2,111 matches
-
un ideom aparte, cu tradiții și obiceiuri diferite. Un element le este comun zâmbetul cald, deschis, temperamentul tipic meridional, vesel, gălăgios, ospitalier și prietenos. Asemuiți unui bambus, filipinezii sunt maleabili și rezistenți În fața vitregiilor naturii (devastatoare uragane, distrugătoare cutremure, erupții vulcanice) și istoriei. „O vigoare ieșită din comun, dublată de agilitatea trupului și a minții, de calități sufletești relevate În fermitate și sinceritate, În robustețe și generozitate, l-a ajutat să treacă peste toate Încercările dificile puse În față de natură și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
NAE (Încet Didinii): Mâine seară la cinci. DIDINA (asemenea): Bine! NAE (asemenea): Nu bine, negreșit!”. El, frizerul, e Bibicul, un Don Juan de mahala bucureșteană, ingenios, previzibil, cu gust de aventură și concesiv: nu are curajul să rupă relația cu vulcanica Mița. E mult prea aprigă și răzbunătoare În raport cu viața tihnită de culise pe care și- o construiește. Fante de suburbie cu ambiții de alcov, Nae e doar abil și bun cunoscător al femeilor cu care s-a Încurcat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în robele lor albastre stăteau pe tronurile lor și își uneau eforturile magice împotriva simbolurilor vulcanilor și seismelor. Între cele două coloane de la intrarea în templu 520, ardea un foc mocnit care prin metodele pirotehnice ale timpului simula efervescența erupțiilor vulcanice. Magii acționau asupra acestuia domolind furia naturii și un nor de aburi apărea sub practicile de exorcism și incantațiile susținute de întreaga masă a celor ce participau cu sunete de corn și bătăi ritmice de tobe care grăbeau zborul spiritelor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
scufundă. Numai piscuri ies din apă. Furtuna vuiește până ce aerul se răcește. Unde erau înainte văi întinse, se căscau acum depresiuni și prăpăstii. La mijloc se află bancuri de mâl. Pământul se desface și din el ies aburi și sedimente vulcanice. 13 Platon, Complete Works, Easton Press, 2001 14 Capitol 22, Cartea morților: Vin. Fac ceea ce inima mea dorea să facă în ziua focului, dacă sting flăcările de îndată ce pâlpâie. 15 Ce să mai spunem dacă și Marco Polo cu trei secole
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din sat că apele care sunt în lunca Mureșului au izvorul în fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus, se află cele de fag și carpen. Peste 600-700 de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui, cu valea largă, pe care cețurile se scurg aproape permanent în trâmbe zbuciumate ca un balaur rănit de moarte, desparte culmile calcaroase de cele vulcanice. Satele se înșiră ca mărgelele pe firul pâraielor până departe, de la Negrești la Negrilești, apoi de la Bucium spre Abrudul și Vidra lui Iancu. O experiență duhovnicească temerară La Roica, între stâncile calcaroase, cu grote și prăbușiri, aveam să fac o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toate acestea, succesul de care se bucura LANC sau Codreanu (care a fost achitat de un juriu, deși comisese o crimă de gradul întîi) nu poate fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie să fie considerat ca o izbucnire protestatară vulcanică împotriva "sistemului liberal". "Noul naționalism" considera practicile liberale și "sistemul" bazat pe ele drept o imensă ipocrizie. Codreanu l-a împușcat mortal pe brutalul șef al Poliției de la Iași, Manciu, pentru ca, după aceea, să fie achitat de către un juriu. Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tradiție revoluționară transilvăneană". Ceea ce nu era deloc un compliment. Masa de oameni adunată la Alba Iulia voia să organizeze un marș asupra Bucureștiului, ceea ce, din fericire, nu s-a întîmplat. Uriașa întrunire politică de la Alba Iulia a fost o izbucnire vulcanică împotriva sistemului liberal. Iorga ar fi putut-o tolera, dar conflictul cu Maniu și, mai ales, dezaprobarea vădită a Palatului l-au influențat. A scris un editorial intitulat Politica și Masele, în care explica limpede că o națiune are un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
problema evreiască și a altor minorități erau atît de aspru criticate din afară cît și contrazise de realitățile interne existente în România. Tineretul și o mare parte a corpului studențesc s-au îndepărtat de fostul "Apostol" în acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confruntări politice în care Iorga nu dădea întotdeauna cele mai bune replici, ca să nu mai vorbim de soluții constructive. De altfel, aceste confruntări nu erau singurele cărora trebuia să le țină piept. În cele din urmă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui nu dă nici un răspuns în acest sens. Pe lîngă obligativitatea menționată mai sus, Iorga este extraordinar de neînzestrat pentru politică. Și aceasta datorită personalității sale, principialității sale apolitice susținută cu o încăpățînare inflexibilă, naivității sale dublată de un temperament vulcanic și incontrolabil și egoului său, ca și lipsei stranii a renumitului instinct politic al națiunii sale din partea unui istoric român: inflexibilitatea nu ajută la supraviețuire. Toată măreția sa ca istoric și intelectual, dragostea lui pentru România și chiar și integritatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în cele 20.000 de articole ale lui Iorga. Cifrele acestea și zelul politicianului-istoric naționalist explică graba care a dus la comiterea acestor erori minore și au foarte puțin de-a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mică influență aupra operelor sale istorice decît asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. După părerea lui Iorga, cea mai mare contribuție adusă de el la scrierea istoriei era "istoriologia" sa
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
