1,014 matches
-
bielorusă a frontierei, rezervația biosferei ocupă ; aria centrală ocupă ; zona-tampon ; și zona de tranziție ; parcul național și situl din Patrimoniul Mondial UNESCO ocupă . Administrația sitului Belavežskaja Pušča din Kamieniuki, Belarus include laboratoare și o grădină zoologică unde pot fi văzuți zimbri (reintroduși în parc în 1929), koniki (cal semisălbatic), porci mistreți, elani, și alte animale indigene aflate în habitat similar celui natural. Există un mic muzeu, un restaurant, un bar și hotel (construite în perioada sovietică și aflate în stare de
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
parcare. Se organizează plimbări pentru turiști pe jos și cu trăsura în zonele strict controlate ale parcului. Circa 200.000 de turiști vizitează anual partea poloneză a pădurii. Printre activitățile turistice se numără: observarea păsărilor sub îndrumarea unui ornitolog, observarea zimbrilor în mediul lor natural, plimbări cu sania sau trăsura și focuri de tabără. Lângă pădure se află satul Białowieża.
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
și cea a fierarilor. La "Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului"" din Agnita se găsește o ladă datată în anul 1653. Este o piesă de o valoare inestimabilă, ea având pe capac stema fostului târg Cincu care prezintă un cap de zimbru ce are o stea între coarne. De asemenea, lada este împodobită cu portrete colorate, steme ale breslelor și unelte folosite de meșteșugari. Biserica evanghelică din Cincu a fost construită în secolul al XIII-lea de către coloniștii germani, după care a
Biserica fortificată din Cincu () [Corola-website/Science/326305_a_327634]
-
coasta, atingem firul Văii Jepilor. Poteca traversează firul trecînd pe fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști bogate. Spre stînga și înapoi, pe partea opusă a văii, se profilează ,Creasta cu Zimbri”, în creștetul căreia se află o importanță stațiune de zimbru sau pîn cembra. Continuînd urcușul de-a coasta, drumul traversează din nou firul văii, trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct printr-un
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști bogate. Spre stînga și înapoi, pe partea opusă a văii, se profilează ,Creasta cu Zimbri”, în creștetul căreia se află o importanță stațiune de zimbru sau pîn cembra. Continuînd urcușul de-a coasta, drumul traversează din nou firul văii, trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct printr-un horn stîncos, revine pe fata Caraimanului. Pe creasta acoperită cu
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în cioc) și sub ea sunt două inscripții în limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848. Biserica "Sf. Împărați" din Hărpășești este o clădire monumentală, zidită din piatră și cărămidă, cu șarpantă
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
30 mai 1919, București) a fost pseudonimul literar al lui Benjamin Deutsch, poet simbolist, traducător și publicist român, de naționalitate evreu. În decursul timpului, ca publicist, a folosit mai multe pseudonime: B. Askenazi, Ion Corbu, Ion Crângu, Vasile Crângu, Luca Zimbru, Cireșeanu, Barbu Exoticu, Germanicus Galitiensis, Tedesco. Benjamin Deutsch s-a născut la Galați, fiul lui Iacob, institutor la școala izraelită din acest oraș, și Sanina Deutsch. La 10 ani, Benjamin Deutsch rămâne orfan de tată. Pentru a întreține familia, ocupă
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
de tineri din satul Drăgănești, raionul Sîngerei, s-a adresat la omul de afaceri Vladimir Niculăiță cu rugămintea de a crea un club de fotbal, care să participe în campionatul raional. Ajutat pe banca tehnică de Sergiu Hăidău (ex-jucător la Zimbru), care va rămâne în istorie ca primul antrenor al echipei Veris, Vladimir Niculăiță și-a făcut debutul ca patron și antrenor în campionatul din raionul Sîngerei. De remarcat faptul că prin raioanele Moldovei campionatele încep primăvara și se termină toamna
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
fost cooptați foștii internaționali Alexandru Golban și Corneliu Popov. Lor li s-au alăturat Alexandru Tracalov și Alexandru Mereuță, toți patru fiind discipolii lui Ursachi la Dacia Chișinău. Fostul arbitru de Divizia Națională, Vasile Carp a devenit director sportiv. De la Zimbru Chișinău, a venit fundașul Ion Popușoi, iar de la CF Găgăuzia - fostul jucător al Sheriff-ului, Iurie Romaniuc. Peste o jumătate de an, în pauza de iarnă, Veris avea să facă cea mai de răsunet achiziție - fostul golgheter al naționalei Moldovei, Viorel
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
organisme marine care populau apele calde ale Mării Sarmatice și Mării Tortoniene ce acopereau atunci nordul Moldovei. În recif s-au format peșteri de diverse dimensiuni în care s-au descoperit oase fosilizate de urși de cavernă, lei, rinoceri, mamuți, zimbri etc. În una dintre peșteri se află o așezare umană datată din era paleolitică și mezolitică. În sedimentele ei, la adâncimi de peste 5 metri, s-au găsite rămășițe pietrificate ale animalelor și instrumente de lucru din piatră. Pe recif s-
