1,495 matches
-
-mi pierd timpul umblând pe coclauri, adunând crengi și cioturi de lemn, sau închisă în camera mea, scriind tot felul de prostii ori ciopârțind diverse stofe sustrase din șifonierul mamei (ah, nu mai ajungea la croitoreasă !) pentru a-mi face zdrențe pe care să le port pe stradă, în locul hainelor de la magazin. Drept pentru care el nu avea să mă învețe niciodată să cos la mașina de cusut - aceasta avea să rămână în exclusivitate a lui, dedicată confecționării de săculeți pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sau prinde dușmani care nu le erau dușmani - și nici adversari, era greu să Îi numești În vreun fel: puteau fi asemuiți cu pielea de iepure după care alergau ogarii pe Wembley, În vestitele curse; nu, pielea era doar o zdreanță, o blană Îmbîcsită de zgura pistei, un țesut mort, pielea dușmanilor nedușmani era Încă neatinsă, trebuia găurită, pentru că, altfel, ai fi devenit tu țintă: de multe ori, se Întîmpla ca legionarii să fie cei fugăriți, uciși, batjocoriți și blestemați, pentru că
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
abătu asupra echipajului. Cioclii auziră sfărâmarea geamurilor și bătură cu desperare caii, dând să intre pe poarta de fier a Străuleștilor, dar în fața clopotniței se izbiră de un zid de oameni. 221 Erau milogii, vreo cincizeci de bărbați bărboși, numai zdrențe, care începură să huiduie și să lovească cu picioarele în burțile animalelor. Se făcu o învălmășeală cumplită. Zadarnic băteau clopotele tocmite. Fratele mortului se ridică pe trotuarul de pământ și începu să răcnească cerșind mila mulțimii: - Frați creștini! Nu intrați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acordăm. De nu ne-am pune piedică, de câte ori fiece clipă n-ar fi altceva decât o supraviețuire! Nu se întîmplă de multe ori să rămânem noi înșine doar prin ideea limitelor noastre? O biată amintire a unei individualizări trecute, o zdreanță a propriei individuații... Ca și cum am fi un obiect ce-și caută un nume într-o natură fără identitate. - Omul e făcut - ca toate vietățile - pe măsura unor anumite senzații. Or, se întîmplă ca ele să nu-și mai facă loc
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să "trăiești" lângă un muritor? Ce îngrozitor să nu observi că fugi după cei ce mor ca să scapi de moarte! Nu eu sufăr în lume, ci lumea suferă în mine. Individul există doar în măsura în care concentrează durerile mute ale lucrurilor, de la zdreanță până la catedrală. Și tot așa, el nu-i viață decât din clipa în care, de la vierme la Dumnezeu, vietățile se bucură și gem în el. Nici un pictor n-a reușit să redea singurătatea resemnată din privirea dobitoacelor, fiindcă nici unul nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
metafizică la psihologie. Lumina mi se pare tot mai străină și mai departe; o privesc - și mă cutremur. Ce să caut prin ea când noaptea-i o auroră de gînduri? ... Dar priviți, priviți lumina: cum foșnește și cum cade-n zdrențe, de câte ori ești surpat de tristeți. Doar ruina zilei ne va ajuta să ridicăm viața la rangul de vis. ... Dulceața morții să fie altceva decât un maximum de irealitate? Și aplicarea spre poezie, altceva decât topire în fantomal? E atâta voluptate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înfloresc subit în deșertul oboselilor și care ne țintuiesc înmărmuriți în brațele ființei. În sila de toate, în sila vastă, emanând din tânjala sângelui și a ideilor, năpădesc revelații fugitive de fericire ce se întind echivoc pe suspinele noastre, ca zdrențe de azur. Și atunci cauți o cumpănă între sila de a fi și de a nu fi. O ceată de îngeri sau de draci mi-a așezat pe frunte cununa plictiselilor. Dar, împătimit în lume, ele nu-mi pot umbri
