1,060 matches
-
în Tracia, în 29 aprilie 1091 un rol deosebit l-au jucat oștenii vlahi din care era formată armata sa, oșteni recrutați din părțile Vardarului și Strumei, din Macedonia. Același împărat Alexios I apelează la ajutorul lui Pudilă, un fruntaș vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții a vlahilor din 1186-1187, conduși de Petru și Asan, în urma căreia a luat ființă al II-lea stat bulgar. În "Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții a vlahilor din 1186-1187, conduși de Petru și Asan, în urma căreia a luat ființă al II-lea stat bulgar. În "Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi dar și la „daci” (probabil a avut două surse); autoarea precizează că "dacii" locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus (Hercinici în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu vlahii (românii) este clară în acest paragraf
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi dar și la „daci” (probabil a avut două surse); autoarea precizează că "dacii" locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus (Hercinici în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu vlahii (românii) este clară în acest paragraf Foucher de Chartres a menționat participarea românilor la Prima cruciadă din 1095 utilizând denumirea de "daci". A mai menționat și că Petre sihastrul (Pierre l'Ermite) și cavalerii din Lorena au trecut prin "țara
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
de daci pentru români. Manuel Holobolos a scris despre "pământul nemărginit al dacilor" În anul 1185 este cucerită cetatea Salonic de către normanzii din Sicilia. Eustathios pomenește printre apărătorii Salonicului pe bulgari, dar există discuții că sub această denumire ar fi vlahii (românii) din Balcani Tot în 1185, trei frați vlahi: Petru, Asan și Caloian, au cerut împăratului Isaac al II-lea Anghelos, dreptul de a primi ca soldă o parte din impozitele locale (pronoia). Refuzul si jignirile împăratului au dus la
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
pământul nemărginit al dacilor" În anul 1185 este cucerită cetatea Salonic de către normanzii din Sicilia. Eustathios pomenește printre apărătorii Salonicului pe bulgari, dar există discuții că sub această denumire ar fi vlahii (românii) din Balcani Tot în 1185, trei frați vlahi: Petru, Asan și Caloian, au cerut împăratului Isaac al II-lea Anghelos, dreptul de a primi ca soldă o parte din impozitele locale (pronoia). Refuzul si jignirile împăratului au dus la o revoltă în Bulgaria împotriva Imperiului Bizantin. Conducătorul noului
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
independența statului său. Acesta însă este ucis în 1195 de niște boieri care conspirau împotriva sa, iar Petru redevine țar, dar pentru scurt timp, pentru că rivalii săi îl vor ucide și pe el doar un an mai târziu. In 1197, vlahul ("vlachos to genos") Dobromir Chrysus, ajuns comandant militar în regiunea din Macedonia cuprinsă între râurile Strymon și Vardar s-a răsculat împotriva împăratului Alexios Angelos și a reușit să respingă armatele trimise împotriva sa. După tratativele de pace, împăratul a
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
iar rarii autori care o admit, o menționează ca fiind incertă și total marginală; orice altă poziție este socotită ca fiind o manifestare a imperialismului cultural românesc, acest punct de vedere fiind confortat de poziția majorității istoricilor români, pentru care "vlahii" sunt doar o ramură a românimii nord-dunărene.” Prima atestare a unei organizări militare românești în Thesalia este dată de răscoala militară a românilor din acestă zonă de la 1066. Nemulțumiți de politica fiscală excesivă practicată de imperiu față de păstori, vlahii organizează
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
care "vlahii" sunt doar o ramură a românimii nord-dunărene.” Prima atestare a unei organizări militare românești în Thesalia este dată de răscoala militară a românilor din acestă zonă de la 1066. Nemulțumiți de politica fiscală excesivă practicată de imperiu față de păstori, vlahii organizează o acțiune militară condusă de Niculiță și Berivoi, ambii din Larissa, și Slavotă al lui Carmalac. În urma revoltei se abolesc vechile biruri, iar privilegiile păstorilor români sunt restabilite. Răscoala demonstrează existența unei stratificări sociale superioare a vlahilor, precum și prezența
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Larissa, și Slavotă al lui Carmalac. În urma revoltei se abolesc vechile biruri, iar privilegiile păstorilor români sunt restabilite. Răscoala demonstrează existența unei stratificări sociale superioare a vlahilor, precum și prezența lor în orașe. Se știe că încă din acestă perioadă, comercianți vlahi înstăriți, ce intermediau negoțul cu brânză și alte produse păstorești ale vlahilor, locuiau în orașe, în acest caz Larisa, având funcții importante în organizarea lor. Această categorie este esențială în dezvoltarea militară și apoi statală a Tesaliei vlahe. Începând cu
