1,067 matches
-
până în luna iulie 1998, când, după o tentativă, din păcate nereușită, de evadare, am fost în grabă transferat la penitenciarul municipal Tiraspol, unde mă aflu și în prezent. De asemenea, aici se află încarcerați și ceilalți trei camarazi din așa-zisul „grup Ilașcu”. Vă ascult regulat emisiunile, îndeosebi cele cu caracter istoric, politic, știrile, discuțiile d-lui Arbore cu invitații săi. Recepția undelor postului D-voastră de radio ziua este foarte bună, mai fină decât la radio „Chișinău”. Seara e puțin
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
eu aștepta de la el alt comportament? Dușmanilor nu li se caută pretenții, ci cu ei se luptă... dacă ai posibilitatea. Tristul adevăr e că noi suntem ținuți aici de conducerea de vârf a R. Moldova, din motive politice. Iar așa-zisul „conflict militar de la Nistru” a fost de fapt un război între Federația Rusă, cu marionetele sale (cozile de topor) de la Chișinău, pe de o parte, și mișcarea de eliberare națională din Basarabia, pe de altă parte. și scopul principal, în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
economică și socială, că nu degeaba se spunea că din trei inși unul este al securității. Această mișcare, pe semne pregătită, a înlăturat guvernul, M.A.N. și Partidul conducător, și-mi miroasă a ”lovitură de stat”. Că ulterior, așa zișii revoluționari au intrat în luptă cu adevărații revoluționari, în special cu cei din Timișoara, urmând a desăvârși revoluția, care și azi, după douăzeci și doi de ani, încă se dau lupte politice, cerând a se spune adevărul. Locuitorilor comunei Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
economică și socială, că nu degeaba se spunea că din trei inși unul este al securității. Această mișcare, pe semne pregătită, a înlăturat guvernul, M.A.N. și Partidul conducător, și-mi miroasă a ”lovitură de stat”. Că ulterior, așa zișii revoluționari au intrat în luptă cu adevărații revoluționari, în special cu cei din Timișoara, urmând a desăvârși revoluția, care și azi, după douăzeci și doi de ani, încă se dau lupte politice, cerând a se spune adevărul. Locuitorilor comunei Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
firmei se poate descompune în diverse interese particulare (conducere, salarii etc.), ceea ce ne invită să observăm de foarte aproape relațiile ce se stabilesc în interiorul fiecărei componente. În sînul aparatului de stat mai întîi, trebuie distins între cei aleși și așa-zișii înalți funcționari publici. Interesele lor, de cele mai multe ori, diferă. Va fi deci la fel de important de a dispune de o veritabilă capacitate de a controla "supervizorii", ca și de a le oferi mijloacele de a controla realmente întreprinderile plasate sub tutela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
loialitatea salariaților față de obiectivele firmei. Statutul relevă de asemenea o alegere strategică a colectivității. Dar raționînd în termeni de eficiență și nu de echitate, pentru a caracteriza statutul, trebuie recunoscut faptul că noi constrîngeri pot justifica o evoluție a așa-zisului statut, în numele unei eficiențe sporite. Combinînd cele două abordări de mai sus, trebuie bine măsurate mizele evoluțiilor viitoare. Într-adevăr obiectivul nu este de a face să dispară statutul, iar salariații să fie plasați în poziții nesigure. Totuși, situația actuală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Sorescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Eugen Simion, Al. Piru, Răzvan Theodorescu, Paul Everac și, evident, campionii adulării, Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor. Trecând peste efemerul Emil Constantinescu, actualul prezident a avut parte la rându-i de adeziunea așa-zisului grup "elitist" care s-a făcut că nu-i bagă în seamă demagogia, spre a nu mai vorbi de izbitorul său semidoctism, formând în juru-i o stânjenitoare gardă. Frunți socotite a ilustra noblețea intelighenției s-au plecat în fața unei supreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astăzi s-au făcut pași enormi în editarea, comentarea, înțelegerea cinstită, nepartizană a apocrifelor creștine 70. Cazul României este, ca de obicei, mai special. Pe de o parte, întâlnim o mefiență cronică față de acest corpus literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul în vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, în România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
