1,716 matches
-
cel mai mare și cel mai semnificativ efect asupra opțiunii de vot îl are în continuare identificarea cu partidul/alianța respectivă. Utilitatea direcțională are un efect pozitiv, însă în continuare redus, indicând faptul că, pe măsură ce utilitatea direcțională pe care un votant o resimte cu privire la un partid/o alianță crește, crește și probabilitatea ca votantul să opteze pentru respectivul partid/respectiva alianță. Concluzii și limite Modelele spațiale de competiție electorală au deja o lungă tradiție în știința politică, tradiție care a debutat
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
partid sau alianță. Cu privire la această concluzie trebuie făcute mai multe precizări. În primul rând, ea poate fi o consecință a opțiunii metodologice de a utiliza poziții unice pentru partidul și alianțele aflate în competiție, în detrimentul utilizării plasării individuale de către fiecare votant în parte. Această opțiune metodologică, după cum indică literatura de specialitate (Westholm, 1994; Merrill și Grofman, 1999; Adams, Merrill și Grofman, 2005) tinde să favorizeze performanțele empirice ale modelului direcțional. În același timp însă, poziționarea individuală poate suferi de maladia raționalizării
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
celor două alianțe s-a realizat pe baza pozițiilor unice ale partidelor pe care le au în componență, fapt care introduce o incertitudine cu privire la poziția reală a celor două alianțe și a modului în care acestea au fost percepute de către votanți. Nu în ultimul rând, utilizarea unei singure dimensiuni pentru stabilirea poziției votanților și a partidelor/alianțelor introduce de asemenea incertitudine în ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
în ultimul rând, utilizarea unei singure dimensiuni pentru stabilirea poziției votanților și a partidelor/alianțelor introduce de asemenea incertitudine în ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că toți votanții înțeleg în același mod axa stânga dreapta cu cele 11 trepte. Utilizarea unor itemi multipli pentru a stabili poziția respondenților, chiar și pe o singură dimensiune, ar fi fost cu siguranță utilă, însă lucrul acesta nu a fost posibil din cauza
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
instrument al marilor puteri. Statutul Curții Internaționale Permanente de Justiție și al succesoarei acesteia a rezolvat această problemă. Curtea este compusă din cincisprezece membri, între care nu pot exista doi cetățeni ai aceluiași stat (articolul 3). Pe de altă parte, „votanții vor ține cont... de faptul că în organizație ca întreg ar trebui să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și a principalelor sisteme de drept din lume” (articolul 19). Membrii Curții sunt nominalizați și aleși printr-o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
președinte de comisie, industriaș, fermier sau lider de sindicat acordat unei anumite propuneri legislative care afectează interesele grupului său poate influența consecințele politice, economice sau sociale pe care majoritatea le urmărea prin această propunere. Însă nici chiar cel mai puternic votant din Congres nu reprezintă decât o mică parte a puterii totale a poporului american. Nici una dintre aceste patru condiții care fac posibil ca votul majoritar să contribuie la schimbarea pașnică internă nu se regăsește pe scena internațională. 1. Votul majoritar
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale acestor instituții, spre a le face recomandări. Votare Articolul 18 1. Fiecare membru al Adunării Generale dispune de un vot. 2. Hotărârile Adunării Generale în probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de două treimi dintre membrii prezenți și votanți. Vor fi considerate probleme importante: recomandările cu privire la menținerea păcii și securității internaționale, alegerea membrilor nepermanenți ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic și Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutelă, în conformitate cu paragraful 1, punctul c) al articolului 86, admiterea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
referitoare la funcționarea sistemului de tutelă și problemele bugetare. 3. Hotărârile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cărora să se decidă cu o majoritate de două treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenți și votanți. Articolul 19 Un membru al Națiunilor Unite care este în întârziere cu plata contribuțiilor sale financiare către Organizație nu va putea participa la vot în Adunarea Generală dacă totalul arieratelor egalează sau depășește contribuția datorată de el pentru ultimii doi
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care îi pot fi atribuite de Adunarea Generală. Votare Articolul 67 1. Fiecare membru al Consiliului Economic și Social dispune de un vot. 2. Hotărârile Consiliului Economic și Social se vor adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți și votanți. Procedură Articolul 68 Consiliul Economic și Social va înființa comisii pentru problemele economice și sociale și pentru promovarea drepturilor omului, precum și orice alte comisii necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale. Articolul 69 Consiliul Economic și Social va invita orice membru al