Cheile Butești () [Corola-website/Science/329992_a_331321]
-
cunoscută și sub denumirea de "Rezervația de Zimbrii „Dragoș-Vodă”", este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț. Arealul se întinde pe o suprafață de 11.500 hectare
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig . Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai întâlensc ursul brun ("Ursus arctos"), cerbul ("Cervus elaphus") sau căprioara ("Capreolus capreolus"). În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață de 4 hectare - se aflau 6 exemplare de zimbri găzduite în scop turistic, alți 19
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai întâlensc ursul brun ("Ursus arctos"), cerbul ("Cervus elaphus") sau căprioara ("Capreolus capreolus"). În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață de 4 hectare - se aflau 6 exemplare de zimbri găzduite în scop turistic, alți 19 adulți și 3 pui fiind în țarcul de aclimatizare (o suprafață împrejmuită de 180 ha). În libertate se aflau 3 masculi, două femele și 2 pui, exemplarele având montate în jurul gâtului un suport pentru
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
a putea fi monitorizate. În martie 2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia) urmează a fi eliberate în primăvara 2014. Zona Chitele - cea în care se află în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
care se află în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Primele
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Primele exemplare de zimbru au fost aduse aici în anul 1970. Pe parcusul existenței rezervației, în vederea creerii unei populați de animale valoroasă genetic cât și a evitarii consangvinizării, au fost importate diverse exemplare. Cu începere din anul 2010 - urmând să se desfășoare până în 2013
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
proiect pilot se derulează aici cu finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Acesta se circumscrie obiectivului strategiei actuale de conservare promovate pe plan internațional de IUCN/SSC/Bison Specialist Group și, încearcă să amelioreze statutul de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînători Neamț, în ideea ca ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali). În 22 martie 2012, s-
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
promovate pe plan internațional de IUCN/SSC/Bison Specialist Group și, încearcă să amelioreze statutul de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînători Neamț, în ideea ca ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali). În 22 martie 2012, s-a realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România. Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
ideea ca ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali). În 22 martie 2012, s-a realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România. Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975). Se găsesc - având un regim de semilibertate la Neagra - Bucșani (județul Dâmbovița) și de captivitate la Valea Zimbrilor din Vama
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
eliberare a zimbrilor din România. Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975). Se găsesc - având un regim de semilibertate la Neagra - Bucșani (județul Dâmbovița) și de captivitate la Valea Zimbrilor din Vama Buzăului (județul Brașov) precum și în Pădurea Slivuț - din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” (județul Hunedoara).
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
Capul de bour este numele filatelic al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa ale principatului Moldovei din anul 1858 (tipărite între iulie și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de bour
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
est și Bixad la vest, de-a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia - la confluența pâraielor Sărat (Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai "Masivului Puturosu - Ciomatu " (la sud-vest de "Muntele Puturosul" și de "Muntele Cetății"). În desfășurarea ei, stațiunea se integrează sitului "Natura 2000" Ciomad-Balvanyos. Pe plan local altitudinea variază între 840 și 950 m. Stațiunea este străbătută
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
() este un fotbalist moldovean, care în prezent evoluează pe postul de mijlocaș la clubul Cagliari Calcio din Serie A și la naționala Moldovei. s-a lansat ca jucător profesionist în 2007 la Zimbru Chișinău. Ulterior între 2008 și 2009 a evoluat la un alt club din Divizia Națională, FC Iskra-Stal Rîbnița. Între 2009 și 2014 a jucat în Elveția la echipa FC Aarau, contribuind la promovarea echipei din eșalonul secund în prima ligă
Artur Ioniță () [Corola-website/Science/330377_a_331706]