2,112 matches
-
icoanele ce astăzi se află în muzeul de la Mănăstirea Golia. Biserica nouă este sfințită în anul 1935 de către mitropolitul Nicodim, ajuns apoi patriarh, și are ca ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva și pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Zidirea acestei biserici se datorează venirii în sat a familiei Lăzărescu din Iași, compusă din trei persoane: Eduard Lăzărescu, fost deputat și prefect de Iași, și două surori: Ema și Marița. Aceștia s-au hotărât să facă, cu cheltuiala lor și
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
a dat din nou Parohia Boroaia, trebuind să ia viața de la capăt, pe care a reînceput-o cu construcția bisericii din Boroaia. Cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu, părintele Ioan Argatu a pus prima cărămidă a bisericii la 22 iunie 1969, zidirea sfântului lăcaș durând până la 2 mai 1970. A urmat apoi tencuirea și pictarea lăcașului de cult, construirea clopotniței și a casei de prăznuire. Casier principal și supraveghetoare permanentă a lucrării a fost presbitera Georgeta, până la trecerea sa la cele veșnice
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
o calotă semisferică și opt ferestre. Turnul înălțat în centrul calotei acoperișului avea rolul de a permite fumului să iasă din încăpere. Scriitorul Alecu Russo o descria în anul 1842 astfel: "„În dreapta porții, lângă zidul Cetățuiei, dinspre Prut, este o zidire de formă rotundă, a cărei boltă este o adevărată minune de eleganță și de măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca domul Panteonului. Ce păcat că acel mic cap-d'operă de arhitectură servea, precum se spune, de bucătărie!”" Părăsită de călugări
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, fiind o imitație a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în incinta mănăstirii au existat mai
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
nou" și "Porunca Vremii", fondată în 1932 de Ilie Rădulescu. Temele predilecte ale poeziei sale sunt ortodoxia, naționalismul, oamenii simpli, antisemitismul, satul românesc. Pentru volumul "Psaltirea în versuri" (1939) va fi premiat de Academia Română. Opera sa de căpătâi rămâne "Divina zidire", la care a lucrat peste 25 de ani. "Divina Zidire" reprezintă Biblia versificată și ilustrată. În perioada interbelică s-a impus ca unul dintre cei mai agresivi reprezentanți ai literaturii cu tentă xenofob-rasistă. În literatura lui Militaru se manifestă toate
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
Temele predilecte ale poeziei sale sunt ortodoxia, naționalismul, oamenii simpli, antisemitismul, satul românesc. Pentru volumul "Psaltirea în versuri" (1939) va fi premiat de Academia Română. Opera sa de căpătâi rămâne "Divina zidire", la care a lucrat peste 25 de ani. "Divina Zidire" reprezintă Biblia versificată și ilustrată. În perioada interbelică s-a impus ca unul dintre cei mai agresivi reprezentanți ai literaturii cu tentă xenofob-rasistă. În literatura lui Militaru se manifestă toate registrele caracteristice pentru mentalul românesc extremist, identificate de Ruxandra Cesereanu
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
un credo de viață, norme ale conduitei de zi cu zi. Doar câțiva fățarnici, oameni mărunți îi vânează smerenia și opera de mare cărturar, fiindcă prietenii săi sau enoriașii, români cu suflete calde, încărcate de evlavie, îl prețuiesc, îi admiră zidirea de fiecare zi, cu totul exemplară. Fapte din viața sa pot servi, astăzi, ca model de înțelepciune și iubire de semeni. Viața preotului Nicolae State-Burluși a fost și este una zbuciumată și în veșnică luptă pentru adevăr și dreptate, fiind
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de aici din
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de aici din Iași dărâmânduse acum în anul 1897, in locul acelora s'a inceput tot acum zidirea cu temelia din nou a acestor case, care cuprind incaperi pentru locuința servitorilor bisericești și ai casei, cum și altele necesare la economia casei și bisericei, precum bucataria și prescuraria, facânduse prin stăruința Prea Sânțitului Mitropolit Moldovei și Sucevei Iosif
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților defensive. În această perioadă de început de secol al XVI-lea s-a făcut demantelarea colateralei sudice și parțial a celei nordice și s-au executat prin zidire, arce despărțitoare. Este posibil să se fi astupat și portalul vestic al turnului deschizâdu-se noi intrări pe latura nordică și apoi pe cea sudică a navei. Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
păpuși neroade, universități la cari unii profesori nu știu nici a scrie o frază corect, gazetari cu patru clase primare, c-un cuvânt oameni cari, văzând că n-au încotro de lipsa lor de idei, fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au ș-o pricepere pe care natura n-au voit să le-o deie. Murind în Italia, sărac și părăsit, rămășițele lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nu atât de veche, ne-au lăsat până acum câțiva ani pe seama ungurilor, au creat chiar o regiune "Mureș-autonomă maghiară". Aici, unde e leagănul românismului... Ne-au adus moldoveni... ne murdăresc parcurile, își fac nevoile pe lângă zidurile Bisericii negre, veche zidire care..." Da, tată, îl întrerupse Suzy, și tu nu știi cine e Eminescu, care era moldovean și a mers pe jos prin Ardealul nostru, ca un sfânt pe un pământ minunat. De ce nu recunoști că n-ai citit niciodată un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și care sunt aduse prin ea Domnului. Căci pentru credință nu aduce nimeni nimic mai înainte. Fiindcă mintea Îl privește în chip firesc și fără nici o meșteșugire pe Făcătorul propriu, întrucât Îl vestește zidirea. Pentru că ce ar putea să aducă cineva de valoare egală cu credința, ca să primească credința în Dumnezeu ca datorie și nu ca dar?”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 51, în Filocalia..., vol. III, p. 201-202) Necesitatea credinței „Ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri ne arătăm neascultători de poruncile Făcătorului și fără mulțumire față de Binefăcătorul?”. (Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 2