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
în acestă perioadă din Imperiul Sârb, și multe mănăstiri au fost ctitorite de dregători sârbi, elementul românesc ce a contribuit nu este neglijabil. La moartea lui Athanasie în 1383, întemeietorul mănăstirii Megalo Meteora, ca stareț al acestui așezământ urmează regele vlah de viță imperială Ioan Duca Paleologul, cu numele monahal Ioasaf. Urmașul său, Alexie Anghel, semna într-un document cu cerneală verde „Cesar al Vlahiei”. Astfel, în analele mănăstirilor, construite pe teritoriul acestei formațiuni politice românești apar nume de dregători vlahi
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
vlah de viță imperială Ioan Duca Paleologul, cu numele monahal Ioasaf. Urmașul său, Alexie Anghel, semna într-un document cu cerneală verde „Cesar al Vlahiei”. Astfel, în analele mănăstirilor, construite pe teritoriul acestei formațiuni politice românești apar nume de dregători vlahi precum Petriță, Dragu, Calotă, Bunilă. Ioan Cantacuzino, alt rege al Vlahiei Mari, a fost ctitorul Mănăstirii Sf. Ștefan. Vlahia Mare a avut un rol strategic important în Imperiul Sârb al lui Ștefan Dușan, însă odată cu expansiunea Imperiului Otoman în regiune
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Vlahiei Mari, a fost ctitorul Mănăstirii Sf. Ștefan. Vlahia Mare a avut un rol strategic important în Imperiul Sârb al lui Ștefan Dușan, însă odată cu expansiunea Imperiului Otoman în regiune, această formațiune este încorporată în anul 1394. În Imperiul Otoman, vlahii sunt organizați în „omade” (grupări autonome spuse și „Vlahíi”) care (cu excepția unei părți dintre Megleno-români, care s-a „turcit”) depind de „millietul” (grupul religios) al „Rumlar”-ilor, adică al foștilor „Romei”, nume dat de Turci creștinilor ortodocși din obediența patriarhului
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
războaielor dintre turci și austrieci. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci si de milițiile sârbești în perioada războaielor din secolul al XVIII-lea. Odată cu dezvoltarea comerțului în Balcani sub stăpânirea otomană, vlahii au căpătat un rol important în economia locală. Anumite estimări pentru secolul XIX dau numărul lor la 1,5 milion. Un centru cultural și economic important al vlahilor era orașul Moscopolei, astăzi pe teritoriul Albaniei, care avea în 1760 o
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
tipografie, o bibliotecă și o universitate. Alte centre importante erau orașele Aminciu, , Samarina, Florina, Grevena, Cojani și Vlahoclisura. Bunăstarea Moscopolei a fost oprită în anii 1760-1790 de jafurile armatelor lui Mehmet Pașa și Ali Pașa, care au și ars orașul, vlahii fiind fie uciși, fie obligați să se refugieze în celelalte localități vlahe, sau în Țările Române, în Transilvania, Austria și Ungaria. În a doua jumătate a secolului XIX, Vlahii din Balcani au fost confruntați cu încordarea potrivnică a naționalismelor popoarelor
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
lui Mehmet Pașa și Ali Pașa, care au și ars orașul, vlahii fiind fie uciși, fie obligați să se refugieze în celelalte localități vlahe, sau în Țările Române, în Transilvania, Austria și Ungaria. În a doua jumătate a secolului XIX, Vlahii din Balcani au fost confruntați cu încordarea potrivnică a naționalismelor popoarelor conlocuitoare din Imperiul otoman, care, în cea mai mare parte din zonele locuite de ei, s-a menținut până în 1912. Unii precum Apostol Mărgărit au scontat că Imperiul se
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
în 1912-13. Odată deveniți cetățeni ai acestor state, majoritatea Vlahilor au rămas pe poziția lui C. Belimace afirmându-și loialitatea politică față de țările lor, dar pastrându-și în condiții nu totdeauna ușoare specificitatea culturală. Condițiile vitregindu-se în perioada interbelică, unii Vlahi au emigrat în Cadrilaterul dobrogean, alții precum Alcibiade Diamandi au început să promoveze regruparea Vlahilor într-un teritoriu compact și independența acestuia, proiectul respectiv, susținut de dictatorul italian Benito Mussolini dar ne-concretizat, luând denumirea pompoasă de „Principatul de Pind
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
trecut de partea Aliaților) cu rezistența comunistă greacă „ELAS” care a preluat controlul teritoriilor Vlahe, păstrându-l până la sfârșitul războilui civil grec în 1949. După aceste tragedii care i-au costat scump (în sânge și în bunuri) pe mulți dintre Vlahi, și odată cu încetarea finanțărilor românești și trecerea școlilor vlahe la învățământul național al țărilor în care se găsesc, comunitățile vlahe au preferat în marea lor majoritate să continuie linia politică inițiată de Constantin Belimace, mai puțin susținerile din România. O
