4,110 matches
-
Acasa > Orizont > Portret > ȘTEFAN BĂNICĂ VOIOȘIA ȘI VRAJA MUZICII, GEMENE! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Testamentul spiritual lăsat fiului său de către Ștefan Bănică tatăl, are o dimensiune sporită de sarcina slujirii teatrului și melosului, ca mărturie și
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
pe care-l unește! Împreună cu anii, cu vremile, cu greul și ușorul lor, arta muzicală și actoricească a artistului Ștefan Bănică Junior nu se ruinează, nu se vestejește. Dimpotrivă, e izvor al unei stări de spirit în care voioșia și vraja muzicii sunt gemene! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Bănică Voioșia și vraja muzicii, gemene! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
a artistului Ștefan Bănică Junior nu se ruinează, nu se vestejește. Dimpotrivă, e izvor al unei stări de spirit în care voioșia și vraja muzicii sunt gemene! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Bănică Voioșia și vraja muzicii, gemene! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
naște o ispită, Un râs sublim și cald pe buze De dragul unei andaluze, Câmpul face loc pădurii Bunătatea-n locul urii, Ochi profetic și deschis Ce se naște dintr-un vis Căutând mereu pe unde Dragostea ni se ascunde Printre vrăjile de mai Pe potecile din rai, În lume nu prea se poate Patimă fără păcate, În noi se năruiesc statui Și rămânând ai nimănui Ne rătăcim mereu pe drum Făcând iluziile scrum... sâmbătă, 9 mai 2015 Referință Bibliografică: dragoste fără
DRAGOSTE FĂRĂ PĂCATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368025_a_369354]
-
nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului Portret cu orhidee Astăzi, sub vechiul castan de pe culmea de deal ruginit îți scriu și privind spre zenit, un cer de cuvinte-ți trimit. Din gândul ce-mi este robit trimit vraja viselor mele, limpede râu să-ți suspine. Tu, caută și vino spre mine, să faci visul nostru-mplinit! Astăzi, sub vechiul castan, schițez un portret de femeie, alături de-o floare, blând ideal și-n gând, floarea mea, orhidee. A fost
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
să-și simtă zilnic depărtarea” („De dragoste”); „Sub degetele ploii se adună un timp știut / numai de tine și numai de mine” („Sub degetele ploii”); „Crinii cei albi curg / nevăzuți, transparenți / pe umerii fecioarelor / din baia cu aburi” („Prea multe vrăji”). Sinceritatea este, desigur, o însușire a poeziei Marinelei Preoteasa. Dar această sinceritate nu-i împinsă spre nuditate, ca la multe surate contemporane. Deloc clamată, sinceritatea poetei Marinela Preoteasa este estompată de idee, de cuvântul dat la întors, răspuns la a
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ZORI DE ROUĂ, FLORI DE TEI! Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi iubito-n păr ți-aș prinde Flori de tei și aișor, Iar când vraja te cuprinde Te-aș răpi ușor, ușor Și pierduți prin nori de stele, Călători spre infinit Îți voi înalța castele Printre steiuri de granit. Rupți de-a lumii îngrădire Explora-vom alte zări Și-mbătați de-a mea iubire Ne
ZORI DE ROUĂ, FLORI DE TEI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367500_a_368829]
-
satul Misleanu, comuna Perieți din județul Ialomița. Numele civil al părintelui Arsenie a fost Anghel. De mic, Anghel dovedește o memorie bogată și o vie inteligență, de multe ori fiind premiant cu coroană. Membru în cercul literar constituit în jurul revistei „Vraja”, tânărul Anghel Papacioc are aptitudini atât intelectuale, cât și fizice. La întrecerile interșcolare, organizate în București, obține locul I la viteză și locul II la sărituri. După vârsta de douăzeci de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebită, a avut
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
