2,638 matches
-
p.). 29 Pentru ambiguitatea lui -le, vezi și supra, 2.1.2, tiparul masculin sg. nearticulat -e vs sg. articulat -ele. 30 Sunt notate cu două asteriscuri așezate la dreapta formațiile pentru care DOOM2 indică, în variație liberă, forma cu vocală accentuată alături de cea cu diftong (chimono/chimonoǔ, delco/delcoŭ, halo/haloǔ), semn al tendinței de acomodare a formei la o pronunție mai apropiată de cea românească. În numeroase alte situații, însă, s-a reținut o singură pronunție, cu finală diftongată
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pauzele muzicale în jocul dat -Pune corect bara de măsură în exercițiul formulat - Pune corect bara de măsură în exercițiul dat - În melodia dată, continuă corect cu duratele care lipsesc - Continuă cu unele omisiuni melodia dată PROBĂ DE EVALUARE - INTERPRETAREA VOCALĂ SI INSTRUMENTALĂ 1. Intonează gama DO, semitonurile și tonurile din gama, arpegiul și tonica. 2. Intonează tonuri și semitonuri în urcare și în coborâre pe anumite sunete. 3. Indică duratele și pauzele învățate și se vor interpreta în exerciții ritmice
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
instumentală de formă liberă, având un caracter de improvizație și de virtuozitate. GLISSANDO- alunecare rapidă de la un sunet la altul, trecând prin toate sunetele intermediare. LIEDcompoziție muzicală (vocalăă cu caracter liric, făcută pe textul unei poezii scurte. MADRIGALscurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric, caracteristică pentru secolul al XVI-lea. MAZURCAdans de origine poloneză, în măsură ternară, cu schimbarea accentului de pe timpul accentuat pe cel neaccentuat. MENUET- numele unui dans de origine franceză, cu caracter ceremonios și mișcare moderată, devenit cu
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
sau similare ce aduc rima fie la sfârșitul versului, fie în interiorul poeziei. Fonetica structurii lingvistice este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman, unele alimente, membrii familiei, numerația până la zece, numele și vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
p urmat de e este evident mai mare - rezultă forma velasgus. 2. În aceeași tendință, prezentă în evoluția tuturor limbilor, de scurtare a cuvintelor se renunță la terminațiile finale us și forma amintită devine velasg. Vorbitorul de limbă care folosește vocale, va înlătura din pronunția sa, în mod inconștient grupurile de consoane dure, dacă sensul nu suferă schimbare. Este și o urmare a unei tendințe spre armonie, spre mlădierea vorbirii. Deci grupul consonantic sg, mai greu de pronunțat, printr-un fenomen
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah, întrucât pronunția grupului va din lexemul valah destinde mușchii, se renunță la
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah, întrucât pronunția grupului va din lexemul valah destinde mușchii, se renunță la contracția amintită, efortul reducându-se la unul minim posibil; gura rămâne deschisă și intervenția consoanei lichide l
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a impus apoi și în cancelariile din țările românești medievale, în care se scriau actele în limba slavonă. Eliminarea primei vocale a din termenul valah s-a făcut prin atracție vocalică eliminând o emisie în timp a cuvântului, dispărând prima vocale a, care este compensată de impunerea accentuării celei de a doua vocale a, ceea ce asigură o anume ritmicitate și valoare fonetică simetrică, fiind în acord și cu aparatul fonator al slavilor. Vom găsi de aceea în documentele vremii din arhiva
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
se scriau actele în limba slavonă. Eliminarea primei vocale a din termenul valah s-a făcut prin atracție vocalică eliminând o emisie în timp a cuvântului, dispărând prima vocale a, care este compensată de impunerea accentuării celei de a doua vocale a, ceea ce asigură o anume ritmicitate și valoare fonetică simetrică, fiind în acord și cu aparatul fonator al slavilor. Vom găsi de aceea în documentele vremii din arhiva românească, ori la Muntele Athos, în actele de danii ale domnitorilor, mențiuni
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ori la Muntele Athos, în actele de danii ale domnitorilor, mențiuni precum - Io Ștefan cel Mare, Domn al Țării Moldo - Vlahiei, sau Transilvania amintită ca Țara Ungro-Vlahiei. Slavii din nord, rușii, ucrainenii le spuneau volohi pentru că sunetul l urmat de vocala o are ca punct de articulare în zona bolții palatului; este vorba de acel sunet caracteristic și basarabenilor vorbitori de limbă rusă, care se deosebește de sunetul l din română, care urmat de vocala o sau chiar de a se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
volohi pentru că sunetul l urmat de vocala o are ca punct de articulare în zona bolții palatului; este vorba de acel sunet caracteristic și basarabenilor vorbitori de limbă rusă, care se deosebește de sunetul l din română, care urmat de vocala o sau chiar de a se articulează mai aproape, în zona dentală anterioară, ceea ce are ca rezultat pronunțarea consoanei l mai deschis decât cel format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure. În demersul nostru, pentru că am pornit de la evoluția unui termen foarte vechi, vom aborda și explicarea etimologiei, prin urmărirea transformărilor fonetice, întro firească existență
