35,255 matches
-
viață ar fi mai bun pentru tine... Nu văd nici o perspectivă deocamdată de-a trăi împreună, pentru că nu mi s-a oferit pîn-acum nimic în Iași cu care-as putea duce o viață convenabilă cu tine, și în mizerie nu voi să trăiești. Un lucru crede-l. Nu voi iubi niciodată o altă femeie".) N-a convins-o. Ea continuă să insiste, inclusiv în stabilirea lui la Iași. În martie 1882 poetul vestea că a discutat cu d-na Slavici pentru
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Cum a iubit Eminescu. Dacă textul acesta nu e apocrif, poetul își exprimă, aici, regretul pentru viața dezordonată pe care a dus-o, sfătuind-o pe bălăuca: "Uită totul. Nenorocirea care m-a lovit e destulă pedeapsă pentru că n-am voit să te ascult." Apoi a venit sfîrșitul, Veronica sinucigîndu-se la cîteva luni după moartea poetului, la mînăstirea Văratec, unde a și fost îngropată. Legendă acestei iubiri, socotite unică (deși n-a fost) s-a consolidat cu trecerea vremii. D-na
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
în privința cîștigurilor mele, să-și dea seama. Aveam yacht?... Aveam mașini rare, ce mărci, și cîte?... Aveam reședințe la munte, la mare, terenuri de golf, de vînătoare... La fiecare din aceste întrebări făceam semn cu mîna a lehamite, că ce voia el să știe, adică, n-ar fi fost nimic... Atunci, să zic o dată, ce posedam?! Am tăcut. Am tușit. Am privit în jos. Am stins căpețelul de trabuc într-o scrumiera grea de bronz care trona pe-o măsuța alături
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
istoriei, de care vorbea Fukuyama, chiar aceasta înseamnă. Rămîne o enigmă de ce, în locul unei postistorii pașnice, intelectualii preferă o istorie sîngeroasă.Chiar și după ce pilula lui Murti-Bing și-a făcut efectul monstruos, în aproape toate țările lumii, intelectualii continuă a voi să nimicească valorile burgheze și preferă capitalismului o a treia cale inexistentă. Orbire cu atît mai greu de înțeles, cu cît primele victime ale murti-bingismului au fost intelectualii înșiși.
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
nu putem vorbi de o finalitate polemică explicită, aceasta există în orientarea imanenta a imaginarului. E o reacție a negativului la negativ. O reacție debordanta, patetica, la adresa unei lumi, a unor instituții și moravuri alienante, impuse de regimul totaltiar ce voia să reformeze înseși temeiurile umanului, printr-o parodie a religiei pe care o refuză, silindu-se a-i lua locul. Formulă psihică a respingerii realului aberant o reprezintă acele sentimente existențiale revelatoare despre care vorbea Heidegger, precum plictiseală, anxietatea, disperarea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
au supraviețuit. Tatăl, învățător, și-a schimbat, datorită profesiunii, adesea domiciliul. Vasile Rebreanu era bine atras de băutură și, în 1914, a murit, lăsînd-o văduva pe Ludovica, care, mai trebuia să aibă grijă de ultimii trei copii minori, pe care voia să-i aducă la profesiuni sigure și onorabile O fată, Rîța, a fost ajutată de scriitor pentru a absolvi, la București, o școală de silvicultura, iar Tiberiu, mezinul, va studia dreptul, devenind avocat, lăsînd niște, să le spun, memorii în
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
mai am cu ce să te acopăr, că ce am avut mi-am nimicit pentru minciunile tale... Am spersat multe parale scriindu-t tot recomandat și am ajuns de am reclamat scrisorile care văd că le-ai primit și nu voiești să mă cunoști. Azi e 17. Aștept pînă în 27 în ziua mult chinuita în 1885 a mea (ziua de naștere a scriitorului) și chiar în ziua aceea te voi publică înaintea lumei dacă tu nu voiești să mă cunoști
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
reclamat scrisorile care văd că le-ai primit și nu voiești să mă cunoști. Azi e 17. Aștept pînă în 27 în ziua mult chinuita în 1885 a mea (ziua de naștere a scriitorului) și chiar în ziua aceea te voi publică înaintea lumei dacă tu nu voiești să mă cunoști". Și, încheia cu formulă ultimativa: "Adio pînă la a doua venire". Să recunoaștem că această scrisoare amenințătoare e scrisă de o femeie disperată, de aceea prea mult agresivă, care îl
