1,029 matches
-
Pachhofen și să‑i sărute galant mâna, că doar sunt colegi, în calitate de părinți. Mai știi, poate că are succes la ea și ca bărbat. Intimidată, mama spune, hai să plecăm repede de‑aici, că s‑a și stârnit o oarecare zarvă din cauza noastră. Tatăl șuieră printre dinți, derbedeu nenorocit, de‑aia îți plătim noi totul la o vârstă când ar fi trebuit să muncești de mult și să te întreții singur, ca tu să te rușinezi de familia ta! Eu măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Înfiorat de bucurie și de durere, se Înălța glasul unui vapor pierdut În noapte, al unui mare vas ce chema la gura portului. Strada era Întunecată, liniștită, aproape goală, cunoscînd calmul suprem și ceasul scurt de liniște cînd parcă toată zarva și agitația sa sălbatică se opresc pentru a-și trage sufletul și a se pregăti pentru o nouă zi. Din cînd În cînd, taxiurile treceau goale, răzlețe, ca niște proiectile, pașii oamenilor sunau ușor și picurat pe asfalt, semafoarele străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mergeam undeva să mîncăm. Era un tip formidabil: tot ce se putea găsi mai bun de-abia dacă era destul de bun pentru el. Pe vremea aceea New Yorkul era tare frumos. Erau atîtea localuri bune... nu știu cum, parcă nu era atîta zarvă și Încurcătură; acum parcă-i altă lume. Te puteai duce la White sau la Martin sau la Delmonico... erau o mulțime de localuri bune. Mai era și restaurantul lui Mock. N-am fost niciodată acolo, dar unul din primele lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
largi scoțînd țipete ciudate și stridente. Păsările mari se Înalță pe aripile lor puternice și lucioase cu picioarele strîns lipite de trup; sau se aruncă și se rostogolesc prin aer, lăsîndu-se pe apă cu bătăi mari de aripi și cu zarva țipetelor lor obsedante: parcă orchestrează această pustietate, dau glas singurătății, umplu inimile celor care-au venit de-o bucurie stranie. Căci, parcă În urma unor schimbări subtile și profunde, petrecute În structura sîngelui și țesuturilor lor, datorită aerului pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care populează aceste regiuni“ și se vedea clar că sosirea lui crease mare panică printre localnici, căci unii, care fugiseră În pădure, se Întorceau acum, iar alții alergau pe mal Încolo și Încoace, arătînd cu mîna, gesticulînd și făcînd mare zarvă. Dar spaniolul cel chior mai văzuse indieni - pentru el era o poveste veche, care nu-l mai impresiona. CÎt despre oamenii lui, se pare că exuberanța ciudată care-i cuprinsese de dimineață nu se stinsese Încă și le adresau indienilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor. N-am zis ce am să fac. Poate că-l dau, poate că nu. De data aceasta urmează o adevărată furtună de rîsete, iar avalanșa de glasuri batjocoritoare e mai mare ca oricînd. De cîteva minute Însă, pe cînd zarva e Încă În toi, unul din cei prezenți a rămas tăcut, pierdut În gînduri, Într-o atitudine de profundă cugetare. Iar acum se ridică și privește În jur cu un aer serios și poruncitor. — Ia stați o clipă, fraților, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se instala. Rulotele galbene, cu aspect vesel și confortabil, În care locuiau și dormeau artiștii, cufundate acum În Întuneric și liniște, mari, grele și neclintite, erau trase pe șine În șiruri lungi. Iar În jurul lor, În Întuneric, răsuna cu Înverșunare zarva de la sosirea circului. Bolta liliachie a nopții care pălea treptat și se Îndepărta răsuna de răgetul fioros al leilor, de mîrÎitul feroce, neașteptat, al pisicilor mari ale junglei, de țipetele elefanților, de tropotul cailor, totul fiind Învăluit În mirosul neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu pătrățele. Unii încarcă saci de cartofi și pâine. Spun că se aprovizionează de la București, că e mai ieftin. Ne grăbim și noi spre zona de conservă în care avem bilete. În zarva generală, văd un bărbat de vreo șaizeci de ani căzut peste patru sacoșe mari. Capul îi e întors nefiresc într-o parte, ochii holbați, buzele înnegrite. A plonjat din alergare. Sabina îl privește înfiorată: - Poate îi e rău. hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