gust plăcut și o face să reziste fragedă mai multe zile. zit uzzemur= uleiul de măsline supranumit astăzi și aurul verde. Conform tradiției kabyle, acesta ar avea un suflet ceea ce explică puterea lui magică și vindecătoare (distruge bolile și toate vrăjile rele). Yemmah= mama, în limba kabilă Tizi= Tizi Ouzou, capitală administrativă de wilaya și centrul cultural-spiritual al Kabiliei Mari. Este un oraș situat la 100km est de Alger și la 30 km de coastele mediterane. Numele său vine de la kabylul
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
satul Misleanu, comuna Perieți din județul Ialomița. Numele civil al părintelui Arsenie a fost Anghel. De mic, Anghel dovedește o memorie bogată și o vie inteligență, de multe ori fiind premiant cu coroană. Membru în cercul literar constituit în jurul revistei „Vraja”, tânărul Anghel Papacioc are aptitudini atât intelectuale, cât și fizice. La întrecerile interșcolare, organizate în București, obține locul I la viteză și locul II la sărituri. După vârsta de douăzeci de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebită, a avut
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
primim pe împăratul tuturor înconjurat de cetele îngerești. Aliluia. Nu ne înșelăm asupra neînchipuitelor greutăți. A vorbi de însingurare unor făpturi ale lui Dumnezeu care nu sunt decât niște bieți oameni, vânați de toate ispitele, de toți idolii, de toate vrăjile și miturile lumii, trăind cu aceleași doborâtoare slăbiciuni și mizerii în plin vârtejul unei vieți întoarsă toată spre pământ, agitată de toate duhurile și sfâșiată de nebanuite încurcături, patimi și avânturi de tot felul, vecuind - cu un cuvânt - într-o
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
al luminilor, forfota de pe străzi, efervescența din piețe, feeria oferită de parcurile și podurile de peste Sena, contopirea luminițelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolții cerești, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopții pariziene. Prințișor se simțea în largul său prin negura nopții spintecată de luminile cu strălucirea rece a aștrilor și forfota de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme și drame. Îmbrățișați, trăiră în vârful turnului
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
face cunoscut secretul că pentru a anihila puterea crăiesei asupra lui va trebui să nu uite de unde vine. Adoarme și crăiasa foarte ademenitoare încearcă să îl convingă să uite trecutul și viitorul și să trăiască numai în prezent: „Era atâta vrajă în chipul și glasul ei, încât am simțit cum uitarea mă pătrunde ca o moleșeală, ca o fericire, și am întins brațele spre ea”. Este trezit la realitate de țipătul pescărușului său și simte o durere în cicatricea dintre sprâncene
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe să alunece către o gândire magică, se interesează de vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de popă și nici de biserică. Lui îi merge mai bine ca oricând, deși satul credea că fata este o strigoaică și că îi suge sângele flăcăului. Iubirea îi absoarbe întreaga ființă și uitase parcă și de lostriță și de vrăji, pe apă apare o lostriță, fără să se știe clar dacă e cea adevărată sau cea din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de ea se îndrăgostește și balaurul Tauctis, cel „cu pielea verde ca smaraldul și cu trei capete, trei inimi și trei gheare otrăvite.” Se dă o luptă între oștirile subacvatice ale împăratului și ale balaurului care este ajutat și de vrăjile mamei sale. Heracleea este ascunsă într-o cetate, pe uscat unde balaurul nu putea ajunge. Se întâlnește cu Gheorghe și își jură credință veșnică. Gheorghe ajutat de ceilalți pescari și de Nahado, duhul pescarilor, participă la luptă. Balaurul câștigă lupta
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
înfrunzișul tău mă-ncânt ades când patima din noi mă vrea ales ca să încep al dragostei cules. Cine ți-a dat aceste dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine plin de vrajă sunt mereu când umblu prin livadă-ți teleleu și cred că eu sunt tu și tu ești eu. Acestui drag și pătimaș frământ ce poate n-are seamăn pe pământ încep atunci din inimă să-i cânt. Și cântecu-mi înalță
