4,658 matches
-
largși-ntoarcerile semn de întrebare...”(anonim)----------------------------------------------------------povestește-mi de tineamintirile le-am pierdutîn lanul de macidespre ochii tăicatedrale în haosdespre părul tăucatarg în abispovestește-mi de minenu mai știu cine suntde un veacrătăcitalerg fără tineîn numele tăudăruiește-mi un leacpune-mi cuvântul... XVI. TE VOI ZIDI ÎNTR- UN POEM, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. albastru cu ferestre spre viitor și terasă la mare goală de tine te voi zidi prin cuvinte nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
fără tineîn numele tăudăruiește-mi un leacpune-mi cuvântul... XVI. TE VOI ZIDI ÎNTR- UN POEM, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. albastru cu ferestre spre viitor și terasă la mare goală de tine te voi zidi prin cuvinte nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va fi cel mai înalt poem din univers dar o să fie doar al tău până la muțenia timpului iar uneori din singurătățile mele voi poposi obosit în camera de oaspeți la parter
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va fi cel mai înalt poem din univers dar o să fie doar al tău până la muțenia timpului iar uneori din singurătățile mele voi poposi obosit în camera de oaspeți la parter te voi zidi iubito într-un poem albastru din mintea mea nelobotomizabilă ... Citește mai mult albastrucu ferestre spre viitorși terasă la maregoală de tine te voi zidiprin cuvinte nefolositeși sentimente încă neinventatepoate nu va fi cel mai înalt poemdin universdar o să fie doar
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
terasă la maregoală de tine te voi zidiprin cuvinte nefolositeși sentimente încă neinventatepoate nu va fi cel mai înalt poemdin universdar o să fie doar al tăupână la muțenia timpuluiiar uneoridin singurătățile melevoi poposi obositîn camera de oaspeți la parterte voi zidi iubitoîntr-un poem albastrudin mintea mea nelobotomizabilă... XVII. LA MARGINEA NEBUNIEI, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. „somnul, somnul ... doar atât! fără vis fără trezire... lovituri ce m-au răpus au rămas doar amintire... când
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
pusă la dospit. Iubirea noastră este azi soldatul Ce umerii și-a lepădat de stele Și Morții i-a închis de tot citatul Punându-i Veșniciei ghilimele. Iubirea noastră pus-a ipotecă Pe-un colț de Rai cu porțile deschise, Zidindu-și trainică bibliotecă Din vise decriptate-n manuscrise. Iubirea noastră și-a cerut azilul Sub baldachinul nopții din ivoare, Pân′ la final să-i ardem noi fitilul Asemeni stelelor din Carul Mare. Referință Bibliografică: Iubirea noastră / Livia Mihaela Frunză : Confluențe
IUBIREA NOASTRĂ de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/livia_mihaela_frunza_1459587281.html [Corola-blog/BlogPost/369292_a_370621]
-
greu de pietre dau- nu-ncununează nicio primăvară, De nu ai înțeles de ce mai stau Când tu m-alungi, cu firea ta ușoară... Îți place și te plac în toate, știi Dar nu din toate se culege Viața Și nu zidesc din flori de păpădii Mai mult ce-n mine am numit 'speranța'... Oprit e pasul, dansul încurcat, Mă-ntorc în sine când orchestra tace- Privesc la drumul alb, însingurat Și zău..., nu știu dacă mai am ce face! Cum suflă
TU ȘTII... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1422295603.html [Corola-blog/BlogPost/382022_a_383351]
-
sa, starea lui sufletească, faptele sale. Nu seamănă unul cu celălalt, nu sunt creați în serie, nu sunt multiplicați. Am căutat ca încă din primele cuvinte să se detașeze trăsăturile care să identifice personalitatea fiecăruia. Trebuie să nu greșești când zidești portretul unui om, trebuie să nu ai erori ori omisiuni! Portretul trebuie să semene cu modelul. Aceasta-i condiția, altfel nu este portret, este imagine anonimă. În al doilea rând mi-au fost de sprijin Editura „Anamarol” ce făptuiește fizic
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
CEL BĂTRÂN ( Ridicându-se de la masă.). Logofete Neacșu ce deslușești politica cu firea Ce zici de hotărârea mea cu monăstirea? Vreau ca biserica de tata începută Să fie mare și avută! O monăstire să fie cum nu s-a mai zidit. Turnul ei să fie, la temelie, de apă lovit, Acolo să am o chilie, Altar de rugă în restriște să-mi fie. LOGOFĂTUL NEACȘU Prepun că-i bună, dar m-ați luat c-am negrijit, Nu am avut prea mult
