2,204 matches
-
Știi cine mi-a răpit mironosița ? Răspunsu-i doar o simplă tulburare de ape, spus cu voce tremurată: - Nicicând nu vei afla pe mândra fată de stăruiești cu-o astfel de-ntrebare ! Zăpadă-Albă, mândra ta copilă, pierdută-i pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
lui încăpeauo mulțime de oamenichiar și un elefant tristpe care îl găsise într-un bordel... XXII. NEPĂMÂNTEANĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 223 din 11 august 2011. tu lași în urmă cuvinte galbene roșii triste surâzătoare împletești lacrimi zmeie pentru cerul nouă mângâi copaci și mă urăști rătăcită de teama rătăcirii ești tot mai înaltă sau eu tot mai nimic printre cuvintele tale confeti Citește mai mult tu lași în urmă cuvintegalbene roșiitristesurâzătoare împletești lacrimi zmeiepentru cerul nouămângâi copaciși
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
peretecuvinte pictezdoar pe tinepoezii goaleîntr-o cafeneae sâmbăta morțilorși viii stau la coadăbilete mai suntdoar pentru infern... XXV. SENS UNIC, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. nu te-am știut invizibilă te-am iubit pe zmeie piedestale orbește ca pe Hristos nici insipidă nu te-am știut fruct al edenului supremă destinație mi-ai fost carusel amețitor pentru terminalii bolnavi de luciditate cu moartea așteptată ca verdele semaforului ... Citește mai mult nu te-am știutinvizibilă te-
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ca pe Hristos nici insipidă nu te-am știut fruct al edenului supremă destinație mi-ai fost carusel amețitor pentru terminalii bolnavi de luciditate cu moartea așteptată ca verdele semaforului ... Citește mai mult nu te-am știutinvizibilă te-am iubitpe zmeie piedestaleorbește ca pe Hristosnici insipidănu te-am știutfruct al edenuluisupremă destinațiemi-ai fostcarusel amețitor pentruterminalii bolnavi de luciditatecu moartea așteptată ca verdele semaforului... XXVI. COMEMORARE, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 213 din 01 august 2011. de te-am iubit
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
Pietrărie. Fulguia. Planșa de pe genunchi era o nebunie. Fulgii aterizau, mari și grei, pe hîrtie și, topindu-se, dispersau necontenit culoarea, fluidizînd, abstractizînd desenul atît de material, de concret. Ce-l mai amuza vrăjitoria asta! Rîdea cu gura lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de învățămînt politic, "moderate" de hiperinteligentul instructor de partid, se vărsau în TBC (minus politrucul, minus artiștii emeriți, cărora tocmai li se achiziționaseră statui și tablouri angajate, abstinenți aceștia). Candizi și ascultători în ședințe, membrii UAP se transformau, subit, în zmei insurgenți. O insurgență care, precaut, în gîlgîlurile secăricii și duhnilurile Mărășeștilor (fără filtru) spurcau tot, nu și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actualizând elemente din folclorul copiilor etc.; * jocuri didactice cu trimitere la sfera poveștilor (textelor literare): Ridichea uriașă, Cartea uriașă, Albă-ca-Zăpada, Jocul piticilor, Concertul din pădure, Capra cu trei iezi, Jocul cu trei probe, Călătoria lui Făt-Frumos, Cum îl învingem pe zmeu? etc.; * jocuri didactice reprezentative pentru universul uman (în general): De-a familia, De-a grădinița, De-a școala, Cine ne sunt prietenii?, De-a șoferii, De-a bucătarii, De-a constructorii, De-a doctorul (unele valorificate și ca jocuri de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Drang); aceasta se va încheia 20 de ani mai tîrziu, în 1787, cu publicarea de către Schiller a piesei Don Carlos. ¶ Joseph Priestley publică Istoria și statutul prezent al electricității, în care este oferită prima descriere explicită a faimosului experiment cu zmeul al lui Benjamin Franklin (în timpul unei furtuni, acesta a înălțat un zmeu de care a legat o cheie), prin care se demonstra că fulgerul este un fenomen electric. ¶ Lazzaro Spallanzani respinge (după ce face experimente) teoria generației spontanee, propusă de John
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu publicarea de către Schiller a piesei Don Carlos. ¶ Joseph Priestley publică Istoria și statutul prezent al electricității, în care este oferită prima descriere explicită a faimosului experiment cu zmeul al lui Benjamin Franklin (în timpul unei furtuni, acesta a înălțat un zmeu de care a legat o cheie), prin care se demonstra că fulgerul este un fenomen electric. ¶ Lazzaro Spallanzani respinge (după ce face experimente) teoria generației spontanee, propusă de John Needham. ¶ Apare Almanahul nautic al lui Nevil Maskelyne. ◊1768-1772 [vîrstă: 10-14 ani