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
un alt gând, ce nu îți aparține Și invadează tot ce-ai făurit, Ce ai clădit, o viață și mai bine. Cine sunt eu? Sunt raza din apus, Ce îți coboară-n liniștea târzie, Să-ți lumineze visul nepătruns, De vraja ce se-ascunde-n poezie. În poezia care te-a-nrobit Și-n lumea ei te-a-nchis ca intr-o carte, Cu lauri, fruntea ți-a împodobit, Și-n dar ți-a dat, o viață fără moarte. Cine sunt eu? Sunt pana care
CINE SUNT EU ? de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367678_a_369007]
-
suave și blonde din ochii lor, aruncă scântei. Dănțuie săltând în picioarele goale, pășind gingaș pe iarba moale, un cerc au format și-n mijloc e-un foc și-un gnom , la fluier le cântă cu foc. Te umple de vrajă când le privești și-n al lor joc ai vrea să pășești, apoi pe una din ele cu foc s-o iubești. Nu face-acest pas, este înșelător vei rămâne pe veci închis în lumea lor. Referință Bibliografică: IELELE / Eugen Baciu
IELELE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367696_a_369025]
-
oameni care deși sunt liberi se comportă ca niște sclavi, interveni Valerius Audanius. -Care? întrebară toți în cor, întorcându-se către el. -Păi, știu pe mulți care nu se mai satură de licoarea lui Bachus-Dyonisos stând și câteva zile sub vraja acesteia... Izbucniră cu toții în râs. Între timp slujitorii trecură prin fața lor oferindu-le fructe pe niște tăvi imense. -Privitor la sclavi, îmi aduc aminte de unul din dialogurile lui Platon, spuse Simbinacus. Acela al peșterii...sau grotei, care e un
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
și ofițeri de rang superior sau inferior mergeau la șarlatani de genul ăsta și căutau răspunsuri la întrebări de tot felul. Marea majoritate a celor care mergeau la ghicitori întrebau cum să facă bani mai ușor, sau doreau să facă vrăji pentru a atrage în plasă pe câte cineva cu scopuri ușor de intuit. Acești șarlatani erau împărțiți pe categorii în funcție de clientelă. Câteva așezăminte de genul ăsta însă erau pentru oameni grei, care smulgeau sume importante din pungile unora cu dare
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
-i de dorință Și ochii-i umezi te-mbie la amor, În brațe-o port, în drum spre dormitor, E vremea ca să fim o singură ființă! Serena luna prin geamuri ne veghează Cum clipe trec sublime, din ceruri, lăcrimează. **** Ce vrăji mi-i fi făcut de sufletul îmi arde Și doar la gândul tău simt valuri de răcoare Când tu nu ești rău inima mă doare Și doar tristețea alăturea îmi sade. Ce taine-ascunzi în tine de-a buzelor dulceața Nu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
mi gâtul tău subțire și umerii cei albi Dă-mi pântecul ce-ascunde o comoară Dă-mi sânii calzi și-a inimii vioară În marea-mi de iubire primește să te scalzi. În fânul moale ți-oi face azi o vraja Descântec vechi al veșnicei iubiri Te-oi îmbracă într-a iubirii coaja Să-mi fii tu veșnic miez în veșnicii. Primește-mă la sânul tău cel cald În foșnetul de spice și-al ierbilor smarald. **** Un pat de trandafiri și
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
nicidecum! Voi rămâne așadar uitată de mine, Rătăcind desculță prin genuni. Mă cert cu primăvara Pe tine ar trebui să te iubesc primăvară, Așa cum mama te-a iubit, când m-a născut. Că m-ai primit în poala ta plină vrajă. Pe flori de salcâm și pe bucăți de lut. Nu știu ce să fac, să te iubesc sau nu! Te știu tăcută și plină de parfum. Te voi săruta pe poală să mă ierți. Că ți-am nutrit, viclean gând. Te voi
POEZII DE PRIMĂVARĂ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367002_a_368331]
-
MEU CEL TRANSPARENT În universul meu cel transparent Dar care nu este lipsit de conținut, Răspund tăcerilor ades prezent, Continuu ceea ce am început, Continuu să privesc copaci prin coajă Și apa cum inundă rădăcini, Să nu mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească
UNIVERSUL MEU CEL TRANSPARENT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367010_a_368339]