1,172 matches
-
de porțiuni mari din zona de bălți (creerea de grădini inutile pentru creșterea legumelor, sau îndiguiri pentru „controlul” creșterii stufului), peștii sunt lipsiți de locurile liniștite cu apă joasă și curată, singurele în care pentru înmulțire poate avea loc așa-zisa „bătaie a peștilor”. Și ca să distrugă definitiv totul, a fost înființat și introdus pescuitul electric, un vas sumbru negru-cenușiu și murdar, cu niște electrozi scufundați în apă, care aplicau șiruri de șocuri electrice, cu care omorau toți peștii, de la cei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să o spunem (mintea românului cea de pe urmă). Și asta nu înseamnă că noi cu toții suntem proști, ci că asta este o trăsătură normală a omului normal. Restul este ficțiune. O altă metodă necinstită în practica comunicării moderne este așa-zisa „lovitură sub centură” care este ceva categoric interzis teoretic dar care este des acceptată și folosită practic, ba uneori chiar cultivată de interesele celor puternici de la toate nivelurile din lumea modernă. Îmi amintesc cum prin anii 1970, în cadrul unei discuții
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
altora, pentru ca să rămânem fiii naturii, nu nepoții ei”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Cheia succesului Am auzit de multe ori tineri și tinere care afirmau cu inconștiență: „vreau să-mi trăiesc viața!” Asta însemna neîntrerupte petreceri zgomotoase, așa-zisele mai nou „Party”, terminate adesea cu scandaluri, rețineri la Poliție sau înternări la Spital. Și pentru asta au renunțat la școală, la serviciu, la familie, s-au bucurat să se integreze în grupuri deochiate de petrecăreți. Unii dintre ei aveau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
frizura ta, despre nevasta și copiii tăi, depre casa ta, despre preocupările tale, despre stilul tău de viață? Cred că ar fi timpul să renunțăm la această prejudecată moștenită, care aduce folos doar profitorilor, numiți acum modern „băieți inteligenți”. Această zisă „lume” care ne judecă și se amestecă nedorit și absolut ilegal în viața noastră, nu ne ajută niciodată cu nimic atunci când suntem la greu, nu ne-a dat niciodată nimic, doar ne-a luat, față de ea nu avem nici un fel
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mai înaîinte, ca poliție politică. Este un neadevăr când se afirmă sus și tare că M. Snegur, P. Lucinschi și V. Voronin sunt niște dușmani politici. Ei sunt toți trei prieteni și activează cu aceeași doctrină politică promisă. Iar așa-zisa „ciondăneală” între ei este pur și simplu un scenariu de a justifica într-un fel aflarea lor pe acest eșichier politic; M. Snegur cocoțat spre dreapta, P. Lucinschi, marele combinator, și șmecher pe deasupra, de centru și V. Voronin „sperietoarea” de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
că este purtat și umilit de către cei de la București, ani și ani de zile pentru a recăpăta fireasca cetățănie de români, de care nu s-au dezis niciodată. Țara în aproape 18 ani de zile care au trecut de la așa zisa „revoluție”, n-au fost în stare să repare această crimă făcută de ocupantul rus, față de băștinași, românii Basarabiei. Suntem, din păcate, indiferenți. în toată Basarabia chiar de la prima oră a diminețelor, chioșcurile de ziare sunt pline cu toate ziarele Moscovei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în piele de Cordoba, care se mai păstra doar pe cotor, după ce fusese „epurat”, sub supravegherea militarilor sovietici „eliberatori”. Consemnând acestea, nu putem trece sub tăcere nici faptul că, mai aproape de zilele noastre, după evenimentele din decembrie 1989, prin așa-zisa „dezideologizare” a bibliotecilor din România, s-a procedat, de fapt, la ștergerea deliberată a unei întregi epoci din memoria culturală a poporului român. Cu sentimentul răspunderii față de ființa națională și destinul neamului românesc, periodicele și cărțile tipărite în perioada regimului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
scrise, dar interpretate după placul lor ca anume: „Va fi o turmă și-un păstor” adică adaugă ei „prin americani” și m-au obligat să semnez atare declarații, deși eu am susținut, că mai degrabă - prin ei se va înfăptui zisa lui Cristos, numai dacă ei vor crede în El și se vor lăsa conduși de Dânsul. Au urmat înjurături de tot soiul la adresa lui Dumnezeu și ale lui Cristos și ca să-i opresc am semnat. A doua acuză a fost că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