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele mai diverse. Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut: 1) încercarea de ierarhizare a valorilor are rezultate obiective prin însumarea sondajelor subiective. Cine cunoaște alte modalități, să le spună. Repede ! 2) Valorizarea muncii jurnalistice. Aceasta ține și de votanți și de cei care au puterea să recunoască: "acum, încă, nu, dar, vedeți voi..." 3) S-au lansat niște nume care oricum reprezintă ceva în jurnalismul creator, și cu cât contestă mai mulți cu atât valoarea acelora e mai mare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și sper că cei care au ajuns în Parlament nu sunt șchiopi în bâlci și nici decoruri din recuzita nouă a unor năravuri vechi. Sub 40 % participare la vot, parlamentarii sunt aleși doar de mai puțin de un sfert dintre votanți și 10 % dintre cei cu acest drept. Cum pot ei reprezenta cu adevărat voința poporului ? UNINOMINALUL (așa cum e prin lege) e o porcărie și o mare batjocură electorală. Păi dacă spui că-l alegi pe cel mai bun, pe învingător
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU (candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2; Ei vs VOI 1; * relații de implicație: VOI 1 → NOI; VOI 2 → EI. Chiar dacă structura este cea de careu, se pot observa diferite triade care se formează în funcție de discursul ales
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
structurat pe șase scheme analitice construite (SAC), care vor condiționă operațiile enunțiative pe care se fundamentează cele trei scheme: SAC 1 = "Noi realizăm un pact." SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". SAC 5 = "Eu vă chem la vot." SAC 6 = "Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conduce către o modalitate volitiva virtualizantă, dar, de această dată, printr-o aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de predicație este construită pe următoarea incluziune: μ(α
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
schemă evenimențiala, unde principalul eveniment este posibilitatea existenței unui pact: Conceptual, orice pact se bazează pe un transfer între ființe umane. În cazul de față, avem, pe de o parte, H1 = Ion Iliescu și H2 = macro, nivelul societății românești (cetățenii votanți). Alte elemente esențiale ale pactului care se transferă asupra acestei tranzacții discursive sunt: responsabilitățile celor doi semnatari, beneficii, clauze, cadrul juridic și clauze de reziliere. Nu trebuie uitat contextul situațional în care se încheie un pact. În plan discursiv acest
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
deoarece mesajul final s-a axat pe satisfacerea unei nevoi spirituale. 5. Intertextualitatea este procedeul discursiv care ne ajută să înțelegem aparentă eliminare a promisiunilor economice. Activând domeniul memoriei prin imaginea-parabolă a lui Corneliu Coposu, Emil Constantinescu încearcă să persuadeze votanții prin stereotipia "Românii sunt credincioși". Astfel, daca ultimele trei scheme analitice SAC 4 (SAC 5 (SAC6)) au fost interpretate la nivelul textului că evenimente statice, discursiv (printr-o pulsiune paternala) ele conduc către o evoluție spirituală, cauza fiind credință. ÎI
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI); * relația de contradicție (s1 / ~ s1; s2 / ~s2): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții creduli; contracandidații (lupii)/ votanții isteți. Aceste relații de contradicție înseamnă o negație logică ai cărei termeni nu pot fi adevărați sau falși în același timp. Astfel, în discursul lui C.-V. Tudor, fiecare din cele două elemente în cadrul relațiilor de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI); * relația de contradicție (s1 / ~ s1; s2 / ~s2): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții creduli; contracandidații (lupii)/ votanții isteți. Aceste relații de contradicție înseamnă o negație logică ai cărei termeni nu pot fi adevărați sau falși în același timp. Astfel, în discursul lui C.-V. Tudor, fiecare din cele două elemente în cadrul relațiilor de contradicție se exclud reciproc
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
contradicție se exclud reciproc. C.-V. Tudor/ Salvatorul nu va fi votat niciodată de alegătorii în vârstă și, în același timp, contracandidații/ lupii nu vor fi aleși de tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
C.-V. Tudor/ Salvatorul nu va fi votat niciodată de alegătorii în vârstă și, în același timp, contracandidații/ lupii nu vor fi aleși de tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal. Tonul critic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C.
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pozitivă: mască este înlocuită de imagine, epoca contemporană transformându-se într-o "goana" după modelarea unei imagini cât mai convingătoare, interesante sau/ și seducătoare. Luând forma unei interogații retorice, expresia idiomatica oferă un dialog implicit între candidatul Alianței D.A. și votanți, ultimii având o aparentă libertate de alegere. L2 A doua legătură motivaționala A2 ("a da țeapă")-L2-B ("a înșela") se bazează pe realitatea extralingvistica redata de candidatul Alianței D.A. și de care este responsabil PSD, fiind astfel continuarea firească a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]