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a transmis ideea că e păcat să schimbi ceea ce este sacru; remarcăm însă simetria realizată prin repetiția cuvântului Ler, din nevoia de a asigura melodicitatea, frumusețea colindelor care se cântă. Sintagma se poate descompune în cuvintele Leru-i (oi), Doamne, Ler; vocala i este forma scurtă a verbului a fi la prezentul indicative-este, ca și diftongul oi , formă populară coruptă cu același sens; ca urmare vom înțelege astfel: Sfânt este(i-oi) Domnul ( Dumnezeu) Sfânt! Datorită tendinței de exprimare sintetică, are loc
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
tinerii (călugări) - Ție ce ești Sfânt - Preamărit și Binecuvântat, (se înțelege) ne închinăm, Te slăvim! În alte variante, în refrenul amintit, invocația de început Iahoi! se reduce la forme și mai scurte: Ahoi ! sau Hoi! sau chiar la o singură vocală. Numele Creatorului este enunțat doar prin vocala A, care va face corp comun prin compunere prin abreviere și contopire cu lexemul Ler ca în refrenul Aleroi, Leur, Leor: (A+Ler+ oi(i=este) adică Dumnezeu, Sfânt este! ce lasă colindătorului
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și Binecuvântat, (se înțelege) ne închinăm, Te slăvim! În alte variante, în refrenul amintit, invocația de început Iahoi! se reduce la forme și mai scurte: Ahoi ! sau Hoi! sau chiar la o singură vocală. Numele Creatorului este enunțat doar prin vocala A, care va face corp comun prin compunere prin abreviere și contopire cu lexemul Ler ca în refrenul Aleroi, Leur, Leor: (A+Ler+ oi(i=este) adică Dumnezeu, Sfânt este! ce lasă colindătorului, libetatea de a exprima mai accentuat, mai
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză în emiterea cuvântului, determinând accentuarea vocalei a, ceea ce are efect stilistic atragerea atenției cititorului ori a ascultătorului. Efectul este susținut și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nu este simțită nici de vorbitorul școlit ca o fiind incorectă, dovadă că ea este foarte veche, și exersată continuu. Această structură în care auxiliarul perfectului compus este nu o, ci a, sau au, se explică prin faptul că pronunția vocalei a, din verbul a lucrat de pildă, presupune o deschidere completă a cavității bucale, ceea ce împiedică vorbirea fluentă, rapidă față de vocala o din forma verbală o făcut, care face, datorită locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
structură în care auxiliarul perfectului compus este nu o, ci a, sau au, se explică prin faptul că pronunția vocalei a, din verbul a lucrat de pildă, presupune o deschidere completă a cavității bucale, ceea ce împiedică vorbirea fluentă, rapidă față de vocala o din forma verbală o făcut, care face, datorită locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească cu consoana l, simțită ca o prelungire a lui o, prins fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
regiuni. De pildă apelativele Casandra, Raveca, Gheorghe (George), Ion, Petru, și multe altele când sunt în context imperativ se pronunță: Casa!, Rave!, Ghio!(Geo!), (mă!) Ioa!. Scurtarea numelui însă în acest caz este susținută în toate situațiile de accentuarea ultimei vocale. Aceste forme nu se folosesc niciodată dacă persoana nu este de față. Situația este întâlnită numai când e vorba de persoana a II-a singular, adică persoana cu care se vorbește. Este exclusă orice posibilitate de a apela la unele
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vorbește, pretinzând folosirea completă a numelui și pentru deplină identificare. Nu se poate spune Casa (Casandra) a noastră, ori Rave (Raveca) a noastră, exprimarea fiind dificilă și impune căderea emisiei fonologice de la nivelul unui accent intens și înalt de pe ultima vocală, la obligația de a pronunța cu efort maxim vocala deschisă a care urmează (Rave a noastră). Un alt evident efect al legii comodității vorbirii, ce acționează din zorii existenței limbii respectiv a celei dacoromâne, văzută în evoluția ei în timp
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
identificare. Nu se poate spune Casa (Casandra) a noastră, ori Rave (Raveca) a noastră, exprimarea fiind dificilă și impune căderea emisiei fonologice de la nivelul unui accent intens și înalt de pe ultima vocală, la obligația de a pronunța cu efort maxim vocala deschisă a care urmează (Rave a noastră). Un alt evident efect al legii comodității vorbirii, ce acționează din zorii existenței limbii respectiv a celei dacoromâne, văzută în evoluția ei în timp, sunt și expresiile foarte vechi, care au valori de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de o comandă pentru a juca la fel, adică întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În acest caz întâlnirea celor două vocale a, (numa’ așe) face ca primul a să-l asimileze pe cel de-al doilea, impunând accentuarea puternică pe vocala e din cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În acest caz întâlnirea celor două vocale a, (numa’ așe) face ca primul a să-l asimileze pe cel de-al doilea, impunând accentuarea puternică pe vocala e din cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se aude numaaaașee! Lipsa vocalei finale, ca și repetiția, s-a impus în timp, păstrând un sens arhaic. Chiar și forma
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
face ca primul a să-l asimileze pe cel de-al doilea, impunând accentuarea puternică pe vocala e din cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se aude numaaaașee! Lipsa vocalei finale, ca și repetiția, s-a impus în timp, păstrând un sens arhaic. Chiar și forma veche a prepoziției di pentru de este rezultatul unei vorbiri ce urmează alegerea acelor sunete ce presupun minimul de efort de emisie fonică, fie
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]