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
primit și nu voiești să mă cunoști. Azi e 17. Aștept pînă în 27 în ziua mult chinuita în 1885 a mea (ziua de naștere a scriitorului) și chiar în ziua aceea te voi publică înaintea lumei dacă tu nu voiești să mă cunoști". Și, încheia cu formulă ultimativa: "Adio pînă la a doua venire". Să recunoaștem că această scrisoare amenințătoare e scrisă de o femeie disperată, de aceea prea mult agresivă, care îl descoperea pe fiul ei, acum mare scriitor
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
anul acesta de Editură Humanitas.). Cartea d-lui Stephen Fischer-Galati, România în secolul al XX-lea a apărut la Columbia University Press în 1970, a avut parte de o a doua ediție în 1991 și a fost, pentru cei care voiau să se informeze sau să se specializeze în problemele românești, timp de peste două decenii, singura sinteză în englezește valabilă. Serviciul adus României, pe această cale, a fost și rămîne imens. Acum, după această carieră de prestigiu, dl Fischer-Galati își publică
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
geamuri înalte, ca încăperea unei case de orășeni; iar în tevatură iscata de naștere, nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4 ani să nu vaza o asemenea oroare. Nu izbutiseră. Încăpăținata, fetița refuză să plece. Era numai curiozitate, cu viitorul ei înainte gata încărcat, gata suprasaturat de întîmplări și evenimente, cu foamea ei de
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
a străduit, cînd ne-am întîlnit, să mă convingă, răbdător și argumentat, că dreptatea era de partea lui. Poate că era, pînă la un punct, dar nu ne întîlneam în punctul acela. Papahagi mă interesa după ^89, de la distanță, fiindcă voia să facă ceva, dar mai ales pentru că se pricepea să facă. Oamenii de acțiune practică în cultura sînt puțini și, daca nu blamați pentru ceea ce fac, obiect de invidii de unde nu se așteaptă. De obicei, cînd asemenea oameni dispar, imediat
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
ocupat de această temă în ultimile decenii au amestecat prea mult chestiunea modului de existență și cea a funcției estetice. Eu, dimpotrivă, țineam mult să separ cele două serii de probleme care sînt pentru mine foarte distincte. De aceea nu voiam deloc să reduc această lucrare la un singur volum; concep aceste două volume relativ independente unul de celălalt și, chiar, s-ar fi putut că al doilea să apară primul... esențialul pentru mine era să le disting... Pentru a fi
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii deloc triști care așează cadavrul, înfășurat în cîrpe albe, pe o bucată de lemn, în jurul căruia, copii și preoți aglomerează brațe de vreascuri, presîndu-l cu lemne lungi. Cînd începe a arde, mortul parcă ar voi să se ridice din mormanul incendiat. Trosnește, se mișcă, apoi e înghițit bucată cu bucată - sub ochii senini ai celor cărora le-a fost drag. Numai cîte-o babă, cîte-o sora sau nevasta mai slabă de înger șterge cîteva lacrimi. Ceilalți
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
să aibă parte de binefacerile pacinicei viețuiri împreună, să nu se mai asuprească unii pe alții, ci să se bucure de aceleași drepturi, fiind supuși acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
se cununaseră în Biserică Domneasca din Bușteni, unde am fost și eu botezat, dîndu-mi-se numele bunicului, Constantin, si Paul, numele nasului. Camilian m-am botezat singur, după ce l-am pierdut pe tatăl meu, Camil Demetrescu, mort la 36 de ani. Voiam să retrăiască prin minte, și primele lucrări la Academia de Bellearte le-am semnat cu numele lui. Nu este un pseudonim, ci un pios omagiu pe care i-l aduc de-o viață. Am ramas, asadar legat de Bucegi, dar
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