general este Tănase Joița, iar dumneavoastră vă treziți trimis înapoi la Timișoara. — Da, a fost așa, ca un fel de retrogradare, am fost oare cum marginalizat acolo o perioadă. — Aveați dosar politic prost? — Nu, pur și simplu eram considerați așa-zișii „spe cia liști ai lui Constantinescu“; așa se considera la vremea aceea, că la nivelul Ministerului Public Constantinescu și-ar fi adus oameni din Ardeal - eram eu, Ovidiu Budușan, Daniel Morar, Doru Țuluș ș.a. Eram foarte mulți din Ardeal și
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
cea mai veche urbe germană de pe cuprinsul românesc, cu cele dintîi contingente militare nemțești colonizate puțin după anul 1000 de către regina Gisela, sora Împăratului romano-german Henric și soția lui Ștefan, primul rege creștinat al Ungariei. Două secole mai tîrziu, așa-zișii teu toni se găseau tot la fața locului, bucurîndu-se de prețuirea regelui Andrei al II-lea Într-o diplomă emisă În latina cancela riilor vremii la anul 1224. Populația locuia În două orașe, pe un mal și pe celălalt al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Cain oferă imaginea involuției lui Dumitru Radu Popescu ca scriitor, involuție declanșată, de altfel, cu ani în urmă când, îmbătat de succes, el a început să creadă că poate face o carte din tot ce-i trece prin minte. Așa-zisul roman Falca lui Cain are un sumar eterogen, fiind alcătuit din pagini de roman, de poezie și de teatru. Seamănă mai mult cu un almanah decât cu un roman. Dar asta n-ar fi atât de grav, fiindcă, oricum, nimeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Totul părea... altfel. Nici Pământul, nici Venus, nici Gorgzid, nici alte locuri cunoscute. Gosseyn acceptă ideea că se află pe o altă planetă locuită de oameni, undeva în galaxia Căii Lactee. Simultan, își aminti că, în acele ultime momente ale așa-zisului dineu, simțind senzația aceea de smulgere, avusese de gând să lase să i se mai întâmple o dată o transmisie Troog. Să lase să i se întâmple, în ciuda faptului Că rațiunea sa fusese imediat de acord că Vocea Trei îi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
spune Dostoievski, o mulțime de lucruri În sinea lui și reconstituie, la scară expediativă, universul sau lumea sa proprie, ca pe-o intrare prin efracție Într-o istorie secundă, fără trecut, folosindu-se de caroiajul poetic și de pârghiile așa-zisului misticism uman. Poziționarea pe aceeași lungime de undă cu acest ecou al pașilor pierduți ― proustieni, am zice ― se produce odată cu imersia sau, dacă vreți, cu ostracizarea sa Într-un timp din lăuntrul timpului, Împrumutând, de pe luciul oglinzii, trăsăturile funambulești ale
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
săptămâni, la Slobozia, după alte două, înapoi la Jilava, după patru luni, la Mărgineni. Era în ’90, după revoluție, toată lumea nu știa ce să facă cu noi. Nu știa ce condiții, era ’90, cât se schimbase de la comunism la așa-zisul democrat. Nu se schimbase nimic, miliția era poliția. Nu-și închipuiseră că vor avea nația asta de condamnați. Comisii peste comisii, se bătea fierul mult cu evenimentele din 15 iunie, veneau pentru ăia. Și eram văzuți și noi de drepturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Eram inferior, se coborau ei la mintea mea, nu eu la ale lor. Bine de multe ori ne mai și înjuram, vii cu teorii din astea la mine, cu limbaj de filosofie din ăla, de carte, sunt uns. V-am, zis că mai eram la Drept, la terenurile de tenis. Unii ziceau, bă aranjează-mi și mie fileul să joc, aveau pretenții oamenii și eu nu vroiam că era și căldură și vroiam să stau și începeau că te facem noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fac nici un rău. Infantilism, cum spuneai. Dar vreau să-i revăd, atât. Mai ales pe unul, acela, doar știi. Să-l văd, atât. Altfel, mă plictisesc și mor. Nu rezist primăverii, plictiselii lirice. Altfel