2,754 matches
-
de trei luni de zile trebuie să-ți execuți stagiul în funcție de păcatele avute, ego-ul tău te urmărește zilnic de la fereastra și cu umilință sufletului pierdut te compătimește, uneori miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă semenii, în jurul ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele în cazanul de smoala, declari: focul îmi va pârjoli goliciunea, în timp ce funia va răsuci
ERA SPATIALA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366267_a_367596]
-
de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni cei care veneau să le descânte "vrăjitoarea" Bușica, căci toate coțcăriile ce vi le spun le făcea numai și numai să câștige bani de pe urma fraierilor). - Vai și amar de zilișoarele mele, boierașul mamii ăl frumos și deștept... și se plecă până la pământ în fața lui Pandele, care o
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
pe dibăcia ei în a fraierii credulii, arătându-și dantura asemănătoare ca a unei roți dințate... care-și rupsese „boabele” când prinsese în angrenaj vreun fier ruginit, aruncat de un gură cască. - Mă jenez, măicuță... - Vaită-te... îi șopti smolita vrăjitoare. - Aoleo, aoleooo!... mă prăpădesc, dar nu mai rezist... și „pungașu-conașu” își puse palma la gură să nu care cumva să i se audă râsul pe care și-l curmă cu un sugiț urmat de un strănut bine venit, semn că
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
capul de băutură, iar ochii aproape că i se închideau, că nici n-o mai vedea bine pe „mătușa” Bușica. - Din fericire nu!... dar te avertizez că ar fi destul de riscant să plecea acum, și parcă l-ar fi himnotizat vrăjitoarea pe Năică gogomanul satului, a dat din cap fără a deschide gura, semn că a înțeles, iar conul Pandelică s-a îndoit de la mijloc și a scos un ah!... prelung, semn că„boala” i s-a agravat. Privește-l! Eu
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
se roșea ca racul și-n scurt timp fața lui căpătase culoarea pământului brun-roșcat. Îi tremurau maxilarele când se gândea că boierul o să-l pedepsească... tocmai acum când îi mergea destul de bine, dar salvarea îi veni odată cu apariția doftoroaiei Bușinca (vrăjitoarea satului) care, fiind învățată de coscarul de moș Cobrescu Ilie, își jucă rolul perfect. Bătrâna îl privi îndelung pe conașul Pandelică, își mișcă de câteva ori capul a nemulțumire, vezi Doamne, boierul ar arăta nespus de rău, iar ea este
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
perpelea „amărâta”... cum o să-l salveze din ghiarele morții, ca să i se adreseze cu o voce răgușită, tremurându-i bărbia de atâta „grijă” ce-i poartă. ... Nu te văd bine, conașiule!... Aoleou și vai de bătrânețile mele! Vorbulițele ei, de vrăjitoare neîntrecută, dovedeau „milă” nespusă față de boierul nostru, dar ce efect aveau pentru creduli? Îi băga în speriți, nu alta, când o auzeau jelindu-se cu așa „durere-n cot”. Toți oamenii care apelau la ea, ca să fie tămăduiți prin meșeșugul
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
pelasg, recunoscut în legendele românești ca fiind Iovan Iorgovan „fecior de mocan”(I. Teodorescu-Poezii Populare), mai are, la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius). ” (Prof. Maria Ciornei) Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe”, Ianus/Ion, cel atât de
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni Și din când în când câte un oftat. Zgripțuroaica a pornit voinicește: Deretică puțin planetele. Poetul privește și se uimește, Notează de zor epitetele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Transfigurări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
