2,102 matches
-
el însuși a reflectat la anumite lucruri, le va comunica întregului consiliu. Dacă va părea că s-a întors nici mai rău, dar nici în vreo privință mai bun decât la plecare, i se va arăta recunoștință cel puțin pentru zelul său; dacă a revenit cu mult mai bun, va fi mult mai elogiat în timpul vieții, iar după moarte îi vor fi rânduite, de către adunare, cinstirile cuvenite. Iar dacă va părea că s-a întors corupt nu va avea relații nici
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
blăjan apărut în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza: Catolicism și Românism..." (din Cuvântarea la sărbătorirea Bisericii din Șișești, 15 / 27
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în practicile curente 182. Un alt dosar de rapoarte, de această dată doar din județul Iași, contura cu destulă precizie un repertoriu aproape complet al serbărilor școlare, cu posibile inovații, derogări sau obstacole capabile să le afecteze sau nu organizarea. Zelul ideologic sporea simbolistica deja încărcată a evenimentului și, implicit, importanța propriilor acțiuni: Știind de înainte că toate serbările naționale se concentrează pentru a se sărbători în ziua de 10 Mai și când în acest an să sărbătorește pentru prima dată
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
65 de ani. E ca și cum el ar fi făcut Unirea, lui i se datorește totul. Faptul că s-a născut în 1918 îi oferă încă o dată prilejul să monopolizeze istoria și să o treacă pe numele lui"248. În 1988, zelul propagandistic integra unirea direct în istoria cea mai nouă a Partidului, de vreme ce "o fericită coincidență a făcut ca sărbătorirea gloriosului jubileu de șapte decenii de la Unirea cea Mare să aibă loc în apropierea zilelor în care s-au desfășurat lucrările
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
buretele lui Tovarășu' [...]. Am tras [toți] la țintă și [...] l-am mozolit tot. Era un tablou mare [...]. Ne-a ținut teorie dirigintele, dar nu s-a întâmplat mare lucru [...], ne-a anulat o excursie" (M.L.). Se putea întâmpla însă ca zelul personal al educatorului să reinvestească toate însemnele epocii cu o forță de temut, în fața căreia copiii nu aveau replică: "trebuia să știm sărbătorile Partidului Comunist. Erau afișate pe un perete parcă îl văd și acuma, în partea stângă a clasei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cea mai sigură cale spre maturizare: "Știam, de exemplu, că pot să merg la biserică, dar să nu spun. Sau, să mă rog cu bunica [dar să nu spun altcuiva]"162 (M.L.). Între interdicțiile formale, practicile subînțelese și excesul de zel se găsea o cale de mijloc, cu versiuni adaptate școlarilor: "se mergea la biserică [doar] de sărbători, de Paști, în special. Noi, ca și copii, mergeam bineînțeles să facem spectacol, să aprindem fusta nu știu cărei babe cu lumânări cu chestii din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
spectacol, să aprindem fusta nu știu cărei babe cu lumânări cu chestii din astea ne ocupam sau să bem o bere în seara aia [...]. Ni se părea un spectacol totul, noaptea de Înviere [...]163. Fiind un oraș mic, nu prea era supravegheat zelul religios, dacă erai [credincios] erai, dacă nu, nu164" (P.O.N). Criza anilor '80 nu îi lăsa indiferenți pe copii, deși erau departe de a înțelege dimensiunile ei reale: "eu, imaginile astea o să le țin minte întotdeauna: venea seara, trebuia
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de maior. În 1918 a fost numit comisar regal al Corpului 2 Armată, funcție în care a rămas până la 2 aprilie 1924, când a fost mutat ca director general al Închisorilor. În funcția de comisar regal s-a evidențiat prin zelul depus prin care „a distrus” încă de la început mișcarea comunistă din România. După doi ani de la numirea în funcție, la 1 iunie 1926, a fost abuziv înlocuit de către Theodor Cudalbu, ministru de Justiție, în urma unor motive familiale și a unora