25 de lovituri la fund și mai făceai și 10-25 de zile de carceră numai cu pâine și apă... „N-ați venit aici ca să trăiți, bandiților, ci ca să muriți!” „Voi sunteți dușmanii poporului și trebuie să fiți nimiciți!” - astea din zisele caraliilor (milițienii ce-i păzeau și-i cărau pe deținuți). La Strâmba m-am întâlnit cu episcopul greco-catolic de Cluj (Cherteș) și cu alți preoți greco-catolici ca: Pr. Pali, Pr. Dărăban, Pr. Șușman și alții care erau de mulți ani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la moartea prematură a actorului. Pasiunea secretă față de Dinel, consumată între două retușuri de pensulă sau două decoruri pentru Richard al III-lea... și, în sfârșit, ca o încununare a mondenității - căsătoria lui Mircic cu funcționara dramatică Ghighi Marian, așa-zisa văduvă a lui Camil Petrescu (de fapt divorțaseră cu șase luni înainte de moartea acestuia), și strămutarea lui în frumoasa vilă dintr-unul din intrândurile bulevardului Dorobanți, unde, pe lângă mobila stil, moștenea și doi fii de stirpe ilustră, cuminți și drăgălași
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sigură a Morții. Da, cred că la început a fost Moartea! și abia apoi, mai târziu, din povestirile unor medici, prieteni de-ai lui Ticki, sau prieteni ai unor prieteni de-ai lui Ticki, din datele desprinse de la proces, din zisele celor care au fost achitați, din spusele celor care au ieșit de la închisoare după ispășirea pedepselor, care n-au fost mari de altfel (după măsura loviturii de stat incriminate), s-a alcătuit treptat, treptat povestea care urmează. Într-o dimineață
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-au lăsat prinși în ea. Mai tîrziu decât școlile din Brașov și Făgăraș, numai către mijlocul veacului al XVIII-lea, dar mult mai active, au influențat promovarea culturii în rândurile oamenilor din popor, școlile din Blaj. Diploma din 1701, zisă și leopoldină, prin care împăratul Leopold I formulează și statornicește condițiile unirii cu biserica papală, decretează înființarea de școli de limba română în Alba Iulia, Hațeg și Făgăraș. Greutățile primilor ani ai stabilirii definitive a centrului bisricii unite au făcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dos, ți se pare penibil, dar dacă ia zeci de șuturi de la toată lumea, te cuprinde un rîs nebun. Bucățile care plutesc în derivă, ca un fel de ilustrații, prin acest sordid „Bildungsroman“ sînt micile poves tiri „cu Dănuț“ publicate în zisa antologie, unul sau două arti colașe din publicații eterogene - una dintre ele, o revistă pentru tinerele mame, dacă- mi aduc bine aminte -, ca și o povestire finală care e, cum se zice, „din alt film“. și asta-i tot (sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o experiență destul de mare în domeniul iconografic, mărturie fiind și bogatul c.v. artistic pe care îl dețineau fiecare. Am considerat-o dovadă și m-a determinat să nu iau în seamă chiar toate vorbele celor ce se ocupă cu așa zisa critică de artă și jurizările pentru expoziții, pentru că părerile sunt total diferite, iar în jurul unei lucrări pot apărea totdeauna diferite discuții contradictorii ale oamenilor de specialitate. În anul 2000, pe lângă expozițiile la care participam deja cu regularitate ce se
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
minute să-și tragă sufletul atât cât le mai lăsase Dumnezeu. Alin le întinse pe rând o sticlă de palincă pe care o luase la plecare cu scopul de ași pune sângele în mișcare după cum era și cazul. După așa zisa „revenire”, ajutându-se unii pe alții încercau săși croiască drum încetișor, iar gândul lor era la o modalitate de a scăpa cât mai repede de patrulele de pe granița pe care o trecuseră fraudulos. Pe dealul împădurit, aproape de vârful lui, s-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sunt unii oameni creați atunci când devin de nerecunoscut în anumite situații, mai ales în cele ridicole. Doar timpul este constant, restul se abate de la reguli. Pe de altă parte, Nicky voia să o ajute, să îi curețe sufletul de așa-zisa „suferință” pe care i-o provocase anii din urmă fără voia lui. Le ajunsese prin câte trecuseră amândoi, simțeau cum pânza de mătase de pe ochi se ridică încet ca lumina în văzduhul întunecat de parcă ar fi fost în fața unui altar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