în sume rotunde în lei și în valută. Dar, pentru a lua de bun scenariul lui Ion Cristoiu, banii cu care plecase la București Miron Cozma aveau rolul de a dovedi și mai mult că șeful minerilor porniți spre București voia să-și trădeze tovărășii, în înțelegere cu Puterea. * O gravă acuzație, ca o anumita mașină ar fi avut rol de strateg din umbră al minerilor, acuzație formulată de un deputat țărănist, e respinsă tot de Ion Cristoiu care precizează că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
a lungul a trei decenii de tăcere (pe care mulți au reprosat-o autorului Străinului, Setei sau al Morții lui Ipu). Explicația acestui "exil" o va da Titus Popovici într-o mărturisire datând, de asemeni, din ianuarie 1990: " scriitorul care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
cei apropiați prin corespondența care, datorită căilor ferate, ajungea rapid la destinație, tour-retour. Această corespondență, cum spuneam, are o valoare repreznetativă. Aceea cu prietenul Const. Morariu folosește un stil vădit pumnist, deși expresia de epocă "mă avorbiră frumos" merită reținută. Voia să-și scrie memoriile, încercînd să-l evoce, cu deosebire, pe Ciprian. Dar tot amînînd proiectul, a rămas de izbeliște cu totul. Modelul său epistolar sînt scrisorile către fiica sa Marioara. Să citez dintr-o primă epsitolă, nedatată, fiind însemnată
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
În această privință, dl. Ion Diaconescu s-ar putea consulta cu tizul său de la PDSR, dl Iliescu, pornind de la lunga istorie a parlamentarului Gabriel Bivolaru. Apropo de istorii, am aflat din britanicul OBSERVER, prin intermediul Evenimentului zilei, că în '68 englezii voiau să declare război URSS, dacă Brejnev ar fi intervenit cu tancurile și în România. După atîția ani, Cronicarul se întreabă: era Brejnev chiar atît de lipsit de simțul realității politice încît să-și trimită trupele în două țări din sistem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
se tipărește an milioane de exemplare?a (605). Va trebui să-l căinam pentru ămomentulă lui de slăbiciune. ămi vin an minte membrii de partid. Mai nici unul nu spunea, ca Puiu Iancovescu: "aDe lichele ce săntem am intrat...a. Se voiau și onorabili și la adăpost". Cam tare, totuși, asocierea lui Cioran cu "lichelele" din partid...Să-i amintim exegetului sau o vorbă, anca una, a lui Amiel, din Fragments d'un journal intime: Există două feluri de orgoliu: unul an
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion voia viața, cum o vrea firul de iarbă ori pasărea de cer. Fiul unui popor cu perciuni și cu halat, care trăiește asimilîndu-se rimei, pietrei, omului, moșiei - forță lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
o parte, înălțarea morală, frumosul spiritual; de alta, voința de a trăi ferm. De o parte, lumina; de cealaltă, pămînt. Ce contradicție frumos creatoare de viață! În istoria sionismului aceste două caracteristice instincte și-au dat mîna. Sionismul pur a voit un ideal: pămîntul tradiției, departe, neguros și imposibil". Pînă la urmă, să adaug, aceasta imposibilitate s-a transformat în realitate și, în 1948, idealul sionismului s-a întrupat prin crearea statului Israel. A revenit adesea la ideea matcă de sionism
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de sute de mii de oameni adunați, la 22 decembrie 1989, în Piața Palatului, hotărâți să doboare dictatură și să redea libertate Țării. Inima tremura când evocă fiecare din evenimentele acestea și cuvintele nu sunt atât de inspirate pe cât ar voi să fie." De altfel, în mod curent scriitorul se oferă să exprime ceea ce publicistul vrea să comunice, pentru a nu fi sacrificata nici o nuanță și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Din această pricina, dar nu numai, ea a avut permanent o prezență publică destul de confuză și o ținută morală, în cel mai bun caz, duplicitara. Au fost curtați în permanență, uneori de-a dreptul jenant, factorii de putere pe care voia să și-i facă, în mod subtil, aliați, dar și personalități sau structuri din opoziția politică pentru a stabili și în viitor coordonatele unei posibile alianțe. Astfel, s-au bucurat de o atenție specială atît oameni legați în mod real
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]