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cuza și Istrate Micescu a aderat la Frontul Renașterii Naționale, dar majoritate adeziunilor „nu sunt sincere”, fiind făcute la presiunea organelor de stat. Totodată, ziariștii au apreciat că ideea constituirii unui partid unic a fost „complet compromisă” din cauza excesului de zel al autorităților guvernamentale. La 28 aprilie 1939 Grupa I-a a aflat despre neînțelegerile survenite între cuziștii moldoveni și Istrate Micescu, acuzat că „a făcut și face jocul guvernului”, mai ales în politica externă a statului. În aceeași zi, cercul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militar respectiv; - indirect, prin Biroul Statistic Militar răspunzător de întreaga zonă contrainformativă și prin Buletinul Informativ zilnic al Marelui Stat Major. Pentru o bună armonizare, Marele Stat Major a cerut Corpului de Jandarmi ca delegații din teritoriu să depună „tot zelul” în activitatea de colaborare interinstituțională. Prin Ordinul Circular nr. 32660 Serviciul Jandarmeriei din Corpul de Jandarmi a informat toate unitățile din subordine despre obligația de a colabora cu organele Marelui Stat Major, iar ofițerii de jandarmi delegați pe lângă Birourile Statistice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mureșului și Târnavei, acționarea „intens” pentru a împiedica emigrarea ungurilor din România (depopularea fiind dăunătoare intereselor maghiare) și atenta supraveghere ca numele cetățenilor ungari să nu fie „denaturate” de organele administrative românești. Sintezele S.S.I. au reliefat propaganda depusă „cu mult zel” de-a lungul întregului an 1941 de reprezentanții celor trei culte maghiare din România. Preoții romano-catolici au primit instrucțiunile direct de la episcopul Marton Aron din Alba-Iulia, cei reformați de la locțiitorul episcopal dr. Nagy Francisc, protopop de Teiuș, iar cei unitarieni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dezvoltăm o pedagogie științifică, cu tratarea diferențiată a fiecărei vîrste, a fiecărei categorii de copii și chiar a fiecărui copil în parte: Fiecare înaintează (în gîndire) mai mult sau mai puțin, potrivit caracterului său, potrivit gusturilor, trebuințelor, talentelor sale și zelului său, precum și potrivit împrejurărilor care-l favorizează"209. Rousseau introduce o idee deosebit de valoroasă: ideea progresului elevului față de sine însuși, față de realizările proprii. Această idee este deosebit de interesantă și a avut aplicații ulterioare în pedagogie cu un real succes. Comparația
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
stat și cetățenești; iar cel național este deosebita simpatie către toți aceia care sunt de un neam, de o națiune sau limbă. Simțul liberal-național dominează acum toate popoarele, le Încinge pe toate cu o legătură strânsă și le Însuflețește cu zel Înflăcărat. Dar simțul liberal și național numai ca obiect abstras rămâne cu totul fără preț și, dacă e ca să aducă foloasele ce se află dealtmintrelea În teoria lui, trebuie să fie bazat pe moralitate, căci numai dintr-aceasta se derivă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
gloria naționalității noastre să emulăm cu celelalte naționalități, iar În lupta cu inamicii patriei și ai preaînduratului nostru monarh să formăm Împreună cu ele numai un popor transilvano-austriac. De aici urmează că fiecare cetățean e dator a se nevoi cu tot zelul spre binele națiunii sale și că, la caz de lipsă, trebuie să fie gata a se jertfi pentru interesele comune sociale. Un alt text din timpul revoluției - memoriul adresat guvernului imperial de către delegația română la Viena, În 5 martie 1849
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îl salarizează. Dincolo de dorința de a corecta niște informații eronate, putem explica această intervenție și printr-o motivație de ordin personal, deoarece, În cartea sa, Ürmösy Îl acuzase pe Sükei Învinuindu-l de diverse abuzuri, ca și de lipsă de zel național și religios, fapt care l-a iritat, probabil, pe preotul din București. Notițele publicate În Erdélyi Híradó vor intra Însă În atenția altui ziarist ardelean: George Bariț XE "Bariț" . În 24 aprilie 1844 (după stilul vechi), Gazeta de Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun sfârșit a acestui local sunt relevante munca și zelul depus de preotul Eftimie, învățătorul Hristache Popa și domnul Președinte al Comitetului școlar V. Chirug, care uniți strâns au putut pe de o parte îndemna pe locuitori să contribuie cu ce au putut, iar pe de altă parte, prin stăruința
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lui Iuda și i-a sfărâmat porțile sufletului”<footnote Sf. Ambrozie, Scrisori, scrisoarea a LXXVI-a, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol. 53, EIBMBOR, București, 1994, p. 304. footnote>. Primind „cu minte încordată și cu zel clocotitor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. a XXIX-a, II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 21, EIBMBOR, București, 1987, p. 365. footnote> aceste duhovnicești merinde spre mântuire
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