veni cu mine. Mai întâi trebuia să-i povestesc eu despre ea, să i-o descriu, să nu fie șocat omul când o va vedea. M-am urcat în vagonul de clasa întâi spre Botoșani. În familia Firidă era mare zarvă. Pregătirile erau în toi, telefonul suna non-stop. M-a mirat vânzoleala aia - s-o fi însurând, în sfârșit, Sabin cu fata vreunui vameș bazat. Mă rog, cine se-aseamănă s-adună! Jenant era că urma să-mi fac praștie toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să fie ca și împlinite. Sticletele se ridică, scutură iarăși din aripioare și lăsând firimiturile pornește din creangă în creangă, urcă malul lacului, fiu-fiu! Țica-țic! Fiu-țic! Țic-țic! Costache Popa se întoarce nemulțumit la Evenimentul zilei. Muiere țâfnoasă! zice. Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la Colonia Agrippinensium, unde îl adusese chiar el? Ridică din nou amuleta în dreptul ochilor și se uită cum oscilează, limpede ca apa izvorului, înainte și înapoi, în lumina micii flăcări. — Foarte bine, zise hangiul. La calendele lui ianuarie va fi zarvă mare. Puteți pleca fără să-și dea seama cineva. Încet-încet, amuleta se opri din legănat. „Bine, gândi Valerius. Voi aștepta până la calendele lui ianuarie și-l voi lua pe Titus cu mine.“ Părea că-i vorbește Velundei, așa cum făcea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a terminat deja? gemu grăsanul. Dar Skorpius înainta spre secutor ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, nebăgând în seamă sângele care i se prelingea pe trup. Începu să alerge. Salix începu și el să fugă, în urletele mulțimii. Din zarva din jurul lui Valerius înțelese că, după acele prime lovituri, se înmulțeau pariurile, care de la început îi erau favorabile lui Skorpius. Îngrozit, îl văzu pe uriaș apropiindu-se în viteză de prietenul lui. Luat prin surprindere, Salix încercă să întoarcă scutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de ei, iar cele din urmă îi aduseseră multe câștiguri. Antonius sorbi infuzia și, după câteva clipe, o senzație plăcută i se răspândi în trup. Își sprijini spatele de platanul de lângă banca pe care ședea. Dinspre zidurile orașului se auzea zarvă. — Jocurile de la circ. Mulțimea se aude de-aici, spuse Calvia. După cum știi, zilele acestea au loc Ludi Ceriales, iar azi se sărbătorește în arenă. Noaptea trecută am participat la procesiunea în cinstea lui Ceres, am aruncat nuci și prăjituri, potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
veniră repede să vadă ce se întâmplase. — Și lui Vitellius, Valerius i-a aruncat în față o farfurie... — ...dar era cu sturzi, nu cu varză, râse Valerius în timp ce gărzile îl scoteau afară. Împăratul nostru se respectă. Când ajunse în prag, zarva se potolise. Valerius întoarse capul și strigă: — Spuneți-le instructorilor că secutor-ul Valerius e închis și că astăzi va lipsi iar de la antrenament. Spuneți-i lui Manteus că nimeni nu mă va învăța azi să lupt. Spuneți-i că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tuturor celulelor din Ludus. Tu îl vei căuta pe împărat... Listarius tăcu o clipă. — Împăratul va purta o mantie neagră... să nu uiți asta. O mantie neagră. O luă la fugă. 36 Ieși în goană din Ludus, lăsând în urmă zarva, râsetele, insultele și lamentațiile. Alergă printre casele cu trei sau mai multe niveluri, pe străduțele marelui oraș, atât de înguste, încât vântul nu reușea să risipească mirosul de oameni îngrămădiți - oameni de toate rasele, vorbind o mulțime de limbi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
palatul său în jos, spre poporul Romei care înțesa străduțele și piețele, sărbătorind Saturnaliile. Potrivit obiceiului, oamenii își dăruiau unul altuia lumânări aprinse și statuete de lut; peste tot mirosea a carne friptă, a vin și tămâie. Peste tot era zarvă mare, fiindcă în acele zile de sărbătoare totul era permis și rolurile se inversau: sclavii își insultau stăpânii, care îi serveau la masă, bărbații puteau avea orice femeie voiau, iar femeile puteau avea orice bărbat voiau, toată lumea mânca și bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i-au răspuns cu toții. 23. Dregătorul a zis: "Dar ce rău a făcut?" Ei au început să strige și mai tare: "Să fie răstignit!" 