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sacru va trece și, În acel moment, se va aprinde Pământul. ș...ț Alte mituri văd sfârșitul astfel: Dumnezeu Îi va permite lui Iuda să roadă În Întregime stâlpul care susține Pământul și acesta se va scufunda În apă. Sau: zmeii Închiși de Sfântul Gheorghe vor fi eliberați și vor bea toate apele. Păsări cu ciocurile de fier sau de foc vor ciupi corpurile oamenilor. După ce Pământul va fi ars, planeta noastră va fi la fel de curată ca la Începutul lumii. Ea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale umanității, uriașii - oamenii - blajinii sau rohmanii (vezi sinteza dezbaterilor În A. Oișteanu, 1998), motivul Pământului sprijinit pe un stâlp și mereu amenințat de o figură malefică, transformarea lui Iuda În divinitatea cosmogonică și escatologică (vezi M. Coman, 1983), imaginea zmeilor sau a păsărilor cu cioc de fier (venite probabil odată cu povestirile despre Alexandru cel Mare), lupta cosmică dintre divinitățile Binelui și cele ale Răului. Este interesant de observat cum străvechiul mit oriental al lumii făcută din sau susținută pe o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dans mes yeux tu te mires " (Noapte/La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77) ; " codru " (" bois ") " la sylve " (Gorunul/Le chêne) (Poncet, 1996 : 38) ; " pe cărări " (" sur leș sentiers ") " sur leș sentes " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) ; " în văzduhuri zmeu " (" cerf-volant dans leș cieux ") " cerf-volant dans leș nues " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " frunzele satului " (" leș feuilles du village ") " leș ramures du village " (Fum căzut/Fumée penchée) (Stolojan, 1992 : 61) ; " sura poveste " (" histoire grise ") " conte en grisaille " (Timp fără patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
românesc ce desemnează credințe, superstiții, cutume (obiceiuri) cuprinde numeroase dublete (triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce oferă o imagine specifică despre interferențele și conviețuirile spirituale dintre romanici și slavi. De pildă, terminologia daimonologiei românești: alături de slavonismele duh, diavol, vârcolac, mor, moroi, zmeu, vrajă, vrăjelnițe se află lexemele traco-dace bală, balaur, dulf, zgripțor, zgripțuroaică, dar și latinul drac (draco) alături de care stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al Nordului natal. O poezie muzicală a candorilor și evanescențelor, din care se nasc și versurile, și proza pentru copii ale lui D., de o naturalețe și „copilărire” autentice. SCRIERI: Din Nord, Iași, 1972; Vreți să aveți și voi un zmeu?, Iași, 1972; Pădurea românească, București, 1976; Acțiunea „Păstrăvul de argint”, București, 1976; Târziu în decembrie, Iași, 1981; Noapte de grație, București, 1982; Vânătorul de fluturi, Iași, 1990; Ospățul rechinilor, Iași, 1994. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, A doua carte, CL, 1976
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
N. Filimon, P. Ispirescu) pentru a desemna o narațiune orală de mari dimensiuni, „pluriepisodică” (Ovidiu Bârlea), aparținând „poveștilor complexe” („complex tales”, după Stith Thompson), în care un erou, aparținând de regulă umanului, se confruntă cu adversari veniți din lumea nonumanului (zmei, balauri, zgripțuroaice, draci), pe care îi învinge, prin forțele proprii sau, cel mai adesea, cu sprijinul unor personaje ajutătoare (adjuvanți), ființe umane sau animale dotate cu însușiri supranaturale. Dimensiunea, amploarea epică diferențiază b. de alte specii ale prozei populare, precum
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea miraculoasă a eroului (numit, generic, Făt-Frumos, dar și Greuceanu, Prâslea, Petrea, Țugulea ș.a.m.d.), ființele supranaturale aparținând altor tărâmuri și altor regnuri (zmei, balauri), metamorfozele spectaculoase ale celor urmăriți, dimensiunile fizice nefirești ale unor personaje, animalele vorbitoare, calul care mănâncă jăratec, obiectele și uneltele magice cu puteri ieșite din comun, substanțele cu însușiri tămăduitoare, precum apa vie și apa moartă, proiectează b. într-
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovidiu Bârlea, Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, pref. Emil Condurachi, București, 1980, passim; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, passim; Mihai Coman, Sora Soarelui, București, 1983; Gheorghe Vrabie, Proza populară românească, București, 1986, passim; Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, 2002. N.C.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Corneliu Fuscu l-am învins, C-ai Romei vulturi i-am avut în mână. Ah! cum credeam la prima mea sculare Că-n soarta lumei am s-aduc schimbare. Așa sânt toți... uitiți... Uit' că Domitian S-a speriat de zmeii Daciei, Că-nvins * serbând batjocuri de triumf Mie-mi plătea tribut... Că chiar acela Cărui azi templu-i ridicară - un zeu... Că Nerva chiar mie-mi plătea tribut. Îmi trebui să-i [î]nving din nou... o dată, O dată numai... și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bătrân sărac, necunoscut. Unde-i mărirea lumei? Unde-i? Oare este? E o mărire sau e un vis negru și strălucit ce-nvinge și esistența? - Ca să arate-n urmă că-i minciună. Negațiune a vieței. TEXTE AFERENTE 1 2254 Că zmeii Daciei, Ca constelații sîngeros-profetici, Au strălucit în fața Romei vechi, O lume-a tremurat la arătare Și marea-i și-a-ndoit spumații muri Naintea mândrei fulgerări a lor. 2 2254 [LONGIN] Nu-i rolul meu să cercetez mînia-ți * Sau ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
forme de compozițiune. În lirica lui Gothe domină momentul simțirei simple, sufletești (Regele din Thule, Erlkonig, Pescarul, Cîntărețul), în lirica lui Schiller e patosul etic care se dezvoltă într-o narațiune epică, plină de artă (Chezășia, Afundătorul, Fridolin, Lupta cu zmeul, Contele de Habsburg ). Firește ca acest contrast nu-l fixăm ca absolut între amândoi poeții, pentru că Mireasa din Corint și Zeul și Bajadera ale lui Gothe aparțin fără contestare speției a doua. Declamațiunea va trebui să corespundă și acestei diferințe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]