mor, să știi. Domnul Anatol Dominic zis Tolea se apleacă spre măsuță. Ridică de pe măsuță ghemotocul de hârtie, face un pas, parcă ar vrea să-i întindă doctorului mesajul, scrisoarea. Doctorul nu vede, o fi fost în raza ochiului mort, nu vede mișcarea. Dominic desface boțul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adevăr, acest aparat de încălzire a bolnavilor holerici în perioada când se simțeau pătrunși de frig fusese inventat de doctorul Davila, care l-a utilizat cu succes, pentru prima oară, la combaterea epidemiei din Franța, în departamentul Maine-et-Loire, în 1849; zisul aparat "pentru băi de aer cald în așternut" a fost, apoi, introdus și în spitalele noastre în 1854-1855429. La 26 iulie/7 august 1855, Colquhoun revenea cu un raport adresat lordului Clarendon privind starea sanitară a Capitalei 430: "Am cerut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lucru cel care a părăsit școala din clasa doua ,pe motiv că a treia i se părea prea grea, pentru că nu putea număra, chiar până la un asemenea număr atât de mare. Cică unii s-au legat de faptul, că sus zisul Moreanu nu a pus virgulele unde trebuia și mai știu eu ce greșeli, însă greșeli de acestea, ba cu mult mai gogonate, găsește omul la case cu mult mai mari. Sunt granguri din cei intens gulerați, numiții popular politicieni, care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
câteva minute. Fără apă, în câteva zile, iar fără hrană (pentru cei cu vitalitate și cu stare de sănătate bună) cam 90 100 zile (deși sunt oameni care au ajuns să nu mai consume hrană solidă-vezi fenomenul „Inedia” sau așa-zișii autotrofiei primind hrana altfel). Oxigenul este necesar la multe procese în organism, dar mai cu seamă el este esențial pentru creier, care se hrănește (doar) cu oxigen, cu glucoză și apă. Respirația este folositoare și pentru că este una din căile
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cer pentru sufletele noastre. Sfinții sunt prietenii noștri și sunt un dar de la Dumnezeu pentru noi. Într-o lume în care „prietenia” multora este bazată doar pe interes și adesea trădătoare, prietenia sfinților este statornică, dezinteresată și curată. Dacă așa zișii prieteni ne sunt aproape numai când o ducem bine, ne aflăm pe o treaptă socială mai înaltă și suntem sănătoși, când nu le mai avem pe acestea, cei care s-au jurat că țin la noi, ne părăsesc. Prietenia cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
o confundă cu fragmentul intitulat „Escroc sentimental“ (nr. 99, 1931), „prototextul” romanului Lunatecii, apărut postum. O atenție sporită îi acordă Elena Zaharia-Filipaș în monografia „Ion Vinea“. Textul e alcătuit din două părți: de o parte - portretul „clasic” al lui Ion (zis Dorimedont) Pîrvu, artist îmburghezit și fost afemeiat (avînd datele autorului său); de cealaltă - imaginea muzicianului siberian Ygor, autor al unei compoziții muzicale „barbare” („Victoria sălbatecă“) prin care îl răvășise și îl transformase interior pe „Dori” în timpul unui stagiu parizian. „Plîngerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
grupe de bocitoare, care să încadreze, procesiunea: un grup în față, unul mai pe la mijloc și celălalt la urmă. Echipa de filmareîși făcea, cu sârg, datoria, peste tot, pe unde era traseul mulțimii care-l însoțea, pe erou, către așa-zisul ultim palat. Bocitoarele făceau un huit,încât, pe orice om, oricât de tare ar fi fost, și tot lar fi înmuiat și l-ar fi făcut să participe la plânsul general, al celui din coșciug. Localitatea fiind alcătuită din oameni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Vivian să se lamenteze. Incompetenții ăștia nenorociți... Ei, o să te convingi singură, în curând, Claire. Sunt ușurată că acum am măcar un editor capabil alături de mine! Bărbatul de lângă mine și-a dres glasul. Spre enormul meu disconfort, doi dintre așa-zișii incompetenți - un bărbat și o femeie, amândoi cam în jur de treizeci și cinci de ani - se aflau și ei la masa de conferințe, răsfoind dosare și scriind note. Nu păreau deloc surprinși de evaluarea dură pe care o făcuse Vivian referitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]