de furnici și cercetează cerul și solul din jurul vizuini, pentru a localiza eventuali prădători. Dacă observa vreun pericol, el scoate un țipăt ascuțit care determină întregul grup să năvăleasca în adăpostul vizuinii. Membrii unui grup interacționează de asemenea curățindu-se reciproc și angajându-se în jocuri de luptă șu
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
pe o movilă de pământ sau pe un mușuroi de furnici și cercetează cerul și solul din jurul vizuini, pentru a localiza eventuali prădători. Dacă observa vreun pericol, el scoate un țipăt ascuțit care determină întregul grup să năvăleasca în adăpostul vizuinii. Membrii unui grup interacționează de asemenea curățindu-se reciproc și angajându-se în jocuri de luptă șu urmărire. În căldura din miezul zilei ei pot trândăvi pur și simplu în jurul intrărilor vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
care determină întregul grup să năvăleasca în adăpostul vizuinii. Membrii unui grup interacționează de asemenea curățindu-se reciproc și angajându-se în jocuri de luptă șu urmărire. În căldura din miezul zilei ei pot trândăvi pur și simplu în jurul intrărilor vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai 5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
miros de mosc. Se cunoaște puțin despre mangustele nocturne și solitare. Se pare că majoritatea au între doi și trei pui în același timp și nasc într-un loc adăpostit, cum ar fi o crăpătură dintr-o stâncă sau o vizuină. Îngrijirea părintească o efectuează exclusiv femela. Perioada de împerechere variază în funcție de specie. Puii se nasc cu ochii închiși, și sunt puțin acoperiți cu păr. Ei sunt complet dependenți de mama lor până când își deschid ochii, cu aproximativ două săptămâni mai
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de exemplu, mai multe femele din același grup își nasc puii aproape în același timp, fiecare având de obicei 2 sau 3 pui - deși pot să fie până la 6 în același cuib. Puii sunt ținuți toți la un loc în vizuină și sug lapte de la orice femelă lactantă, nu doar de la propria mamă. În timp ce femela pleacă să caute hrană, puii sunt păziți de unul sau doi masculi, care pot să îi mute apucându-i de ceafă. Perioada de gestație este de
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
atingere, la fel de deasă. În medie, are 39 cm și 7 kilograme în cazul celui sârmos. Este un câine extraordinar de inteligent, dar nu de puține ori poate fi extrem de încăpățânat, ca toți terrierii. La începuturi, erau utilizați pentru a descoperi vizuinele în care se ascundeau vulpile, la vânătoarea de iepuri sau a altor animale, mare parte din ele dăunătoare. Astăzi, sunt folosiți și la vânat, dar preponderent sunt animale de companie. Există mai multe teorii despre proveniența rasei, însă, cea mai
Fox terrier () [Corola-website/Science/305582_a_306911]
-
încrucișarea următoarelor rase Old English Terrier, Black and Tan Terrier, Bull Terrier, Greyhound și Beagle. În cadrul vânătorilor de vulpi, rolul lor era de a lătra când descopereau bârlogul, vânătorul fie împușcând direct animalul, fie așteptând ca acesta să fugă din vizuină, deranjat de lătrăturile și de faptul că terrierul începe să sape după el. Diferențierea celor două tipuri, cea cu păr neted și cea cu păr sârmos începe prin secolul al XIX-lea. Standardele pentru acest câine au fost trasate în
Fox terrier () [Corola-website/Science/305582_a_306911]
-
acceptat răspunderea la Nuerenberg. Speer a făcut un efort să folosească la maximum timpul. Scria: „Mă obsedează ideea de a folosi timpul pe durata detenției pentru a scrie o carte importantă. Asta ar fi transformat celula de închisoare într-o vizuină de savant. Deținuților le-a fost interzis să își scrie memoriile iar corespondența le-a fost limitată și cenzurată foarte strict. Speer a fost capabil lucreze la scrierile sale, circa 20 mii de file trimis e la Wolters. În 1954
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a răpit un tigrișor din vizuina lui. La maturitate a fost încrucișat cu o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4 pui născuți aveau blana de culoare ordinară. Mai târziu, un tigru alb a fost încrucișat cu una din fiicele sale albe, care a dat naștere la
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
marsupiu care se deschide înainte. Formula lor dentară este 1•0•1•4/1•0•1•4 = 24, nu au canini, iar regimul alimentar erbivor. Sunt răspândite în regiunile muntoase din Australia și insulele de la sudul său, unde își sapă vizuini în pământ. Cea mai bine cunoscută specie este "Vombatus ursinus", vombatul (wombatul) comun. După aspectul exterior vombații se aseamănă cu urșii mici: corpul gros, scurt, scund și greoi. Aceștia sunt marsupiale de mărime medie. Lungimea cap + trunchi = 67—120 cm
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
în urma secetei. O femelă din specia "Postosuchus" (unul dintre cele mai mari animale de pradă din Triasic) este de asemenea în urmărirea turmei de "Placerias" și ucide un membru. Încă în căutarea de hrană, un grup de "Coelophysis", ei găsesc vizuina unor animale din specia "Cynodont". Din păcate, unul din pui sa apropiat prea mult de intrare și este mâncat. Masculul, încearcă să îl salveze, dar în zadar. În aceeași noapte, adulții sunt arătați, devorându-și puii și abandonându-și vizuina
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