24. Cînd a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mîinile înaintea norodului, și a zis: "Eu sunt nevinovat de sîngele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!" 25. Și tot norodul a răspuns: "Sîngele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri." 26. Atunci Pilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era mare zarvă. Nu era gospodar care să nu oprească pentru a se hodini și încerca tăria rachiului chicurat din caneaua balercii cocoțată lângă hornoaică, la loc îndemânatic pentru crâșmar. Cel mai apropiat sat sau târgul se găseau la nu mai puțin de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu urgența de dimineață. Cred că vorbim despre același caz... ― Fără doar și poate. Toți oamenii din serviciul nostru se aflau la locul lor, ocupându-se de pacienții existenți. Pe la orele opt și patruzeci de minute, s-a auzit mare zarvă pe hol... Am ieșit. Doctorul Cuc - pe care dumneavoastră Îl cunoașteți mai bine decât mine - Împingea de zor la o brancardă, pe care se afla un individ așezat ca vai de lume. Gata-gata să cadă. Doctorul Cuc nu știa ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în formă de steaaa", încerc eu să fluier a pagubă. Găsim noi o soluție. În cel mai rău caz, aplicăm metodologia fugii sănătoase. Un' să fugim de-acasă? Io pot face față unui taur, dar lui Milucă? Și ce atîta zarvă? Un om mușcat de-un cîine nu constituie o știre; un cîine mușcat de om, da. Ba este știre. Și ce știre! Pe toate canalele locale: Un cîine furios atacă; Rector sfîșiat de un lup alsacian; Aproape ornorît de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stînd pe un scaun lîngă drum, căci inima îi era neliniștită pentru chivotul lui Dumnezeu. La intrarea lui în cetate omul acesta a dat de veste, și toată cetatea a strigat. 14. Eli, auzind aceste strigăte, a zis: "Ce înseamnă zarva aceasta?" Și îndată omul a venit și a adus lui Eli vestea aceasta. 15. Și Eli era în vîrstă de nouăzeci și opt de ani, avea ochii întunecați și nu mai putea să vadă. 16. Omul a zis lui Eli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
că lipsea Ionatan și cel ce-i purta armele. 18. Și Saul a zis lui Ahia: Adu încoace chivotul lui Dumnezeu!" Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel. 19. Pe cînd vorbea Saul cu preotul, zarva în tabăra Filistenilor se făcea tot mai mare; și Saul a zis preotului: "Trage-ți mîna!" 20. Apoi Saul și tot poporul care era cu el s-au strîns, și au înaintat pînă la locul luptei; și Filistenii au întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
curând i-l voi duce să-l alăpteze. Acum și Ina și copilul dorm. - Eu aș putea să mi văd nepoțelul? - Cum să nu, la geamul acela, spuse ea arătând salonul rezervat noilor născuți, ceva mai târziu, e prea multă zarvă În secție și de fapt, cum v-am spus, acum doarme mititelu’. Eu nu plec de aici toată noaptea, așa că... - Bine, bine Olga, îți mulțumesc, îți mulțumesc! Nu dură mult și veni într-un suflet și Alex. - Mamă-soacră, am întârziat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
lucru rău. 5. Atunci, oamenii aceștia au zis: Nu vom găsi nici un cuvînt de plîngere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui!" 6. Apoi, aceste căpetenii și dregătorii aceștia s-au dus cu mare zarvă la împărat, și i-au vorbit așa: "Să trăiești veșnic, împărate Dariu! 7. Toate căpeteniile împărăției, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii, și cîrmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoțită de o aspră oprire, care să spună că oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Plutonierul, încremenit în "drepți", declară că el are să-i dibuiască totuși, numai că-i mai trebuie timp, deoarece țăranii sunt mulți și dânsul e singur cu instruirea lor. Atunci Grigore îi sfătui să suspende deocamdată interogatoriile, să nu se facă zarvă de prisos în sat, și să pornească pe altă pistă cercetările. Să stabilească întîi precis cât s-a furat și mai ales cum, ca astfel să poată deduce cam cine ar putea fi hoții. Primarul raportă că el n-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]