1,073 matches
-
cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă a lui Rebreanu -, cu toate că-s român get-beget... Sunt muncitori, isteți, inteligenți” <endnote id="(734, p. 675)"/>. „E evreu, dar e om de treabă”, sună o zicală uzuală printre polonezi, cum Își aduce aminte Czestaw Mitosz despre anii ’30 În Vilnius <endnote id=" (682, p. 322)"/>. Ca dovadă că țăranii creștini din vestul Ucrainei nu gândeau și nu vorbeau esențial diferit (poate doar ceva mai expresiv), putem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din nuvela Mendel din Gdansk
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că e falsă) a unui supraviețuitor sârb din lagăr : „Evreul tot evreu rămâne, până și În lagărul de la Jasenovac... Egoismul, șiretenia, minciuna, zgârcenia și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480)"/>. De asemenea, zicala de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este foarte uzuală, dar ea nu este specifică doar relației dintre români și evrei. Țiganul este adesea obiectul aceluiași tip de regret : „Ce păcat că ești țigan !” (B.P. Hasdeu, Răzvan și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contra unui armean” sau „Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul fură, armeanul jură și jidanul plătește gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de adevăratul vinovat. În acest sens, gruzinii au o zicală similară : „Mabșabeli păcătuise și evreii fură pedepsiți” <endnote id=" (3, p. 66)"/>. La fel și ucrainenii : „Toate relele În capul jidovului se sparg” <endnote id="(660, p. 170)"/>. Chiar și evreii au astfel de proverbe : „Un boier a pierdut, un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(660, p. 170)"/>. Chiar și evreii au astfel de proverbe : „Un boier a pierdut, un neevreu a găsit și ei de evreu se leagă” ; sau : „Evreul e urât și așa, și așa [= orice ar face]” <endnote id=" (300)"/>. Zicala germană este cea mai explicită și cea mai Înfricoșătoare : Macht nichts, der Jude wird verbrannt (= „N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Într-un vechi text de origine slavă, Proorocirea Sibilei, care a circulat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea largă. Este o mitologie diferită de cea a „evreului rătăcitor” și paralelă cu ea (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Este vorba de o rătăcire simbolică, sufletească. O veche zicală populară germană surprinde această metaforă : Verloren, wie’ne Juden- Seele („Rătăcit, ca un suflet de evreu”) <endnote id="(177, nr. 1680 ; cf. 3, p. 62)"/>. Fără discuție, din această perspectivă, singura lui salvare rămâne convertirea. Recăpătarea văzului, a auzului și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țin la distanță pe Diavol sau chiar Îl omoară. Vezi, de exemplu, credințele populare românești conform cărora „Satana are frică de clopote, nu se atinge de ele, că sunt Închinate” sau „Dracul de numele lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant), fie „evreul etern” (germ. Der ewige Jude, oland. De eeuwige Jood). În limba maghiară, de exemplu, sunt În uz ambele apelative (A bolygó zsidó și Az örökkévaló zsidó) și o zicală : „Fără odihnă, ca evreul rătăcitor” <endnote id=" (107, p. 120)"/>. Având unele rădăcini anterioare (În secolul al XIII-lea), legenda a prins contur În Europa Centrală și de Vest abia În secolul al XVI-lea. Dar adevărata ei explozie s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 63)"/>, iar o credință populară culeasă În Maramureș prin 1920 susținea că „Numa jidu’ crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însemnări din viața mea, vol. I-III, ediție Îngrijită de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2001 [prima ediție a vol. I, 1915]. 755. Într-un articol din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bercu este casierul organizației BAALMALAHA care este o organizație a meseriașilor sioniști, cu tendințe de a migra În Palestina”. Trebuie spus că atât partidul evreiesc cât și cele două organizații sioniste erau de dreapta așa că, cei trei tovi aplicau perfect zicala românească „Interesul poartă fesul”. a.r. Alegeri pentru Răducăneni ținute...la Huși! Probabil, după ce evreii din acea așezare vor fi constatat că fostul comitet al comunității locale va fi trecut În barca „reacționarilor”, trei dintre ei s-au gândit să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