filme exportabile. Adică un strat subțire de covor roșu culoarea Cannes-ului sub care se ascund tone de gunoi cinematografic... Este clar că nu se poate vorbi despre nici o normalitate în aceste condiții. Sistemul este bolnav în continuare, iar așa zisele reforme n-au fost decât niște paliative. Paliative aleatorii. De la Premiile Gopo la Festivalul de la Cannes Oare totul chiar se învârte în jurul cinemaului sau este doar o iluzie ? 26 martie. La Palatul Bragadiru, pentru prima ediție a Premiilor Gopo. îmi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o fabrică de oțet, din apă și spirt” <endnote id="(441, p. 40)"/>, iar Moise Juster avea o fabrică de spirt și oțet la Piatra- Neamț <endnote id="(508)"/>. Dar principala substanță care se folosea la contrafacerea băuturilor era așa-zisa „esență de oțet”, adică acid acetic concentrat, obținut probabil pe cale chimică. Țăranii români din Bucovina preparau un fel de rachiu din „esență de oțet”. Plângându-se de „băuturele [nesănătoase] ce Încep a se Întrebuința În timpul din urmă”, folclorista Elena Niculiță-Voronca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezvoltate în comunicări, avînd în vedere în primul rînd Festivalul. Cel la care am participat mi-a făcut o foarte bună impresie. Ca de altfel și oamenii, de acolo, pe care i-am cunoscut. Din păcate, măsurile izvorîte din așa-zisa „criză a hîrtiei” au anulat contactele literare posibile, afectînd, în parte, și pe cele umane, dezinteresate și cu totul libere. Nu mă îndoiesc, ați trecut prin destule necazuri și frămîntări în legătură cu revista, ca de altfel pretutindeni. Poate, între timp, lucrurile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
corect, evreul, n.n.) Solomon Mihăl Ferariu din acestu orașu pentru repararea unor trăsuri rechiziționate, vă invit ca informânduvă de conținutul acestui raport, să cercetați dacă acele reparațiuni sau făcut și atunci să Îndestulați pe maestru din banii lăsați de Primariul zisei comune, la comerciantul Constantin Dumitriu”. Pe 25 iulie 1877, polițaiul notase pe contrapagina documentului că „...ebreul Mihal Solomon Ferariu a gătat trăsurile defecte În total și lea predat Comandantului de Călărași loco, asemine sau primit și banii după angajament dela
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai bune, au fugit cu ele (subl.ns.)”. Nesigur pe viitoarea captură numită pompos „requisiție”, subprefectul dădea, totuși, unele indicații prețioase subalternului cu galoane de comisar șef: „Vă Însărcinez pe Dvs. ca mult mâine 2 curentu să vă transportați În zisa comună de unde veți lua toate trăsurele cu cai ce veți găsi În condițiuni bune, pe care le veți da În privegherea D-lui Subprefect (adică lui, n.n.) respectiv spre a le Înainta Prefecturei odată cu cele ce se va mai aduna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un raport confidențial>> iar apoi va pleca spre Tg. Ocna pentru a le face o vizită”. Spre sfârșitul anului 1972, locotenent-colonelul Alexandru Călinoiu, șeful Inspectoratului Județean de Securitate Vaslui, a aprobat un plan complex de restrângere până la suprimare a așa-ziselor „acțiuni subversive” ale „reacționarului” preot Sofianu care Își vedea liniștit de relațiile Înfiripate cu alți prelați ortodocși cu vederi antitotalitare și anti-comuniste. În rândurile celor considerați de organele de represiune ale anilor ’48 - ’89 trădători ai „nobilelor” idealuri de comunizare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
transilvăneni sînt în prag de exitus, în suspensia de dinainte de cădere, deși sfîrșitul lumii lor al acelei Transilvanii multietnice în care trăiseră pașnic alături de unguri, romîni, evrei și țigani începuse mai demult, odată cu apariția Asociației Tineretului Nazist și a așa ziselor reguli de igienă națională. Ca și romanul inspirator extraordinarul debut literar (la vîrsta de 65 de ani) al pastorului transilvănean Eginald Schlattner , filmul se întoarce apoi în trecut, pentru a ne arăta ce s-a întîmplat. îi vedem pe Felix
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pleacă într-o brigadă de muncă, taman în Albania, să construiască o cale ferată! Un comportament, la prima vedere, cel putin straniu. Care să fie misterul etapei albaneze din viața lui Ion Iliescu? Mai întâi, trebuie precizat că fenomenul așa-ziselor brigăzi de muncă și cel al șantierelor tineretului era unul inventat de propagandă sovietică și practicat intens, ca factor de îndoctrinare și spălare a creierelor, încă din anii '20. În realitate, brigăzile de muncă, santierismul și stahanovismul (celebrele spargeri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în aceeași perioadă, fenomenul santierismului, al stahanovismului. Santierismul a fost aplicat în România atât în varianta să concentraționara (Canalul Dunare-Marea Neagră, un vast gulag, copiat după modelul stalinist al Canalelor Moscova-Volga și Marea Baltica-Marea Albă), cât și în varianta așa-zisa a Șantierelor tineretului, în care locul gardienilor era luat de activiștii și propagandiștii U.T.M., cei care îi forțau pe tinerii expediați pe șantier, în scop de reeducare, să spargă normă (după modelul lui Stahanov din U.R.S.S.). Ori îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]