1,324 matches
-
și acum vedem o altă față, cea a vrăjitoarelor blonde. Cea mai recentă apariție pe scenă, a avut loc de vreo câțiva ani buni și partea proastă este că se menține acolo. A fost necesar, ca mai întâi să-l vrăjească din toate pozițiile, pe viitorul președinte, care pe atunci era primar, și acum ca recompensă, a primit titlul secret de vrăjitoare oficială a fondurilor statului. Ea nu trebuie să fluture năsucul, ci doar sânii prin fața bossului și pixul pe contractele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de bine ancorați în scaunele lor deoarece Băsescu, președintele adus de români din nou în fruntea statului, pe motiv că este „haios", îi susține. Dacă nu știți despre cine este vorba, vă spun eu: Băsescu este președintele care a fost vrăjit de Samantha cea modernă și se pare că așa a rămas. S-a văzut asta încă odată, cu ocazia ultimei vizite statale făcute la Bruxelles. Cei care au dorit un președinte haios, iată că îl au fiindcă au acum un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
slujitorii tăi cei pământeni, care din cauza mult prea îndestulatului trai pământesc, au uitat nu numai calea spre Tine, ci și cum e să te comporți omenește, în fața unui popor umilit din toate părțile. Se pare, că au fost atât de vrăjiți de strălucirea banilor, încât nici nu le pasă că banul se mai numește și „ochiul dracului" și strâng acești „ochi" cu mâinile făcute greblă și de pe vii și de pe morți. Mai contează acum că pe timpul lui Creangă, la fiecare biserică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
colecțiile sunt aceleași de pe timpul când proprietarul lor, bancherul Henri Cernuschi, încă mai locuia aici. Am putea continua cu înșiruirea acestor exemple de reședință, imortalizate în felul acesta: vila Éphrussi de Rothschild din Saint-Jean-Cap-Ferrat sau vila Kerylos din Beaulieu-sur-Mer își vrăjesc vizitatorii. Cultura muzeelor și operele marilor pictori nu sunt obiectul exclusiv al sălilor de expoziție și al unei aproprieri pur simbolice. Sunt prezente în universul casnic al familiilor bogate, pe care le însoțesc în viața de zi cu zi. O
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
privite de la distanță, mult mai mici, se mișcau printre niște sănii ce alunecau singure în diferite direcții, fără tălpi și fără a fi trase de câini sau de reni, exact așa cum povesteau bătrânii când se adunau la sfat. Sigur erau vrăjite! Nimerise în lumea spiritelor inua, de care se temeau cu toții. El însă își făcea curaj; nu avea de ce să se teamă. Și ele erau un fel de ființe asemănătoare cu eschimoșii. Undeva în dreapta o mulțime compactă de asemenea ființe ceva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rănită, numai șarpele vătămat, și privighetoarea fără de aripi se târăsc până acolo transfigurate și cad... O pseudo baladă, Mistrețul cu colți de argint, e piesa-etalon a unui Doinaș destins, de astădată apropiat imaginarului popular. Un "prinț din Levant", un fantast vrăjit de năluca unui mistreț năzdrăvan, își încită servii să-l vâneze; mirajul apropierii de insolitul animal de codru e, în subtext, mirajul absolutului temă macedonskiană în Noaptea de decembrie: Priviți unde-și află odihnă și loc mistrețul cu colți de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
leagă / de nimicire pas și gând?..." Nici o clipă, Nichita Stănescu nu înclină spre sistem, nostalgia sa orientându-se constant spre unicat, spre absolut, spre nemaiîntâlnit; iată însă că T.S. Eliot (invocat în Un menhir în aer), "fără să fie mag vrăjește"; fără a fi un "descoperitor de formulări inedite", fascinează; și iată-l "inventator" sui-generis "prin invazia de terminologie politică și sociologică imediat sesizabilă". Cu totul remarcabil ca practicant al "poeziei de idei", Eliot a fost un precursor prestigios al "poeziei-eseu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au înveșmântat pământul, acoperind munți, dealuri și câmpii. În subsol se găsesc bogății uriașe făurite din măcinarea plăcilor tectonice. În această natură splendidă, și-au găsit locul sălbăticiuni care ne-au vrăjit dintotdeauna cu puterea lor. Le-am atribuit, încă din timpuri de demult, puteri magice și am năzuit a le întruchipa în devenirea noastră istorică (reprezentând blazoanele și stemele care ne identifică). România noastră Aparținem unor pământuri care își au începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noastre nu poate fi înțeleasă decât prin optica vremii. Grecii le vedeau situate undeva la capătul lumii, fiind stăpânite sub pământ de Zalmoxis și în văzduh de Gebeleizis. Nu deschideau porți spre lumi și civilizații așa cum o făcea Persia, care vrăjea cu luxul și rafinamentul Orientului. Și totuși, în amintirea generalilor lui Alexandru Macedon, bogăția pământurilor noastre avea să dăinuiască. Lisimah, devenit rege al Traciei, a năvălit în nordul Dunării pentru a-și impune stăpânirea. A gustat însă din ospățul înfrângerii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