I. D. Ștefănescu (profesor de istoria artelor) se întorsese dintr-o vizită, în timpul căreia fusese primit de Regele Albert, îi spusese că suveranul își amintise cît de șocat fusese de faptul că, atunci cînd îl vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanică și insultătoare la adresa lui Giurescu 155 Etude d'Historiographie (sub îngrijirea lui Lucian Boia), Université de Bucarest, București, 1985. Interwar Romanian Historiography in Transition, Paul E. Michelson, pp. 227-240 156 Memorii, vol. VI, p. 333 157 Munteanu, pp. 410, 417 și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de echipare și finisare din fabrica, realizarea de noi elemente de construcții cu mărci superioare pentru reducerea greutății construcțiilor, a consumurilor energetice și de transport; ... c) asigura extinderea tehnologiilor de fabricație a materialelor de zidărie prin valorificarea materialelor locale - tufuri vulcanice, diatomit, scorii, calcare moi și altele -, precum și a materialelor refolosibile provenite din alte industrii, cum sînt cenușile de halda zgurile și altele; ... d) asigura diversificarea și realizarea de noi materiale hidroizolatoare și termoizolatoare și modernizarea tehnologiilor existente, în vederea reducerii consumurilor
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]
-
de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea rapidă a nivelului
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121723_a_123052]
-
de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea rapidă a nivelului
ORDIN nr. 1.955 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121765_a_123094]
-
de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea rapidă a nivelului
ORDIN nr. 19.o/288 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121764_a_123093]
-
orice control al părții implicate și care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de executare parțială ori totală a obligațiilor și care constituie sau este de natură unuia sau mai multora dintre evenimentele care urmeaza: a) catastrofe naturale, incendii, inundații, erupții vulcanice, dereglări atmosferice, explozii, fulgere, fenomene meteorologice sezoniere mai grave decât cele normale, taifun, penurie de apă, secetă, tornade, cutremure, alunecări de teren, eroziunea solului sau prăbușirea terenului, spălarea solului de ploile torențiale, epidemii; sau ... b) război, război civil, blocade, insurecții
CONTRACT din 20 martie 2003 de parteneriat public-privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului "Centrul Dambovita" şi de finalizare a construcţiilor existente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148909_a_150238]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Manzalesti, județul Buzău Descrierea stemei Stema comunei Manzalesti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut retezat. În câmpul superior, de azur, pe o terasă verde, o stâncă din argint (tuf vulcanic) cu cruce. În câmpul inferior, roșu, se află o biserică de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint, cu un turn, care atestă faptul că așezarea este comună. Semnificația elementelor însumate Azurul este imaginea purității cerului, dar
HOTĂRÂRE nr. 1.381 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei comunei Manzalesti, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146759_a_148088]
-
excelență asociat cu bogăția, dar și cu generozitatea și noblețea de caracter a oamenilor. Roșul este simbolul curajului și al vitejiei de care au dat dovadă locuitorii comunei Manzalesti în războiul de independență și în cele două războaie mondiale. Tuful vulcanic, dominat de cruce, este monument al naturii ocrotit prin lege. Imaginea bisericii este legată de numărul mare de lăcașe de cult din zonă.
HOTĂRÂRE nr. 1.381 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei comunei Manzalesti, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146759_a_148088]
-
de grafit sau altfel de carbon sub formă de semifabricate. Corindon artificial. Produse minerale nemetalice, neincluse în alte clase (vata minerală, minerale poroase, mica prelucrata, produse din mică, produse neelectrice din grafit sau altfel de carbon și produse din tuf vulcanic). Această clasă exclude: - fabricarea de vata de sticlă și a produselor din această, vezi 26.14; - fabricarea de produse din minerale nemetalice n.c.a. (îmbrăcăminte, încălțăminte, sfoară, hârtie, funii, pâsla etc.); - fabricarea materialelor de fricțiune; - fabricarea de materiale izolatoare
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
Babele și Sfinxul din munții Bucegi, peștera și ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), Pietrele Doamnei din munții Rarău (județul Suceava) etc. La fel și lacurile naturale și artificiale: lacurile glaciare (Bucura și Zănoaga în Retezat, Capra și Bâlea în Făgăraș), vulcanice (Sf. Ana în Harghita), lacul de baraj natural (Lacul Roșu) sau lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (Vidraru, Izvorul Muntelui - Bicaz, Porțile de Fier etc. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă, de asemenea, un potențial turistic deosebit: plaja este naturală și
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
fost acoperite de mări în care s-au acumulat pietrișuri, nisipuri, argile cărate de râuri. Carpații s-au format mai târziu. Mai întâi au apărut ramurile alcătuite din roci cristaline, apoi cele formate din roci sedimentare și, în final, munții vulcanici. La sfârșitul formării lor, munții au fost înălțați de mișcările tectonice. Regiunile vecine s-au ridicat, ieșind de sub apa mărilor, și s-au transformat în unități de dealuri și podiș. • Numiți pe baza analizei hărții de la pagina 8 și a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase s-au format peșteri și chei, iar în munții vulcanici au apărut platouri și cratere. Carpații reprezintă un castel de ape, aici găsindu-se majoritatea izvoarelor râurilor României. Unele râuri au reușit să străpungă în întregime sau parțial lanțul carpatic dând naștere la defilee, precum cele ale Dunării, Oltului, Jiului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru, iar în est și sud, roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile). altitudini între 1 000 și 1 900 m; doar în Munții Rodnei și Munții Călimani crestele depășesc 2 000 m; fragmentarea accentuată și existența
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]