1,136 matches
-
bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria deplină", "o aură erotică" (viața la țară). Pe nesimțite, vorbele alunecă spre conotații fizice, dar ambiguitatea și intertextualitatea (uneltele lui Ackroyd de căpătâi, pe care le mânuiește cu un umor neașteptat) le apără de vulgaritate. Poetul îngână bucuriile trupului cu priceperea unui violonist care își înfige arcușul în suflet. Versul se ferește cu strășnicie de explicit: Și au înțeles cu toții povestea exact cum nu trebuia incredibilele țipete ale patimii mele sunt probabil de vânzare (printre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tristă și neputinicoasă. Trupul e pentru Szirtes încântare și exasperare deodată ("Ereditatea murmură în gene jalea bolilor"). Într-o vreme obsedată de demitizarea sentimentului, de golirea lui până ce nu rămâne decât sexul din el, o vreme ce se desfată cu vulgarități și reduce inexprimabilul la dimensiunea vorbei banale, tandrețea lui George Szirtes ocrotește basmul. Poemele lui se clădesc pe o filozofie a iubirii. Versurile în care el descrie apropierea fizică sunt timide și totuși directe, copleșitor de elocvente: Acolo unde te
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asemenea hârtiei de turnesol, starea cunoașterii psihologice, eficiența aplicațiilor acesteia la nivelul conștiinței oamenilor. Ea poate fi luată în considerare deoarece nu are culoare politică, nu se antrenează și nu se anchilozează în pasiuni ideologice. Poate, doar, să deranjeze prin vulgaritatea "prezicerilor" emise, dar poate tocmai prin asta sunt și interesante. 4.1. Construirea paradigmelor psihologiei Apariția și dezvoltarea științei psihologiei sunt strâns legate de istoria cunoașterii științifice în general. Ca să apară și să se dezvolte, un domeniu distinct de cunoaștere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu poate. Răspândirea lor îl asaltează pe toate căile, ziua și noaptea. Biserica, școala și toate instituțiile, puse în slujba ridicării sufletului colectiv, rămân pe planul ultim, fără răsunet, când nu sunt de-a dreptul contaminate de forța irezistibilă a vulgarității acesteia potopitoare. Problema moralității sau a nobleței în artă ne apare, deci, mult mai complexă decât odinioară. Ea privește societatea, ea privește forurile reproducătoare și răspunzătoare de artă, dar mai ales pe creatorii ei. în ordinea naturală a vieții, arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pătrunzătoare melancolie în strofele către Postumus, e determinat nu de sentimentul moral, ci de regretul că desfătările acestei lumi nu țin decât atât cât scurta noastră viață omenească. Un exces de sensibilitate nativă pune distanță între geniu și lume, din pricina vulgarității ei sau a vremelniciei frumuseților ei, fără ca el să aibă neapărat conștiința morală a cauzei adânci din care se naște această desfigurare. Adesea se adaugă la aceasta un orgoliu rănit de felul cum lumea reacționează față de opera lui. Beethoven e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
interzicerea libertății de gândire specifică vremurilor comuniste. Decapitarea spirituală a României a fost vizată cu o tenacitate greu de imaginat. Lichidarea totală a culturii echivalează cu victoria categorică a vulgului, în cea mai peiorativă accepție a termenului, purtător firesc al vulgarității și al mojiciei, element de scursură neintegrat funcțional în nici un tip de societate. Ne vom opri în acest text la aspectul reformei universitare, încercând să analizăm câteva dintre cauzele care au împiedicat și împiedică încă realizarea ei. Planul de la Bologna
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un efect mai amplu („regalo-fascistă” - fascismul trebuie condamnat, dar și regalitatea? Sau doar monarhia românească dintre 1866-1947?); atribuirea către istoricii români a unor teze pe care aceștia nu le susțin, ba chiar le combat; explicații ambigue, marcate de interjecții și vulgarități, pentru a atrage atenția unor cititori mai reduși mintal. Poate inadvertențele din discursul domnului Chifian se datorează faptului că el se inspiră din articolele publicate de un autor cu un volum publicistic mai mare și cu un debut mai timpuriu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și de două ori împotriva Benderului”. Apoi este întocmită o lungă listă a celor acuzați pentru izbucnirea războiului civil din 1991-1992, dar nu se face nici o referire la implicarea Rusiei sau la vinovăția cercurilor de la Tiraspol. De aprecieri la granița vulgarității s-au bucurat și alte personalități ale vieții politice din Republica Moldova: D. Braghiș, V. Untilă, pentru că ar fi afirmat că are ca model politic pe Ion I. C. Brătianu, care „a fost unul dintre organizatorii intervenției militare împotriva Republicii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din publicitate. Statul în fața televizorului afectează copiii nu doar din punct de vedere fizic cât și comportamental. De exemplu, privind la o oarecare emisiune de la televizor, observăm că mai mult de o treime din conținutul acesteia face referire fie la vulgaritate, fie la violență, să fii ateu sau să frecventezi diferite grupuri și grupări cu caracter nu tocmai ortodox. Luând ca exemplu niște desene animate X, observăm că telespectatorii fideli ai acestora imită comportamentul și atitudinea celor pe care îi urmăresc
