3,844 matches
-
l-au ajutat și îl ajută: cu bani, mâncare sau materiale de construcție. Cu stilul său direct, sincer și serios Părintele Nicolae Tănase are o vorbă bună pentru toți. Pentru băieții gata de însurătoare a cumpărat pământ. Pentru fete strânge zestre. În fiecare casă din tabără sunt copii. Într-una i-a așezat laolaltă pe copiii de grădiniță. Se atașează imediat de noii veniți, au nevoie de căldură. Când te uiți la ei înțelegi parțial, ce face și de ce face Părintele
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
părinți, plecând departe de familia de care aparține. Un copil într-o familie înseamnă de fapt nici unul. Copiii dau motivație de viață și de jertfă părinților. Atunci când ești fără de copii, viața de familie nu mai are sens, își pierde sacralitatea. Zestrea, puterea unei familii stă în a avea cât mai mulți copii. Copiii într-o familie creează o stare harică, de unire și mai puternică între soți și-i determină să fie activi în viața de familie. Iată doar câteva mărturii
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre studiile sale teologice și începuturile slujirii sale ca
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
sub forma unor sloganuri sau lozinci, dintr-o școală pedagogică pentru părinți: Ele sunt întrerupte de fraze confesive și apoi reluate, cu aceeași intensitate a comunicării. De fapt, ele sunt culese subliminal, din toată înțelepciunea biblică și din cea populară, zestre cu care ne-am pomenit de când ne știm. Nimic nou sub soare. Doar faptul că aplicăm aceste învățături la viață este meritoriu: „IUBIȚI-VĂ COPIII! Iubiți-i și arătrați-le că-i iubiți! Nu vă cumpărați liniștea cu bani. (...) învățați să
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
nu te vei pricopsi și slugă-n țara ta vei fii! Mult și-n zadar ai să regreți, când vezi că prin trai rău plătești! Nu lăsa pradă ispitei, harul de înțelepciune ce ți l-au dat străbunii tăi în zestrea din rațiune! Nu vă lăsați duși sau mânați ca jivinele în turmă, când nu știți pe cine votați, dar puneți vot greu în urnă! Regretele sunt tardive, când ai dat votul Puterii! Iar momente decisive stau sub semnul întrebării! Schimbarea
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
lumea largă. N-am stat să ne plângem lipsurile la nimeni sau să protestăm „organizat” împotriva celor care ni le fac, după cheremul celor care așteaptă să le vină rândul, să ne facă și ei altele, ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012, mă aflam în vizită la o prietenă. Și, cu o ceașcă
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
a simțit atunci că în mine se schimbase ceva... „Mia - îmi zicea el −, când ne vom căsători, eu nu vreau nimic să iei cu tine, decât certificatul de naștere, buletinul și diploma! Nu vreau nicio amintire măcar să-ți iei ca zestre. Nimic... Doar pe tine te vreau!” Se vedea clar în el hotărârea de a-și întemeia o familie. Și eu simțeam că fără el nu aș putea trăi, dar nici ochii aceia „rivali” nu-mi ieșeau din minte. Chiar dacă îl
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
sacru, pe nevrute,/ Poftirile mă strâng, neomenești,/ Să uit de tânguire și virtute,/ Pe drumul rătăcirilor lumești.// Ci-ntemnițată-n umbrele trecute,/ Tăcerea doare... spre a ști că ești!..." (Neliniști) Poetul mânuiește cu măiestrie sugestia pentru a ne transmite gânduri și sentimente, zestrea unei cromatici sufletești tulburătoare: „Se leagănă, de somn, cărarea,/ Pe umbre lungi, mereu mai lungi,/ Învăluind în vis uitarea.../ Cât timp îți trebuie s-ajungi?"// (Tu poate știi). Precum în operele marilor poeți, într-o viziune largă, întâlnim și în
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
zi precis l-ar fi certat. Era un membru important în corul bisericii. După ce termină cu bărbieritul, merse în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a Floarei, soția sa, pe care o primise de la părinți ca dotă la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Cavaler, i-a fost transmisă DIPLOMA DE RECUNOȘTINȚĂ din partea Academiei Române. Scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii, redactor al revistei „Confluențe Românești”, a subliniat că „Această mare Enciclopedie, în condițiile europenizării României și ale fenomenului de globalizare, a devenit lada de zestre a spiritualității românești. Acești creatori, din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun cărămidă peste cărămidă , la edificarea culturii și spiritualității românești
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
GHEORGHE MANEA [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale.Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
GHEORGHE MANEA [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
eroism se scriu pe cartea veșniciei faptele omenești, prin eroism se realizează cel mai prețios tezaur național al unui popor, bogăția lui culturală, spirituală și măreția istoriei sale naționale, prin care trăiește și din care se hrănește sufletește. Cu această zestre un popor intră în marea familie a popoarelor, în istoria lumii. Odihniți în pace, eroi ai patriei! Mormintele voastre sfințite, cunoscute ori necunoscute, le acoperă evlavia, recunoștința și admirația noastră. Dragostea noastră să reînvie, ca să fiți în veci cu noi