dreptate, nu ai păr și chiar miroși precum măgarul scutierului, a fân... Poți oare a vorbi, sau dacă o faci îți pierzi nemurirea? Silvia constată cu uimire că băbuța avea totuși o figură de copilă, deși era îmbrăcată ca o vrăjitoare din filmele americane și pe sub rochie se cunoștea că este gravidă. O privi cu oarecare tristețe și dădu să o mângâie pe umăr, fiindcă pe cap nu se putea, deoarece era acoperită cu un fel de turn conic. Incerta ființă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre descântecele ei, biografia învățătorului Al. M. Popescu din Răiculești-Ponoarele, cântecele zorilor din Plaiul Cloșani, o istorie a Herculanelor și câteva concluzii acide ale autorului, referitoare la societatea de azi. Este omniprezentă fascinația unui
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
este necesara această joacă “de-a uratul” fiind imortalizata prin fotografii împreună cu documentația aferentă scrisă , ...învățându-i să fie... vampiri, vârcolaci, demoni, monștri... așa... “în joacă”, pentru “cultivarea creativității”?! Și totuși Halloween este sărbătorit în numeroase locuri pe glob. Pitești Vrăjitoarele noastre s-au plimbat prin toată lumea, ba chiar și-au dat și „doctorate” prin străinătate. În opinia lor, dacă nu-ți dai „doctorate” pe la înalte școli de vrăjitorie din lume, daca nu ești în stare să descânți și, mai ales
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
farmecelor, da spargerea dușmanilor, da dragoste, da spor, da depărtarea boalei, da ipotenție, da scoaterea argintului viu. Ne-a filmat și dă la televiziuni...”. Tot la Londra, și-a dat... “doctoratul” la Înaltă Școală de Magie, o cerință obligatorie pentru vrăjitoarele... europene. Statele Unite După Crăciun este a doua sărbătoare cunoscută și reprezeintă unul dintre cele mai mari evenimente, care aduc câștiguri substanțiale din punct de vedere economic. Asiști la o adevarată parada a decorațiunilor de Hallowen cu vampiri, vrăjitoare, mumii, morminte
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
obligatorie pentru vrăjitoarele... europene. Statele Unite După Crăciun este a doua sărbătoare cunoscută și reprezeintă unul dintre cele mai mari evenimente, care aduc câștiguri substanțiale din punct de vedere economic. Asiști la o adevarată parada a decorațiunilor de Hallowen cu vampiri, vrăjitoare, mumii, morminte în mărime naturală.Se organizează petreceri costumate și în câmpurile studențești, vinerea și sâmbătă din apropierea zilei de 31 octombrie În New Hampshire se organizează anual Pumpkin Fest, un fel de Festival al Dovlecilor, cunoscut pentru cei mai multi dovleci de
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
această sărbătoare părinți, copii, bunici, fiecare având propriul costum și se merge și prin vecini pentru a primi bunătățile așteptate. Triora, Italia În orășelul italian Triora, sărbătoarea are o semnificație deosebită, pentru că localitatea a rămas în cărțile de istorie datorită vrăjitoarelor care au trăit aici. Două sute de femei au fost executate aici între 1587 și 1590 după ce au fost acuzate de vrăjitorie. Noaptea de Halloween, celebrata pe 31 octombrie, aparține vrăjitoarelor, vampirilor, fantomelor și vârcolacilor. În orașul italian Triora, atmosfera este
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
deosebită, pentru că localitatea a rămas în cărțile de istorie datorită vrăjitoarelor care au trăit aici. Două sute de femei au fost executate aici între 1587 și 1590 după ce au fost acuzate de vrăjitorie. Noaptea de Halloween, celebrata pe 31 octombrie, aparține vrăjitoarelor, vampirilor, fantomelor și vârcolacilor. În orașul italian Triora, atmosfera este specială în fiecare an, pentru că toți locuitorii se costumează în această noapte terifiantă. Oamenii spun că așa este normal, mai ales că localitatea și-a păstrat faima de orașul vrăjitoarelor
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
vrăjitoarelor, vampirilor, fantomelor și vârcolacilor. În orașul italian Triora, atmosfera este specială în fiecare an, pentru că toți locuitorii se costumează în această noapte terifiantă. Oamenii spun că așa este normal, mai ales că localitatea și-a păstrat faima de orașul vrăjitoarelor din Evul Mediu. Marea Britanie În trecut sărbătoarea era cunoscută sub numele de Mischief Night. Era noaptea poznelor. Ușile erau scoase din balamale și duse departe de casă. Se credea că pe spatele pisicilor se aflau elfi și pentru a se