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
monăstirea o vom ridica? Spune meșter Niculai părerea ta! Se lasă liniștea. Meșterii se privesc. MEȘTERUL NICULAI ( Înaintând un pas, emoționat, având cușma în mână. Dorința e poruncă, Măria -Ta! ( După o pauză, în timp ce privește înapoi la tovarășii lui. ). O zidim din piatră, slavă Domnului, E destulă pe Valea Oltului! MIRCEA CEL BĂTRÂN Planul monăstirii l-am încropit noi, Împreună cu logofătul Neacșu, dar cu voi Îi vom aduce adausuri după nevoi Îl vom îmbogății Și locul zidirii îl vom stabilii. COZIA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
vom aduce adausuri după nevoi Îl vom îmbogății Și locul zidirii îl vom stabilii. COZIA ( Îndrăzneață.). Mă ierți Mărite că am oprit Cuvântul Măriei-tale, prea cinstit, Dar noi moșenii mai cunoaștem și știm Unde ar fi bine monăstirea s-o zidim, Doar suntem din Hintești de când ne pomenim. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către logofătul Neacșu, în șoaptă.). Îndrăzneață! Nu știu îndată Unde am văzut această fată? ( Către meșteri, dar privindo stăruitor pe Cozia. ). Voi hotărâți că știți mai bine Temelia s-o
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mergem acum S-alegem locul cel mai bun. LOGOFĂTUL NEACȘU Vom merge îndată, Dar să stabilim a voastră plată! MEȘTERUL NICULAI ( Înțelegându-se din priviri cu ceilalți tovarăși.). Cât despre a noastră nefacă, Mai întâi să vă placă Ce vom zidi Și-apoi vom vorovi! MIRCEA CEL BÂTRÂN Logofătul Neacșu în socoteli e priceput Și zice bine! Să știe omul de la început! Râzând în barbă.). Cât mălai dai pe un vătrai ... ( Toți încep să râdă. ). Și, Io Mircea Voievod hotărăsc La
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Voievod hotărăsc La fiecare să vă dăruiesc Câte o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mea. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Cozia.). Dar, tu, fată, la ce-ai lucra? COZIA La toate, Măria-Ta! La cuhane am lucrat, Pe câmpuri am arat. MIRCEA CEL BĂTRÂN La acest lucru să te gândești, Poți, tu, la monăstire să zidești!? Mai bine să lucrezi undeva După puterea ta! ( Către ceilalți. Am hotărât! De aici zidul să fie început! (Către sine.). Nici pe Mihai n-am să-l mail as Să mai facă către ea vreun pas. ( Către grupul de meșteri
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Mihai, întoarcete odată! Nu alerga după o cătănoaie de fată! COZIA ( Glasul ei se aude din ce în ce mai departe. În visul Măriei-Sale Care dormea în cortul din vale, Fata în vis i-a apărut Și i-a zis cum a putut Să zidească o monăstire, Să fie pomenire, Cum a fost în vis Domnul așa a zis, Și fata s-a bucurat Că monăstirea se înalță Dar domnișorul a plecat Și de fată a uitat. Foaie verde a plopului, Ici, pe Valea oltului
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” și, iarăși „așadar Tu, Doamne, ești Cel ce le-ai creat. Tu ești frumos pentru că ele sunt frumoase” . Și Herma afirma în Păstorul lui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” . Așaadar, principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
întemeietorul vestitului neam al dedalizilor», altfel spus, o dedică sublimelor eforturi întru ieșirea din labirint (fie el și labirintul totalitarismului), „prin cer “, însă românește, cu aripi confecționate din șindrilă, ca ale genialului constructor, Manole, ce n-a pregetat „să-și zidească “nici propria-i ființă. Dacă Luceafărul de Mihai Eminescu proiectează romantismul universal la apogeu, potrivit aprecierilor majorității criticilor/istoricilor literari, la fel se prezintă situația în cazul capodoperei lui N. Stănescu, volumul-simfonic, 11 elegii (1966), neasemuit diamant de suflet/gând
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
de a iubi o artistă. Privind-o și ascultând-o pe Anamaria Ferentz, iubind muzica și admirând omul, reaflăm ceea ce am știut sau nu am știut despre propria inimă. Primii ani, cei cărora natura le furnizează temelia pe care se zidesc toate, i-a petrecut la Sascut, în județul Bacău. E o așezare din apropierea îngemănării Bistriței cu Siretul, pe la jumătatea rutei Bacău Adjud. Apoi, a coborât chemată de destin, spre țărmul mării, la care se cuvine a fi spus că s-