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri ne arătăm neascultători de poruncile Făcătorului și fără mulțumire față de Binefăcătorul?”. (Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 2, în Filocalia..., vol. IV, p. 201-202) „Fiindcă înainte ca El să se înalțe la cer
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toată puterea. (n.s. 381, p. 323) footnote>. Căci zice: De vei trece prin foc, el nu te va arde, și râurile nu vor trece peste tine (Is. 43, 2). Și acestea le-a lucrat credința de multe ori înaintea întregii zidiri. Chiar dacă s-ar fi dat cunoașterii putința să facă cercarea lor, nu s-ar fi convins. Pentru că mulți au intrat prin credință în foc și au înfrânt puterea arzătoare a focului și au trecut prin el nevătămați; și au călcat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
2-3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., pp. 268-269) „Căci cel ce înțelege cele cerești crede lui Dumnezeu, știind că toate sunt făpturile voii Lui. Cel ce însă nu le înțelege nu crede niciodată că lumea este zidirea lui Dumnezeu și că a fost făcută pentru mântuirea omului”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 53, în Filocalia..., vol. I, p. 26) „Nu trebuie să urâm pe cei ce au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat din viața politică a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida la tronul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
le ajutor de la Dumnezeu în viață și în păstrarea și cultivarea credinței ortodoxe și a spiritualității românești, cu gândul la cei dragi din țară. Dreptmăritori creștini, Acum, la sfârșit de an, aducem mulțumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului, care se apropie de cota zero, adică se finalizează infrastructura sau baza pe care va fi construită Biserica mare, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”. În mod deosebit, mulțumim și celor prin care
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
a vopsit acoperișul de tablă, s-a completat pictura de pe bolți, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiționat iconostasul și a fost târnosită de Prea Sfinția Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 1974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartă maramureșeană la intrarea în biserică, sculptată în lemn de stejar masiv, de Gheorghe Popilean și de dulgherul Vasile Tomoiagă. In 1990 s-a demolat casa parohială, care a fost
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
răposat la mart(ie) în 2 zile, 1792./ Iar supt piiatră să odihnesc o(a)sele sfi(nției) <sale> / robului lui D(u)mnezeu, Macarie er(o)monah, / tatăl popi(i) lui Ioanu, carii dinătru început / a fost ostenitoriu la zidirea și înfru(mu)/sețarea aceștii beserici; și care du/pă ce s-au sfințitu sfânta beserică / s-au pristăvit și sfi(nțiia) <sa>, la noe(mvrie) în 25 d/e zile, 1778. / Cine va ceti să zică; „D(u)mnezeu
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
numerotația după Anno Domini. Armenii folosesc propria numerotație a anilor, calendarul armean începând din anul 552 (A.D.), considerat anul 1 al erei armene. În plus, pe atunci, în Moldova se exprimau anii conform erei bizantine, care calcula anii de la facerea (zidirea) lumii; data creației (Annus Mundi) era fixată cu 5508 de ani înainte de întruparea lui Iisus Hristos. Într-o conferință ținută la 23 ianuarie 1929 la Uniunea armeană din Paris, istoricul Nicolae Iorga afirma că anul a fost scris mai târziu
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
mai lămurită și hotărâtă îndrumare spre scopul cu care ne-a fost dăruită. Fiul s-a întors la Tatăl, iar acum trimite pe Duhul Sfânt, care de la Tatăl purcede, ca să desăvârșească lucrarea începută de El pe pământ, prin sfințire și zidire. Duhul Sfânt se pogoară peste Apostoli în chip de limbi de foc și cu o suflare ca de vânt, ce vine repede. Focul este semnul luminării, iar suflarea de vânt este simbolul puterii duhului. Luminarea minții și puterea bărbătească și
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
tabloul lumii este, ca Într-un peisaj expresionist, golit de via??, Înv?luit de „promoroac?": „ Bogat? În Întinderi st? lumea n promoroac?, Ce sate ?i câmpie c-un luciu v?l Îmbrac?; ??zduhul scânteiaz???i că unse cu văr Lucesc zidiri, ruine, pe câmpul solitar". Solitudinea, retr?it? acut de fiin?a poetului, configureaz? liric Întregul peisaj. „Stare a propriului suflet", elementele ce-1 compun: „Întinderile" f??? de sfâr?it, aride, Înv?luite În „promoroac?", satele, câmpia Înve?mântat? cu „un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]