Caleidoscop by Anca Chiper () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93255]
-
oferă Gabriel Liiceanu cititorului său atunci când nu scrie filosofie, compensează dezinteresul societății moderne pentru viața privată. Jurnalele, confesiunile, memoriile sunt conserve de viață trăită sau manuale de cum să-ți trăiești viața. Chiar dacă media înlocuiește valoarea cu pseudo-valoarea, sau rafinamentul cu vulgaritatea, în om va pulsa întotdeauna dorul după perfecțiune. Deși perfecțiunea nu este un apanaj al muritorului, totuși spre ea se tinde, și atunci apare progresul. Cum să progresezi în absența modelelor, cum să progresezi dacă n-ai acces la modul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Compar cu ultima mea călătorie la Neptun, În mai, acum doi ani, când am fost la conferința de psihologie. Am fost frapat atunci de țipetele vulgare de pe stradă, de muzicile date la maximum pe terase, de aerul de indecență și vulgaritate care te izbea peste tot. Am Închiriat două apartamente, cu prețul de 510 euro pe săptămână fiecare. În sezon, prețul e triplu. Mult mai convenabil decât un hotel, dar incomparabil În ce privește confortul. Încăpem, lejer, toți cei șapte români, iar prețul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Malherbe de a guverna cu autoritate limba. Reacție barocă a unei aristocrații care se teme să nu fie confundată cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1998 „Salutăm în Dorin Tudoran o conștiință antitotalitară exemplară, un spirit anticomunist redutabil, de-o rară consecvență, un caracter și un polemist de mare talent. Un temperament intransigent și în același timp lipsit de fanatism, care nu cade niciodată în vulgaritate și pamflet ieftin. Multe din articolele culese în Kakistokrația sunt atât de bine scrise (ț), încât se poate vorbi în cazul său și de o adevărată proză ideologică românească. Sunt convins, personal, că atunci când se va sistematiza în analize politice
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
altminteri viața ar fi prea monotonă, prea rigidă". Înseninată fără îndoială de aceste principii pe care și le dictează ea însăși, Marie încearcă de asemenea să găsească justificări comportamentului său. Astfel, pe 13 mai 1876, după ce se lăsase atinsă "cu vulgaritate" pe picior, în trăsură, scrie: "Iată ce mi-am spus: orice s-ar întâmpla, nu află nimeni ce fac eu aici, nu rămâne nicio urmă, nu se face nicio stricăciune, iar viața oferă așa de puține prilejuri de bucurie, că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
persoane care, prin fire sau prin educație, simt repulsie pentru murdărie, iar școala nu are dreptul s-o cultive. De altfel, nu este normal ca prin operele literare selectate pentru studiu în școală să se cultive tipurile umane josnice, violența, vulgaritatea de comportare și de limbaj, căci acestea împiedică formarea omului civilizat și pervertesc spiritul public. Așadar, în condițiile lipsei unei tradiții a sobrietății clasi-ce și ale necesității de formare în sensul valorilor europene a tinerei generații, școala românească nu are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cedeze locul, dar îl refuză. Grigore îi aduse o țuică și o felie de pâine prăjită cu icre negre, pe care o mâncă sprijinindu-se de tejghea, și se și pregătea să plece din local, pentru prima oară iritat de vulgaritatea și nepăsarea camarazilor lui, când un val de aer rece mătură încăperea, împrospătând aerul. Era Hector care dăduse ușa de perete și, după obiceiul lui, îi salută pe toți, în dreapta și stânga, dând din coadă. "Stăpânul tău nu e aici