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
seară dedicată distracției. În seara de 5 noiembrie, în Anglia se făceau focuri de tabără, în care erau arse efigii și se făceau focuri de artificii... Nutcracker Night. Snap Apple Night. Guy Fawkes Day... Germania Noaptea sfintei Walburga sau Noaptea Vrăjitoarelor, o sărbătoare de sorginte precreștina celebrata anual în Germania pe 30 aprilie. Simbolul tradițional Coadă de matură, cu care se alunga iarnă, se rostesc incantații . Irlanda Se crede că își are originile în Noaptea Samhain , o veche sărbătoare a celților
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
nu vom fi eroi știuți din basme Ce urmăreau însemne pe basmale, Tiranice alcătuiri astrale Și nebuloase sumbre protoplasme O lumea-a prăbușirii abisale, Caricaturi și neguri de fantasme, Cuvinte scâlciate și marasme, Și “armonii” șocante guturale Nu întrebăm la vrăjitoare bobii - Ne înălțăm privirile senine, La superstiții n-om ajunge robii Secătuite valuri cristaline? Vom cultiva tradiția ca “snobii”, Cu munți și brazi, stelate pelerine Referință Bibliografică: Noi suntem de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NOI SUNTEM DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355775_a_357104]
-
întrebarea dacă nu cumva iubirea prea mare pentru un copil e un păcat, un blestem. Costan (tizul meu, mort neflăcău), era așa de frumos și așa de deștept că mă temeam să nu-l deoache babele și mergeam la Aripoaia, vrăjitoarea satului, să-l descânte de deochi. Îi făceam toate nazurile, tac-tu mă certa „bisericește” înjurându-mă de toți sfinții, câ „Copchilul ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că din asta i s-a tras
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
plimbă pe cer! Iată, acum închipuie o inimă uriașă care, se pare că e chiar Inima lui Dumnezeu. Dar care copil nu a visat cu ochii pe cer, la prefacerea rapidă a norilor în fel de fel de dihănii și vrăjitoare. Dar Costeluș vede acum pe cer, din nori, un îngeraș cu aripile strânse, apoi o claie de vată de zahăr. După multe înfățișări, norii s-au ascuns și înserarea a pus stăpânire pe pământ. Băiețelul și-a dorit să aibă
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
de teama aceasta atavică. Personajele plăsmuite de ea dau buzna pe masa de scris, la fel cum scriitorului Dumitru Toma îi dau buzna în casă, în povestea „Trei zile anapoda”, toate personajele din basmele create de-a lungul timpului, balauri, vrăjitoare, ființe fabuloase pe care imaginația autorului le-a zămislit pentru fetița lui. Trei zile stau personajele până se hotărăsc să se retragă din nou între copertele cărților, timp în care se petrec cele mai năstrușnice lucruri. Că opera prinde viață
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
și boscorodeam și eu ca țăranul lui Preda silișteanul, mormăiam și-mi spuneam că neapărat o să-l ating cu palmele, poate, ziceam, e castelul din visul Consânzenei noastre, a Albei ca Zăpada și Scufiței Roșii sau a Dorotheei lor din “Vrăjitoarea din Oz”, sau mai curând a lui Mary Poppin's, sau poate a lui Annabele dintr-unul din poemele lui Edgar Alan Poe. Este un complex compus din Hotel “Stratosphere” cu 20 de etaje si circa 2500 de camere și
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
inimă adunate toate valurile năucelor încercări prin care-am umplut sacul răbdării acum stau să măsor vârful important e echilibrul pentru următorul dans cu vântul și cuvântul se cerșește mult din greu o coajă de gând ici colo se adună vrăjitoarele sau ielele sau ce or mai fi prin buzunarele timpului legendelor toate vorbesc și-n mâinile prea lungi prelungi prind câte o viață - om sau animal nu contează - oricum lumea e amestecată ești privit uman când ești bun de ceva
ANN- (UL) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346223_a_347552]
-
în ”Tristețea”: ”moartea s-a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]