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de marmură: "Poesis! " L-am căutat pe Ioan și-am cercat a-i spune. Dar el devenise tăcut și respingător... nencrezător cătră orice. Își râdea de cer și de Dumnezeu; desprețuia oamenii, încît ți s-ar fi părut că sub zdrențele lui râde un rege sceptic și crud ca Satana. Nu mai puteam vorbi cu el. Îl întrebai numai într-o zi despre împregiurările acelei familii. - Mizerie, zise el, mizerie, soartea sufletelor mari, sufletelor de îngeri... pe când cei mari, idioți în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sugrumate”, „casele infirme”, „minore(le) Încă blonde (ce) curățau mașinile de gătit și mîinile lor se umpleau de tuci, ca o premergere a nopții”, „borfași de rînd, cerșetori și prostituate”, „telali ofticoși, mîncați de rugina lentă a păduchilor”, „căruțele cu zdrențe, cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de Înecăciunea udă a funeraliilor În solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care „Încuiau În dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țîțÎnile bine
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aibă de-a face cu o forță care mută din matca lor râurile ar deveni lași, ar preda armele și și-ar cere iertare ca niște căprițe încâlcite în mărăciniș. Omul e unul și același, fie că e îmbrăcat în zdrențe, fie că e în uniforma Spaniei. Fra' Tommaso, trebuie să vorbești în dialect; mulți nu înțeleg o boabă din ceea ce zici. Au venit și ei aici împinși de necazuri, în speranța că o să capete datorită ție un codru de pâine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
seama că Palatul Regelui era pe-aproape, cedă mârțoaga unui potcovar în schimbul a doi ludovici. Întrebă pe unde s-o ia, dar acum era ușor să se orienteze urmând malul Senei. Sosise la Paris bătrân, vlăguit și cu sutana-n zdrențe. Ajuns în fața curții regale, a trebuit să stăruie pentru a convinge gărzile să-l anunțe pe Richelieu. Tinerii aceia în uniformă la început au încercat să-l alunge și se puseră pe râs, dar purtarea lor se schimbă imediat când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi cel mai înalt și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți idolii vor pieri. Iadeș trase o foaie putredă de cort din grohotișuri. O mirosi și strâmbă din nas, dar frigul strângea parcă mai tare. Așa că potrivi zdreanța măcar să-i acopere șalele. Mă gândeam la mortu’ ăla... spuse Chisăliță, privind cu invidie la strădaniile lui Iadeș. I-auzi, pufni Pârnaie. Dacă piticania a început să gândească înseamnă că a și adormit... — Mă gândeam, continuă Chisăliță netulburat, că măcar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vrăjitoare, aflată, din această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie tânără și voinică, înaltă și frumoasă ca o zână, strălucind și ea pe pământ cum strălucea luna-n cer’’. Dincolo de toate, se impune însă imaginea tinerei fiice de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fericire decât pentru popoarele stupide, lovite de imobilism mental, cărora Dumnezeu nu le-a făcut darul funest de a gândi, de a observa, de a combina, de a inventa, de a obține rezultate mai mari cu mijloace mai mici. Dimpotrivă, zdrențele, colibele ignobile, sărăcia, inaniția sunt bunul comun inevitabil al oricărei națiuni care caută și găsește în fier, foc, vânt, electricitate, magnetism, legile chimiei și ale mecanicii, într-un cuvânt, în forțele naturii, un supliment la propriile forțe, și este cazul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zicem chiar rele. Combateți atunci mijloacele, domnul meu, combateți-le în defectuozitatea lor, și nu persoana, individul, principiul său cel bun, cari toate în sine au a face puțin cu vestmântul, defectuos sau ba, cu care o îmbraci. Geniul, în zdreanță sau în vestminte aurite, tot geniu rămâne; ideea sublimă, espresă chiar într-o limbă, defectuoasă, tot idee sublimă rămâne, și principiul cel mare și salutariu același rămâne, aplicat prin mijloace greșite chiar. Și, dacă combateți formele esterioare ale fondului, băgați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de nebuni ori în drojdiele vițielor beției și ale desfrînărei; copii bătrâni ce pătează părul lor cel alb cu tot ce e mai degradat, mai obscen, mai teluric în această natură ce-i zic omenească. Să ne uităm deplin sub zdreanța de purpură ce o pun ei pre profunda