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la un sistem social la altul, cât și între genurile artei, în cazul literaturii intervenind și aria de circulație a limbii respective). Încă ne bucurăm de un drept fundamental: între opera de artă și iubitorii ei nu se interpune cu vulgaritate și lăcomie banul. Dacă la noi scara valorică a operelor literare e frecvent fluctuantă, să fim sinceri: înșiși criticii și esteticienii noștri se confruntă pe un larg spațiu de apariții editoriale foarte bune, diverse și chiar insolite și normal ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de dragul polemicii, participanții postîndu-se pe poziții ireconciliabile, pro sau contra, nereușind să surprindă multe dintre aspectele fenomenului. În vreme ce unii o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind antifeministă sau o condamnă pentru vulgaritatea ei iremediabilă. În ciuda acestor interpretări unilaterale, voi demonstra că Madona este un spațiu de manifestare a unor reale contradicții ce trebuie evaluate și articulate pentru ca imaginea, opera și influența exercitată să fie interpretate în mod adecvat. Argumentul pe care îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceasta, Preda devine în sufletul tău chiar că o "idee de cultură", cum spuneai tu. Dar nu una care a murit. Pentru că această carte este o probă despre scriitorul adevărat, despre artistul care-și asumă cu toată ființa actul scrisului. Vulgaritatea unor pasaje din "Cel mai iubit..." nu distonează, dimpotrivă. Acreala lui Petrini este absolut sinceră. Nu știu de ce, cartea aceasta-mi amintește de alte două cărți mari citite în ultimul an: "Darul lui Humboldt" a lui Bellow și "Voyage au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dozat bine ceea ce la prima vedere (textul) părea greu de făcut credibil prin joc, fără improvizații tehnice (cum știu că se practică pe la alte teatre trupe din Occident!)! Actorii, buni, reușesc să transmită sălii starea aceea apăsătoare, disperarea și teroarea, vulgaritatea în care e-mbrăcată deseori ideea de libertate, precum și propovăduitorii absolutului prin renunțare! Un spectacol pe care trebuie să-l revăd! Am gustul neînțelegerii depline, deși am citit destule lucruri despre ideile lui Sartre, apoi piesele sale, alte texte! Dar m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
uită la nimb, se apropie și pune o palmă unsu‑ roasă la mijloc ; urma rămâne. Am avut impresia că întâl nesc și retrăiesc această scenă de multe ori, în viața mea românească, acest conflict între aspirația cea mai înaltă și vulgaritatea cea mai joasă. Dar la vremea aia nu știu dacă o întâlnisem. A fost mai mult ca un fel de presentiment că asta urmează. V.A. : Și legătura cu piesa ? A.M.P. : Documentându-mă pentru cartea asta, eu am descoperit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
valorile patrimoniului spiritual național, dar... nu știu din ce pricini, pe ce „considerente”, nu am fost ascultat! Tant pis, iar „domnul” de care vorbeam mai sus continuă și azi să influențeze mass-media, politicienii și opinia largă! 3 Un val de vulgaritate, de un „nou oportunism”, s-a abătut nu numai asupra României, dar și asupra lumii literare. Nouă, „vechilor maeștri”, nu ne-a rămas decât să ne retragem În „citadelele” noastre, cărțile, revistele pe care le conduceam - unii dintre noi - și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
federalizare a României, „pur financiară”, ne asigură ei! Ceea ce nu știu ei - și ceea ce au ignorat și acei redactori ai revistei Dilema când au aruncat pe piață numărul În care Eminescu a fost așa-zis „demitizat”, de fapt coborât În vulgaritatea unor caracteristici rupte de substanța sa genială! -, este faptul că această unitate a noastră este cu mult prea recentă, Încă precară oarecum din punctul de vedere citat mai sus, al reflexelor morale și uneori chiar psihologice, pentru a putea fi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu are altă temă decât aceasta. Azi, unii filosofi o numesc „deconstrucție”, eu am numit-o „adaptare prin dezadaptare” și acesta e „secretul temei” acestui roman. Minda, eroul „enigmatic” al cărții, trăiește o „declasare”, o „dezarticulare socială”, nu din pricina „atracției vulgarității”, ci de teama, abisală, a abrutizării, chiar și În forme „pozitive”, a Îmburghezirii, a adaptării! Și, În finalul cărții, el „Învinge”, deși aparențele Îl arată ca un fel de declasat, pe un „maidan menajer” care apare În fantasma sa vie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mânca destul de consistent. Îi privesc. O bucurie a vieții. Sunt gălăgioși, dar civilizați, funcționari, presupun, ai mai multor firme din oraș, firme care își desfășoară stegulețele cu sigle, asemenea flamurilor medievale. Mă gândesc la cum arată chiolhanurile de la noi. Câtă vulgaritate și, mai ales, câtă murdărie. Se lasă seara, beau bere, ascult muzică nemțească. Deodată, răzbat niște voci cunoscute: la o masă alăturată, Felicitas Hoppe și Richard Wagner, ajunși aici înaintea noastră, s-au avântat într-o odisee gastronomică. Richard ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]