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
albanezii de azi sunt descendenții triburilor tracice care și-au menținut limba lor inițială. Dar această teorie este puternic controversată deoarece istoriografia albaneză oficială consideră că poporul albanez este urmașul ilirilor. Istoricii bulgari consideră de asemenea că este posibil ca vlahii și sărăcăcianii din Bulgaria să fie descendenții triburilor tracice elenizate și romanizate. După Herodot, principala divinitate a tracilor numiți geți era Zalmoxis . Zalmoxis mai era numit și Gebeleizis. La fiecare patru ani, un războinic era sacrificat prin aruncare in trei
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
Eviei nu este foarte variată. Ea este constituită din greci care au imigrat de pe continent și din alte insule. Alături de aceștia, în zona sudică, se întâlnesc albanezi (veniți probabil din Andros) iar în municipalitățile muntoase Metsovo și Epirus se întâlnesc vlahi . Date demografice (2001) Prefectura Evia ( /Nomos Evvia ) ocupă locul șapte ca suprafață, acoperind 3,16% din teritoriul total al Greciei. Ea face parte din "periferia" Grecia Centrală (Στερεά Ελλάδα/Sterea Ellada) și este localizată la 80 km N-E de Atena
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
români sud-dunăreni care fugeau din calea atacurilor hunilor și avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel că în secolul al XII-lea cronici bizantine și slave considerau populația un amestec al urmașilor triburilor geto-dace care intraseră în contact frecvent cu civilizația romană, vlahi sud-dunăreni și slavi creștinați de bizantini. Acest amestec de populații avea, ca element comun de cultură, filonul roman. După victoria lui Basarab I de la Posada, acesta și (sau?) Vladislav I își extind stăpânirea asupra teritoriului Munteniei și al sudului Moldovei
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
de sclipirea aurului dușmanului, trupele lui Angelos au pierdut lupta înainte de începutul ei. Mihail al II-lea și fiul său, Nikephor, au fugit de pe câmpul de luptă, fără să mai aștepte deznodământul; Ioan de Thessalia, fiul nelegitim al despotului și vlahii săi nici nu au apucat să intre în luptă. Pentru grecii vicleni au trebuit să suporte consecințele aliații franci. Cavalerii regelui Siciliei, Manfred, și călărimea grea a lui Guilaume de Villehardouin, principele Ahaiei, au avut un sfârșit lipsit de glorie
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
țările respective. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni consideră că românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualității românești și încurajează în raporturile cu aceștia un dialog deschis. Drept urmare, obiectivele DRP vizează întărirea comunicării și a parteneriatelor atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii din emigrație și originarii din România. Interesul României pentru comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani este generat de considerente de afinitate și solidaritate culturală și lingvistică, fiind
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
cu aceștia un dialog deschis. Drept urmare, obiectivele DRP vizează întărirea comunicării și a parteneriatelor atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii din emigrație și originarii din România. Interesul României pentru comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani este generat de considerente de afinitate și solidaritate culturală și lingvistică, fiind similar cu interesul statelor respective pentru minoritățile lor din România și în deplină concordanță cu prevederile Convenției-cadru cu privire la protecția minorităților naționale, a
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
secolului 20, prin asimilarea cu majoritatea vorbitoare de limba greacă. Acest lucru este valabil pentru arvaniți, un grup de limbă albaneză majoritatea situați în zonele rurale din jurul capitalei Atena, precum și pentru Aromani și Moglenites, de asemenea, cunoscuți sub numele de vlahi, a căror limba este strâns legată de români și care au folosit pentru a trăi împrăștiate în mai multe zone de mountaneous Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică etnic că grecii și sunt în present sunt ultimii bilingvi în limba
Demografia Greciei () [Corola-website/Science/319751_a_321080]
-
regatul Moraviei în anul 976: o parte din Sârbii albi din Lusacia (ai căror descendenți actuali sunt sorabii din răsăritul Germaniei) au fost autorizați să se stabilească în bazinul râului Margos (afluent al Dunării de atunci denumit Morava), în locul românilor vlahi care trăiseră aici până atunci, dar care se opuseseră împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul: acesta le confiscase pământurile, izgonindu-i spre Moravia, unde au format "Vlahia morava". Nu există însă mențiuni sau dovezi arheologice la fața locului pentru acest
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]