lor mizerie și să vedem cum faptele concrete izbesc în față acele abstracțiuni statistice ce ei le prezintă lumei și cum toată viața lor publică e o parodie. - Cele șasesprezece milioane de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare dată de D. Millo s-a întîmplat un SCANDAL, care n-a avut însă altă consecință decât acea de-a irita puțin publicul. Comitetul teatral, după publicarea afișului spectacolului, interzisese reprezentarea canțonetei comice a d-lui Millo Haine vechi, zdrențe politice. Se stinsese luminele din teatru pe când sala era plină de spectatori cari cereau executarea programei, se coborâse cortina, orchestra fusese asemenea depărtată și, după strigăte de o oră, după o erupțiune pe scena întunecoasă a unei părți din public
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al "academicianilor", în atmosfera noastră mai liniștită se va crea poate și un teatru. Pe când la București se vor reprezenta pe scenă farse cu aluziuni necuviincioase la demnitarii statului și se vor spăla "zdrențe" atât în teatru cât și aiurea, în Iași ne vom învrednici poate cu vremea de-a crea o atmosferă artistică unde oamenii de orice opinie să poată privi c-un egal interes zugrăvirea părții eterne din om. Neavând un teatru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de sub firma X presupunem că bancrotează, oare caracterul firmei lui, cu toate că numele a rămas același, nu se schimbă? Dovadă dar cumcă firma, numele nu e lucrul, ființa însăși - cum haina ce o poartă un om nu-i omul însuși, cum zdreanța unui nume obscur poate acoperi un geniu, cum purpura unui nume regal poate investi pe-un idiot. Cine conspira dar contra legii fundamentale a "Romîniei" acela e mai conspirator 66 v decât cel care conspiră contra numelui, a hainei, pentru că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
te uiți odată numai la tine însuți, nimic altceva decât carne exterioară și sânge. Ai vrea să supraviețuiești și ți-ar fi mereu sete, dar o sete din afară spre înauntru și nu invers. FOTZI: În pustiu aș fi o zdreanță lângă un cactus uscat, dar în schimb o cârpă fără sete și singură de tot, o cârpă de șters care singură nu știe că o cârpă există ca să șteargă. JÜRGEN (zelos): Fotzi are dreptate. Oamenii simpli au întotdeauna dreptate. O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Cuțaridei. Totul culminează cu uciderea unui câine flămând care-i fură stăpânului său nu doar o bucată de brânză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sunt câinii poeților, în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bucată de brânză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sunt câinii poeților, în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor de unde-o veni? Tot Arghezi atribuie câinilor, în Cimitirul Buna-Vestire, capacitatea de a-și recunoaște stăpânul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
titlul „Cerșetorul”: „De două zile fără pâine / Și ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a mai asociat alți doi de aceeași teapă și... la jaf ! La insulte ! La orice act 208 antiuman. Respect sau deontologie ? Aș ! Și când mă gândesc, regretând, că la unul i-am salvat viața... Mi se pare o culme că zdreanța asta se folose ște uneori de numele lui Porumboiu ! (voi reveni!) Necuratul ăsta e cel mai mare GUNOI pe care l-am cunoscut ! Relativ la editorialul trecut "Tribunalul ca loc de veci" : și la pricină în Instanță am primit un răspuns
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pricină" cuiva ! Tot această perioadă e timpul în care unii se tâmpesc ! Dramul de noroc îl face pe cel din grupul învingător să i se urce la cap, găsindu-și merite peste merite, deși până atunci se simțea ca o zdreanță ! Puterea corupe. în sfârșit, unii riscă totul și necontrolați, neajutați, pot ajunge la balamuc ! Cunosc eu măcar unul încă președinte care nu mai are mult până la... internare ! Ceva învățăminte: Campaniile vin și trec, de prieteni, susținători sau mai ales de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]