989 matches
-
este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
trăind în apropierea așezărilor umane, atât la munte cât și la șes. Este mai puțin întâlnit în interiorul pădurilor și în Bărăgan. Dihorul poate trăi în orice zonă unde își poate face o vizuină și de unde să-și procure hrana: păduri, zăvoaie, lunci, zone stâncoase, pajiști. Teritoriul de vânătoare al unui dihor poate ajunge la 2 km². Dihorul a fost alungat din multe zone în care trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), lăstunul de mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
împădurită (încadrată în bioregiune panonică) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea verde ("Picus viridis"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
Lanius collurio"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran-mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Repotraj
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.947 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale, terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane" și "Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus") și cănăraș ("Serinus serinus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), sfrânciocul cu cap roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]