persoana a treia: "El vedea zîne albe cu părut de aur roș". Dar de ce Mihai întîrzia seara, în codru, ori rămînea în el, toată noaptea, în cea mai deplină singurătate? Pentru că, după mintea lui de copil, în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare, sună dintr-un bucium și tot codrul se trezește din vrajă, iar Mihai sta în codru, să vadă această minune: "Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase ale cuiva, vecinilor care ne poartă ranchiună și ne fac vrăji 11. De unde rezultă că societățile de tranziție pot fi considerate efectiv „obsedate” de pizmă. În comunitățile rurale tradiționale, teama de a nu inspira cuiva invidie este omniprezentă. Vecinul fiind considerat mai adesea dușman decât prieten, fiecare trăiește cu frica de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Mi-au dovedit că știu unele lucruri necunoscute muritorilor de rând”), va spune despre vrăjitoare Macbeth în scrisoarea trimisă soției sale. E ceva ce l-a uluit de-a dreptul: „I stood rapt in the wonder of it” („Stăteam ca vrăjit”), adică, dacă ne uităm mai îndeaproape la termeni, imobilizat (I stood) și răpit, fermecat (rapt) de o minune (wonder), minunea acestei „științe” supranaturale în care profeția se îmbină cu interpretarea dorințelor celor mai secrete. Mai târziu, în actul al patrulea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care se întoarce spatele dezlănțuirilor furioase ale pasiunii pentru a edifica o existență în comun. Paginile vehemente, dar și ironice și lucide ale filosofului consacrate iubirii-pasiune furnizează din câte se pare pretextul pentru legenda fabricată de Ieronim despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor la o vârstă la care oamenii dispun din plin de mijloacele lor fizice și intelectuale. Nu pare obligatoriu să fi fost prins în mrejele unei pasiuni amoroase ca să-i poți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui; piure; plantă; plăpînd; porumb; porumbel; preferință; proaspăt; pufoși; pufuleț; pui; pulpă; pulpe; pur; raliu; de rață; rățișor; rățușcă; rolă; sănătos; scîrbă; sîn; soare; de somn; struț; suflet; supă; șchiop; tigaie; vegetarian; veselie; vrăjit; Yuuummy; zeamă; de zebră; zîmbet(1); 793/204/79/125/0 purta: haine (169); haină (60); îmbrăca (49); duce (28); rochie (25); avea (23); a avea (16); a îmbrăca (13); îmbrăcăminte (13); frumos (10); îmbracă (9); pantofi (8); ține (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rezultă; sabie; sacou; a salva; sare; a scăpa; schimba; semințe; sentimente; sîmburii; sînul; soc; un strigăt; sulița; sunet; surpriză; terminat; tot; a trage; a trage ceva; trece; ud; uimite; umblă; umple; varză; în vileag; vileag; vine; vîsla; vorba; o vorbă; vrăji; zi (1); 743/302/97/205/0 scrie: pix (96); frumos (38); citește (27); scrisoare (22); carte (21); poezie (21); stilou (21); caiet (15); școală (15); litere (11); urît (11); caligrafie (10); învață (10); notează (10); poezii (10); tema (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tâmpă, dar azurie; după descriere, orice ar fi vândut aș fi cumpărat și eu angro). Revenim la sfeclă: acum, că o luase, ce să facă cu ea? A târât sacul prin piață câțiva metri, apoi l-a abandonat... L-a vrăjit ea pe managerul de la poliție (și Lady s-a implicat și realmente l-a înnebunit pe câinele polițist care-l însoțea), dar tot a luat amendă pentru - și aici citez din procesul-verbal - „nerespectarea normelor privind aruncarea gunoiului în locuri special
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și-l scăpau de corijență. În bucătărie, ce să vă spun, mi se supunea ca un sclav: gătea doar ce-i comandam și îmi promisese că mă învață și pe mine; îmi simțise punctul slab și, de câte ori ne certam, mă vrăjea cu bunătățile pe care urma să le gătesc cu mâna mea după rețetele de la el. Îi povestisem despre numărul șase, care în această privință mă dezamăgise crunt, dar expediase subiectul elegant în felul său: „Dă-l dracu’ de fraier“. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în baie cu țigara aprinsă și se simțise trădat(ă)... Revin la tăcerea de mormânt lăsată în cafenea atunci când l-am cunoscut pe numărul zece; după câteva minute de comunicare intensă și exclusiv vizuală, ne-am ridicat de la masă ca vrăjiți, nu mai știu care dintre noi i-a spus pețitoarei: „Venim imediat“, am lăsat-o baltă și ne-am precipitat spre un hotel din apropiere, pradă aceluiași impuls de nestăvilit. Până să ajungem în pat, abia dacă am schimbat trei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și singularitatea: Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ această săptămână de zahăr, sau această/ figură pentru prora vapoarelor pirat/ și părul lung lunar pe țeastă." Pentru Nina Cassian, scrisul rămâne vrajă, așa cum și pe noi cititorii scrisul ei ne vrăjește: "Scrie, scrie, scrie/ scrie, ciocârlie,/ cântă, vulpe blândă/ crapă crap de apă/ scrie, scrie, scrie." Doina Sălăjan "Confidențe", Editura Tineretului, 1957; "Despre copilărie", Editura Tineretului, 1957; "Versuri", E. P. L., 1967; "Transfigurări", E. P. L., 1969; "Umbra faptei", Editura Cartea Românească, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lungă, adaptat ulterior pentru televiziune, dar și "solie culturală" în întreaga lume), și apoi până la filmul Năpasta din 1982. Nu mai puțin îndrăgostit de film (ale cărui porți i-au fost deschise de teatru), regizorul Alexa Visarion s-a lăsat vrăjit de exprimarea lucrurilor absente, cu patima ieșirii la lumină a nevăzutului, precum o făcuse și celebrul său înaintaș Orson Welles, o altă călăuză-ntr-ale artelor. Cu patimă... [...] Pe lângă această lectură personală a textului, regizorul apelează la toate rubedeniile literare ale piesei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
va linge pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cînd pisica se spală mult, vine ploaia. (Gh.F.C.) Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge la joc, se spală cu acea apă, iar busuiocul și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]