2,679 matches
-
concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir, sub obrăzare animaliere, s-a făcut o observație de subtilitate atunci când s-a afirmat că “cu toată strădania deliberată a autorului de a întreține iluzia măștii animaliere, inserând ritmic atribute fizice adecvate (...), fișele zoologice (...) rămân simple descrieri statice, personajul la care se referă ele, odată intrat în acțiune, rămâne omul cu supranumele.” Măștile funcționează la Cantemir ca niște oglinzi deformante, când concave când convexe, folositoare într-o mai mică măsură cititorului, dar esențiale pentru
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
micșora. Viena. Ultima dată vizitasem acest mare și frumos oraș cu puțin timp în urmă, prin luna iulie. Cu toate că suferise destul de mult de pe urma războiului, păstram amintiri foarte plăcute: Opera mare, Ringul, Burgtheatrul și, mai ales, Schönbrun-ul cu Palatul și Grădina Zoologică (în parte, distrusă de bombardamente). Oare voi avea timpul și ocazia să mai vizitez aceste locuri? Acum, după 40 de ani, când povestesc despre toate cele petrecute nu pot realiza că a trecut deja atâta vreme de atunci. Dar amintirea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mediator. Viața spirituală din acea vreme se mutase la Alexandria, centru cultural și științific, unde s-a realizat un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural și științific, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde s-au adunat înțelepții și savanții lumii. Ordinea aristocratică elenă a dispărut de acolo, și în locul ei a apărut conglomeratul spiritual alexandrian, un nou puzzle, dominat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avut un rol aparte. Viața spirituală la acea vreme se mutase la Alexandria, un centru cultural unde s-a realizat un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde se adunaseră înțelepții și savanții lumii dar și cu o multitudine de concepții fanteziste și extravagante, de superstiții curioase. Intraseră în centrul atenției acestora sufletul individual
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi considerate și ca acte inteligente. Calea psihologiei, așa cum a fost prezentată în capitolele lucrărilor sale, a fost pregătită îndelung de fiziologi. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea venise vremea ca psihologia să se completeze cu contribuția acumulată în cunoașterea zoologică. Au fost încercări înmânate cunoașterii psihologice dintr-un raționament de cunoaștere comun, de cuprindere a ansamblului reacțiilor adaptative ale organismului la mediu. Cu precizarea că, de astă dată interrelația organism mediu era concepută în termenii darwinieni, diferiți de cei anteriori
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a inconștientului dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și complex, care intră în alcătuirea vieții noastre sufletești ca un element neînduplecat, ce nu ne îngăduie să acceptăm pacea și seninătatea unei existențe zoologice oarecare. Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume și totuși nu-i aparținem; că lumea din spiritul nostru nu e identică cu lumea care ne înconjoară; că suntem în mijlocul ei ca niște rămași pe dinafară dintr-o ordine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
constituie excepția adevărată în nivelul comun al speciei, fiindcă singur el este o ființă nouă, care nu poate încăpea în cadrele animalității, pe cînd creatura politică, cu psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și simplei viclenii, rămîne o anexă zoologică". Eseistul recunoaște că portretul tipului politic este exact dintr-o perspectivă ideală, dar, evident, schematic; omul tehnic este cel care prin activitatea lui a pervertit simplitatea zoologică a tipului politic: "Adversarul statornic și cel mai vătămător al vieții politice este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și simplei viclenii, rămîne o anexă zoologică". Eseistul recunoaște că portretul tipului politic este exact dintr-o perspectivă ideală, dar, evident, schematic; omul tehnic este cel care prin activitatea lui a pervertit simplitatea zoologică a tipului politic: "Adversarul statornic și cel mai vătămător al vieții politice este omul tehnic. Prin fapta acestuia s-au întîmplat cele mai adînci transformări în ființa speciei: animalul s-a pervertit și s-a prefăcut în om. Fiindcă prin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
devine student al Universității din Iași, la secția de Științe Agricole a Facultății de Științe. Aici a avut profesori mari personalități ale științei românești: Ioan Borcea, Constantin Motaș, Nicolae Florov, Mihai David și alții. În laboratoarele acestora și la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea, a efectuat instructive stagii de specializare (Zoologie, Știința solului, Geografie fizicăă. După absolvirea facultății a fost încadrat la Laboratorul de genetică și ameliorarea plantelor, condus de profesor dr. Ștefan Popescu, discipol al savantului Constantin Sandu-Aldea, pionier al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări Marine, director al Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea și decan al Facultății de Pescuit și Piscicultură din Constanța. Cercetător pasionat, dascăl exigent și meticulos, Sergiu Cărăușu revine la Universitatea din Iași în anul 1960 ca șef al catedrei de Zoologie și titular al disciplinelor de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de educație antreprenorială, ș.a.). Și pot da exemple. Aducerea activităților extracurriculare în programul grădiniței este o oportunitate menită să îmbine fericit utilul cu plăcutul. În pragul sărbătoririi Zilei Mondiale a Diversității Biologice (22 Mai), o excursie didactică organizată la Grădina Zoologică Băneasa a fost mijlocul fericit prin care copiii au observat animalele sălbatice într-un mediu cât mai apropiat de cel natural, au văzut că și ele comunică printr-un limbaj specific, că se joacă împreună. Au înțeles că animalele au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