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
iunie La toate dă ocol iubirea! Scăldate-n lumină Unele spre altele se-nclină Le-aud cum șoptesc: -Mărita noasră Lună plină din misterul tău, din avutul tău domnesc te rugăm coboară peste noi jocul dansat în raza ta cu zestre ancestrală coboară harul, darul ne învrednicește cu puterea văzduhului să ne întărim să reușim să fim de folos culegătorului să putem schimba răul cu binele oftatul și plânsul cu surâsul găndul-adâncul tulburat, cu râsul pe tot întinsul Pământului în ciuda urâtului
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
a noastră! Și ceea ce-au mai pus ei la cale repede nu era mare lucru de-mplinit. Încă de cu seară, Ruxandra își puse la îndemână, înr-o boccea, câteva lucrușoare de mare trebuință, alese pe furiș din ladița ei de zestre. Stinse lampa de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > FRUMOASA DOAMNĂ, POEZIA! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Frumoasa doamnă, poezia! Frumoasa doamnă, poezia Oferă din bogata-i zestre Preafericirea, bucuria De a trăi și ce nu este! Zâmbetul ei e un cuvânt, Adeseori ascuns în altul! El pune aripi unui gând Și îl ajută să-și ia saltul! Ea, doamna noastră, poezia Unește inimi și trăiri, Sădește-n
FRUMOASA DOAMNĂ, POEZIA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357720_a_359049]
-
aduna vrăjită de chemarea lui- Om ca Avram Iancu nu a fost și nu-i! Știu, spre dimineață mi-a șoptit străbunul: Dorul meu din viață mi-a rămas doar Unul, Țara cea mai dragă, de mi-a fost mireasă, Zestrea ei cea sfântă să n-o dați de-Acasă! M-am visat cu Iancu și ce vis rotund! M-am visat cu Iancu, nu era bolund Și doinea din fluier, lângă Crucea ruptă, Colo sus pe Munte, gata pentru luptă
M-AM VISAT CU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357746_a_359075]
-
căile mele curate Orice păcătos stă-n cele furate Doar spiritul sfânt se hrănește cu stea Chiar fă-mi cunoscut Doamne sfârșitul meu Ca un chip trece omul dar în zadar Se tulbură ,strânge comori fără dar Să le lase zestre oricărui ateu Nu-s ocară celui fără de minte Lacrimile mele să mi le mai treci De rugile mele să iei aminte Auzi rugăciunea mea de om singur Până când voi părăsi triste poteci De credința mea vreau să Te asigur PSALMUL
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
în capacitatea de a fi în același timp sobornicească și națională, adică putând să-i cuprindă pe toți ortodocșii într-o unitate superioară, întru Hristos Iisus și în Biserica Tradiției fără a știrbi identitatea națională, ci transfigurându-le însușirile și zestrea” ( Ierom. Teognost, op. cit., p.65.) Viața Bisericii este o permanentă comuniune a creștinilor mărturisitori cu Dumnezeu și cu toți sfinții. În Biserică trecutul este întotdeauna prezent. De aceea cu toți membrii Bisericii vii și adormiți de la Adam cel dintâi până la
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
si de antecedente penale. Adolescenții proveniți din familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv și cu o atmosferă conflictuală se pot asocia mai ușor grupurilor delictogene. B. Factorul individual Factorii individuali sunt grupați in două categorii: factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică ( debilitate mintală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive) și de unele particularități ale personalității (diferite tulburări de caracter sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili de mediu). Cele mai cunoscute teorii psihologice cu privire la personalitatea deviantului
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
vol. 1, 2 și 3 - proiectul continuă. Prezintă Mihai Antonescu. Proiectul „SCRIITORI ÎN MANUSCRIS”: „Caietul roșu” de Camelia Iuliana Radu, „Caietul albastru” de Ștefan Doru Dăncuș Prezintă Emilia Dănescu. Gh. Puiu Răducan: „Peregrin prin Sicilia” Prezintă Ioan Barbu. Emilia Dănescu: „Zestrea toamnei” și „Recurs la memoria nopții” - volume de versuri Prezintă Mihai Antonescu. Standul Editurii Scrisul Românesc Craiova Florea Firan: „Portrete în timp” și I. L. Caragiale: „Poezii” (antologie de Prof. univ. dr. Florea Firan) Prezintă Ioan Barbu și Florea Firan. Standul
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
mâna criminală a unui tâlhar de băiat! Mai apoi, după mulți ani, Ilia Polec se însură, începu să aibă copii. Găsi un loc de casă, se apucă de gospodărie. Mai avea niște pământ pe o altă țarină, pământ căpătat ca zestre a nevesti-sii. Numai că, acel pământ era cam neîngrădit, vitele bogătașilor din jur îl călcau des, îl pășteau chiar și în miez de vară, când pășunatul era oprit și iarba trebuia lăsată să crească pentru fân. Ilia Polec s-a
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
pasc o pădure adulmecă lupul șalupa, șalupul noroc, ghinionul lighioana, lighi-onu' veniți de aiurea să prade pădurea mierea și stupul ca-lupa, ca-lupul prea multă căldură se pierde, se fură la alb sau la negru numai hoțul e integru goana după zestre dorul de căpestre de la unchi, de la mătuși până la cătuși când scrie pe uși e închis că sunt închis! nu v-am zis?! Referință Bibliografică: dorul de căpestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai
DORUL DE CĂPESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358834_a_360163]