vizuina unor animale din specia "Cynodont". Din păcate, unul din pui sa apropiat prea mult de intrare și este mâncat. Masculul, încearcă să îl salveze, dar în zadar. În aceeași noapte, adulții sunt arătați, devorându-și puii și abandonându-și vizuina. Femela de"Postosuchus" șchiopătează, în urma unei răni suferite, după atacul unui "Placerias". Este expulzată din teritoriul ei de un alt "Postosuchus" și mai târziu moare, devenind pradă pentru "Coelophysis". În final ajunge și sezonul ploios, iar "Coelophysis" a supraviețuit, împreună cu
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
omorî și i pasăre, totuși, alimentați lor se băzează pe insecte. Tarantulele se găsesc în regiunile tropicale din întreaga lume. Habitatelor lor naturale includ: savana, pampas, păduri tropicale, deșerturi, tufărișuri, munți. Tarantulele pot fi împărțite în specii terestre, care sapă vizuini și specii arboricole că a construi pe copaci. Toate speciile pot produce de mătase, cele își construiesc corturi în formă de tub, iar cele terestre acoperi pereții vizuinii. De obicei, tarantulele sunt animale pasive. Manifestă activism doar când sunt înfometați
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
deșerturi, tufărișuri, munți. Tarantulele pot fi împărțite în specii terestre, care sapă vizuini și specii arboricole că a construi pe copaci. Toate speciile pot produce de mătase, cele își construiesc corturi în formă de tub, iar cele terestre acoperi pereții vizuinii. De obicei, tarantulele sunt animale pasive. Manifestă activism doar când sunt înfometați sau în perioada împerecherii. Corpul păianjenului este acoperit cu o cuticulă dură care nu-i permite să crescă. De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
năpârlirii, păianjenii își restabilesc numărul de perișori pierduți și regenerează membrele desecate. Chiar dacă au o reputație înfricoșătoare, tarantulele au și ele inamici. Larvele viespelor din familie Pompilidae, în special reprezentanții genului "Pepsis", prazitează tarantulele. Cu ajutorul receprtorilor olfactvi, viespele pot găsi vizuina unei tarantule. În timpul luptei, viespea înțeapă tarantula în partea ventrală a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
Pepsis", prazitează tarantulele. Cu ajutorul receprtorilor olfactvi, viespele pot găsi vizuina unei tarantule. În timpul luptei, viespea înțeapă tarantula în partea ventrală a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern al păianjenului. Pe lângă chelicerele puterinice, tarantulele posedă și perișori iritanți răspândiți pe opistosomă. Perișorii sunt proiectați în inamic. Acești perișori sunt mai numeroși la
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
este o familie de păianjeni din subordinul Mygalomorphae. Se deosebesc prin chelicerele masive. Masculii au o colorație vie, femele sunt de culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este mascat cu particule de sol sau resturi vegetale, de aceea este greu de
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
chelicerele masive. Masculii au o colorație vie, femele sunt de culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este mascat cu particule de sol sau resturi vegetale, de aceea este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
cm. Tubul este mascat cu particule de sol sau resturi vegetale, de aceea este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunele adulților, iar
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunele adulților, iar peste patru ani devin maturi sexual. Familia cuprinde 3 genuri:
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
90 km sud de capitală Columbiei, Bogota. Agricultură, zootehnia, si mineritul sunt pilonii economiei orașului. Comerțul este dezvoltat și susținut de resursele financiare care îl fac centrul de dezvoltare în toate câmpiile din est. "Cu toate acestea, este contribuția culturală vizuini trăsătură cea mai bună imagine aruncă oamenii sau puternic și armonioasă a timpului nostru. Festivaluri de cântece populare și un punct de reper în istoria culturală și tradiția muzicală în Columbia. Mai multe de așteptare s-au nascut în festivaluri
Villavicencio () [Corola-website/Science/320506_a_321835]
-
la un orfelinat, ceea ce a condus la felul în care a crescut. Apoi, i-a revelat ceva șocant surorii sale: nu furtuna a fost cea care le-a ruinat familia, ci un atac de la criptid numit Yeti. Când au găsit vizuina abandonată a bestiei cei doi au făcut altă descoperire șocantă: creatura care le-a atacat familia, le-a ucis părinții, i-a separat și i-a făcut să crească în feluri diferite era în realitate Argost. Dr. Arthur Beeman este
Lista personajelor din Secretele familiei Sâmbătă () [Corola-website/Science/323908_a_325237]
-
este o familie de păianjeni migalomorfi care construiesc vizuini, cu pereții acoperiți cu resturi vegetale și mătase și cu o trapă la intrare. Există, de asemenea, și alte familii ce-și sapă vizuini cu o trapă la intrare, de exemplu Liphistiidae, Barychelidae, Cyrtaucheniidae, mai rar la Idiopidae și Nemesiidae
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
este o familie de păianjeni migalomorfi care construiesc vizuini, cu pereții acoperiți cu resturi vegetale și mătase și cu o trapă la intrare. Există, de asemenea, și alte familii ce-și sapă vizuini cu o trapă la intrare, de exemplu Liphistiidae, Barychelidae, Cyrtaucheniidae, mai rar la Idiopidae și Nemesiidae. Unele specii din genul "Conothele" nu construiesc vizuină, dar țes un tub de mătase cu trapă și cu fisuri înpereții tubului. Spre deosebire de alți păianjeni
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]