200 de evrei existenți la Huși după război tot au mai rămas barem câțiva așa că numărul atât de mic al celor 25 de gurăcască nu denotă decât faptul că acesta era, de fapt, nucleul dur al organizației bolșevice numite CDE. Zicala românească „La plăcinte - Înainte; la război - Înapoi” sau parafrazat, „La distracție - hai la Teatrul județean; la politică - stați acasă” și-a găsit aplicabilitatea și În sânul evreimii hușene atunci când, pe 18 iulie 1949, organizația politică de sorginte pur sovietică a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
revăzut piesa și s-au eliminat parțial unele pasajii (sic!, n.n.), textul fiind astfel mai atenuat În replicile negativiste (subl.ns.). Rămîne să constatați și Dv. la vizionare dacă replicile modificate sînt corespunzătoare, semnalîndu-se eventualele observații”. Iată aplicarea practică a zicalei „Măsori de o sută de ori și tai o singur dată”. Cu toată grija și veghea ca să nu se strecoare pe undeva vreo mică inadvertență față de politica „Înțeleaptă” a partidului unic, se mai uitau niște replici care, dacă erau descoperite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
erau acele echipe militare așa că plasarea lor sub teroarea „secretului de stat” ni se pare o aberație a unora care nu știau cu ce să-și umple timpul. a.t. „Cine muncă, mâncă; cine nu muncă, nu mâncă!” Sub această zicală populară foarte inspirată și venită la țanc În sprijinul rândurilor ce vor urma, vom parcurge o filă din programul de „muncă” al tovilor cenzori ce transpirau din greu la cauza dezinformării reale și adevărate a poporului român, recte celui trăitor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de intrare și din alte venituri, totalizând și amintind că tov. președinte să rămână dator școlii cu suma echivalentă consumului făcut. Toate bune și la locul lor! Toți eram mulțumiți de sumele realizate și, cum pofta vine mâncând, vorba unei zicale, mi se cere să mai dau școala pentru încă un bal, în aceleași condiții ca la balul precedent. De data aceasta realizăm mai puțini bani, încheiem un nou proces-verbal în care se menționează și suma nou realizată, consemnând negru pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei? Cât despre cea de a treia femeie, Lena din zona Năsăudului, mama care-și blastămă feciorul... cum ar mai putea scăpa de răzbunarea pământului care se cutremură ascultându-i blestemele? Mai mult decât dorința mea de a sublinia vechea zicală: „Cine seamănă vânt, culege furtună” am vrut să găsesc o scuză celor trei. Pentru că drumul spre iertare începe prin puterea și dorința de a-l înțelege pe cel care a greșit. Astfel a apărut al doilea personaj interpretat fără cuvinte
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit la un moment dat cu o vacă. Până aici nimic spectaculos, duceam și vaca la păscut, conform zicalei "unde merge mia, merge și suta", iar Joiana neridicându-mi mari probleme logistice, fiind, ca mai toate semenele ei, docilă. Paharul avea să se umple când șeptelului i s-a adăugat un purcel, proprietate a cumnatei. Acesta, porc din fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de ani de la acel fericit 24 mai. Cum a fost? Ca o viață de om, cu bune și mai puțin bune, trăită cu dragoste, bucurie, prietenie, înțelegere, optimism. Mă felicit mereu c-am avut "mână bună", putând spune, conform unei zicale sud-americane: "Vivieron feliz y comieron perdrizes" "au trăit fericiți și au mâncat prepelițe"! Acceleratul 605 Noi cum ne-am cunoscut îți amintești? Așa cu-a fost odată ca-n povești un codru și un lac și-o lună uriașă argintie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Las Llamadas" cu "chemările" executate de formațiile de tobe, fiecare cu ritmul și tonalitatea specifice. De Carnaval se produc și grupările de "Murgas", formații vocale care fac deliciul publicului prin "cântări" cu texte satirice. "Vedi Napoli, e poi mori!" Parafrazând zicala populară, o fi cum o fi Carnavalul la Montevideo, dar nu se compară cu cel de la Rio! La sfârșit de aprilie, precum biblicul Noe și porumbelul său aducător de ramură de măslin, și eu am primit o veste bună: dosarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]