ANAMARIA FERENTZ. PORTRET DIN MEDITAŢII AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406807876.html [Corola-blog/BlogPost/349554_a_350883]
-
monumentele naturii, ca și cele religioase și istorice aproape că nu-ți dau răgaz. Lângă cele trei hoteluri de cură, la Caciulata, e mănăstirea Cozia. Cine iubește istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat să afle că acela care a zidit lăcașul, Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitor al |arii Românești, poate fi văzut într-o impresionantă frescă în pronaosul bisericii de aici. Chiliile mânăstirești se înalță albe, chiar deasupra râului Olt, încântând vizitatorul de azi cu o imagine care i-a
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
în parc și ”Ostrov”, cazinou cu reprezentații artistice (concerte, serate, baluri), skatting, tenis, muzica în parc, cât și la izvorul Caciulata. Turism. 1. La Sibiu, 2. La Rm. Vâlcea, unul din cele mai pitorești orașe din țară, cu vechi biserici zidite de principii, episcopii și boierii olteni, conținând prețioase odoare (biserică Sf. Paraschiva, întemeiata de domnitorul Pătrașcu cel Bun; biserică episcopala, clădita în secolul al XVI-lea de arhiepiscopul Euthimie al Severinului și de episcopul Mihail cu numeroase relicve, bibliotecă episcopiei
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
familie, în tinda bisericii. Tot în tinda sunt 4 morminte printre care și cel al domniței Smaranda, fiica domnitorului. Lângă mănăstire se află bolnița, zidita de doamna Maria, soția lui Brâncoveanu, iar în apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani- soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), înființată de boierul Gh. Clucerul și Marin Buliga-1747. Situația Mănăstirii e din
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
lărgimea plaiurilor capătă o mărime semnificativă. Existența termelor de la Bivolari, castrele române, drumul săpat în defileu încă din vremea românilor mărturisesc - dacă mai e nevoie - latinitatea noastră că de altfel și existența unui templu păgân aflat în curtea mănăstirii Cozia zidit de daci dar dărâmat în timpul lui Bibescu voda1(*. Că meleagurile au fost populate încă din epoca preistorica o dovedesc și urmele de la Boisoara descrise în cartea lui I. Simionescu ”|ara Noastră. Oameni, locuri, lucruri” din 1938. Mențiuni despre rolul politic
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
ani) și Fiona (12 ani) care vorbesc fluent trei limbi. Cristian e pasionat de cărți și de munte. Cristian Barbosu este autorul volumelor „Ce vrea Dumnezeu să știu despre viața de familie”, „Cele zece porunci”, „Habacuc”. „Nicio căsnicie nu se zidește ușor” În mod sigur, „Ce vrea Dumnezeu să știu despre viața de familie” este o carte ce are la bază un studiu intens pe tema vieții de familie. Acest lucru e bine conturat prin bibliografia consistentă a acestei cărți. Dar
DESPRE ARMONIE SI AUTORITATE ÎN CE VREA DUMNEZEU SA STIU DESPRE VIATA DE FAMILIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_si_autoritate_in_ce_vrea_dumnezeu_sa_stiu_despre_viata_de_familie_.html [Corola-blog/BlogPost/344168_a_345497]
-
tăi, dar care cauți împlinire într-un mod realist și sincer, recunoscând dificultățile și problemele existente, fiind însă conștient că Dumnezeu are un plan și soluții potrivite pentru familia ta. Nu este o carte ușoară, fiindcă nicio căsnicie nu se zidește ușor și nicio cale parentală nu are un șablon anume, dar în rândurile ei vei găsi principii biblice, practice și simple, aplicabile universal, indiferent de anii tăi de căsnicie sau de experiența ta de părinte.” „Legământul face diferența” Structura cărții
DESPRE ARMONIE SI AUTORITATE ÎN CE VREA DUMNEZEU SA STIU DESPRE VIATA DE FAMILIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_si_autoritate_in_ce_vrea_dumnezeu_sa_stiu_despre_viata_de_familie_.html [Corola-blog/BlogPost/344168_a_345497]
-
adevărata bucurie a firii.” Asumându-și ipostaza Creatorului, logosul său devine un mecanism semantic fundamental într-un monolog adresat: ,,- Aflați, bogăția inimii mele este Cuvântul! Apoi fapta! Și tu, Poezie! Mi s-a dat mai mult să spun decât să zidesc, dar aceste turnuri ale cetății sub verbul meu prins-au contur!” Este doar una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]