exemplar (pentru întreaga ședință, vezi Arsene, 1997, vol. 1, pp. 47-52). Ședințele vor fi reluate ritualic pentru a fi acuzați „criminalii incalificabili”, dar și pentru a fi schimbați șefii întreprinderii care nu au putut stopa protestele. Sunt reactivate propagandistic, cu zel, gazetele de perete. De ce sunt iritate autoritățile brașovene și de ce nu prisosesc în a aduce acuzații absurde? Pentru că, după cum răspunde un politruc speriat, „această întreprindere poartă pecetea gândirii tovarășului Nicolae Ceaușescu”. IABv este proiectată ca un fief al președintelui României
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu precădere un pion infiltrat, iar Armata este acuzată nu numai că a tras în popor, dar și că a acceptat să facă jocul complotului extern (de aceea, Stoian constestă calitatea de erou a generalului Vasile Milea sau acuză direct zelul în reprimare al generalului Ștefan Gușe; dacă Armata a avut victime după 22 decembrie, acest lucru s-ar datora unor erori și neglijențe, comandanții militari fiind manipulatori ai evenimentelor). Securitatea este singurul organism pe care Ilie Stoian îl apără și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod aparte de această chestiune, prin intermediul apologeților și simpatizanților Armatei (sau prin vocile unor lideri ai Armatei în decembrie 1989) ori, dimpotrivă, prin intermediul criticilor care contestă puritatea morală a Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 și acuză Armata de zel în reprimare și iresponsabilitate. Generalul Ștefan Gușe (într-un amplu dialog cu Pavel Coruț, publicat în lucrarea N-a fost triumful minciunii) apără prestația Armatei în decembrie 1989, întrucât dorește în mod clar să-și apere propria implicare în evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în timp ce Armata trăgea la vedere, trupele de Securitate și de Miliție erau reprezentate prin indivizi izolați în locuri speciale, invizibili pentru populație. În ce-i privește pe militari, autorul admite că unii dintre aceștia au dovedit într-adevăr exces de zel, pe care îl justifică însă prin faptul că ei se aflau „în misiune” și erau siliți să respecte jurământul, regulamentul militar și ordinele comandanților lor. Cei care ar fi trebuit chemați în instanță ar fi fost tocmai acești comandanți, conchide
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
violentă a populației, dar punctează limpede faptul că ofițeri servili, oportuniști și carieriști din Armată au ordonat deschiderea focului la Cluj. Autorii afirmă că nu doresc să culpabilizeze Armata ca instituție, ci pe reprezentanții ei care au dovedit exces de zel în represiunea din decembrie 1989, înainte de căderea dictaturii ceaușiste, majoritatea lor fiind înaintați în grad în 1990. Respectivii ofițeri au fost nu doar zeloși, ci și iresponsabili în represiune, iar mai târziu s-au dovedit a fi cinici în declarațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai poartă, precum Y-ul său, coada pe stînga. Devastează toate inimile, dar e dator să fie cast și înjurătura lui este BASTA! Mai roz decît rozul și mai puțin îndemînatic decît o maimuță sare la aparate cuprins de un zel pur. Apoi cu capul trupului său prins în frînghia cu noduri întreabă aerul precum un vierme din bulgărele lui de pămînt. La urmă cade uneori din bolți precum o omidă, dar sare iarăși pe picioare, și atunci vă salută tiparul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
du chef de son corps / pris dans la corde à nœuds /12/ Il interroge l'air / comme un ver de sa motte. /12/ [Mai roz decît rozul și mai puțin îndemînatic decît o maimuță saltă la aparate, cuprins de un zel pur. Apoi cu capul trupului său prins în frînghia cu noduri întreabă aerul precum un vierme din bulgărele lui de pămînt.] În ultimul paragraf ritmul nu mai este atît de regulat: Pour finir /3/ il choit parfois des cintres /6
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt îndeajuns de nenorocit să mă amăgesc cu această nădejde și să rămîn înlăturat de la mărinimia care-mi este neprețuită și atît de trebuincioasă, vă cer cu dreptate să credeți că urmarea acestei rele înrîuriri nu-mi va slăbi nicidecum zelul în slujba Regelui, nici simțămintele de recunoștință pe care vi le datorez pentru trecut, <4-CLAUZULĂ> și că, pînă la ultima mea suflare, voi fi cu toată cinstirea, cu toată însuflețirea și prețuirea cuvenite, Monseniore, Prea-umila, prea supusa și prea-îndatorata slugă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]