un Tigru (mai puțin decât omul, mai mult decât omul) ; pe de altă parte, Tigrul (și, prin Tigru, creatorul său) este prezentat ca un metal forjat la o temperatură înaltă. Tigrul nu întruchipează un animal din lumea naturală a grădinii zoologice, un tigru pe care Blake ar fi putut să-l vadă la Tumul Londrei, ci o făptură imaginară, simbol și lucru în același timp. 272 Metafora magică este lipsită de această transparență. Ea este chipul Meduzei care preschimbă în stană
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din Republica Moldova pe probleme comune în domeniul protecției mediului. * „Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele”, parteneri Consiliul Județului Galați, Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și Consiliul Raional Cahul. Proiectul desfășurat în anul 2007 urmărea reabilitarea habitatelor animalelor din Grădina Zoologică Pădurea Gârboavele la standarde europene și promovarea turismului transfrontalier la granița dintre România și Republica Moldova. * „Sănătate fără frontiere”, implementat de Spitalul de Boli Infecțioase Sf. Parascheva, Galați, Consiliul Județului Galați și Instituția Medico - Sanitară „Spitalul Raional Cahul”. Proiectul desfășurat în
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
importanța contextului. Bunăoară, în cazul interesului pentru salvarea unei specii, vom considera că este mult mai bine și, drept urmare, că încorporează valoare mai mare, să salvăm o specie în mediul ei natural decât să prezervăm câteva exemplare într-o grădină zoologică. În mod asemănător, în cazul operei de artă, vom vorbi despre salvarea acesteia in situ, iar nu fragmentar și desprinsă de context într-un muzeu. De exemplu, o frescă a unei biserici trebuie salvată cu biserică cu tot, eventual chiar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu de indivizii care o compun. În raport cu indivizii, acest tip de proces devine un factor extern constrângător, asemenea unui dat natural. • Trebuie să deosebim între protejarea speciilor și protejarea indivizilor. Speciile trebuie protejate în ecosistemul lor propriu, in situ. Grădinile zoologice și cele botanice conservă doar indivizi extrași din ecosistem. De aceea, se impune crearea unor condiții cât mai apropiate de ecosistem sau, ca soluție extremă, desființarea acestora. • Speciile de animale sălbatice sau ceea ce considerăm viață sălbatică în general merită să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și emotivitate, deși pot suferi. De aici și diferența dintre animalele sălbatice și animalele domestice și insistența unor teoreticieni ai mediului asupra necesității unor abordări diferite în cele două cazuri. De aceea, a pune gheparzii în cuști într-o grădină zoologică este condamnabil din perspectiva a ceea ce este natural, pe când a crește vițeii în țarcurile unei ferme industriale este normal. Un argument de tip utilitarist în favoarea creșterii animalelor domestice în ferme ar fi acela că în ferme animalele duc o viață
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
școală peripotetică, deoarece profesorii și ucenicii lor obișnuiau să converseze tematicile propuse dezbaterii plimbându-se pe o alee cu plopi (peripatoi). Crearea condițiilor necesare studiului științelor naturii, matematicii și filosofiei în liceu a fost determinată de punerea bazelor primei grădini zoologice de către Aristotel, a unei biblioteci și a unui muzeu de istorie naturală. Scopul educației, în viziunea stagiritului, consta în dobândirea virtuții, deoarece numai un om virtuos reușește să-și subordoneze sufletul vegetativ și cel animal sufletului rațional. Concepția sa despre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
despre o colecție de meduze a lui Haeckel și de așteptat un răspuns din țară de la Dimitrie A.S. Sturdza, academician și istoric reputat. Grigore Îi scrisese rugându-l să-i trimită un act de recomandare către Anton Dohrn, directorul stațiunii Zoologice din Napoli. În sfârșit, poșta din primele zile ale lui ianuarie 1892 i-a adus mult râvnita recomandare. « De atunci, el mi-a fost foarte binevoitor și, În toate Împrejurările vieții mele, mi-a arătat o dragoste părintească ». Sosind la
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
râvnita recomandare. « De atunci, el mi-a fost foarte binevoitor și, În toate Împrejurările vieții mele, mi-a arătat o dragoste părintească ». Sosind la Napoli cu speranțe și ambiții mari, la 14 februarie 1892 Își Începe activitatea la celebra Stațiune Zoologică a lui Dohrn, unde a găsit toate condițiile să se specializeze În oceanografie: laboratoare utilate cu ultimele modele de aparatură de cercetare marină, colecții de faună marină, bibliotecă la zi. Lunile au trecut repede și, iată, se apropia sfârșitul stagiului
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
reprezentanților acestora, cerând să-i acorde tot sprijinul: lui Petre P. Carp, ministrul Agriculturii și Domeniilor, pentru a fi numit director general al Pescăriilor Statului; lui Take Ionescu, ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice, pentru a-i Încredința direcția colecțiilor zoologice din Muzeul de Istorie Naturală din București; generalului Ion Lahovary, ministrul de Război, pentru a-i Înlesni Îmbarcarea pe navele militare marine, În scopul demarării cercetării biologiei Mării Negre. Prima victorie a repurtat-o câteva luni mai târziu, când a fost
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
de eminenții profesori ca: Mihai D. David la Geografie fizică, Gheorghe I. Năstase la Geografia populației, Ion Atanasiu la Geologia generală și Geologia României, renumitul Ioan Borcea la Zoologie și Zoogeografie (cel care a înființat, în 1926, Stațiunea de cercetări Zoologice Marine de la Agigea și „a pus bazele școlii românești de oceanologie”. Pe 25 martie 1933 susține examenul de licență cu tema „Regiunea Elan-Horincea” pentru care a primit calificativul „foarte bine cu distincție”. În luna aprilie, același an, absolvă Seminarul Pedagogic
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dispun de acest privilegiu, muzeul fiind închis din cauza degradării avansate, edilii noștri nu sunt interesați prea mult de refacerea grabnică a celebrului muzeu, ca și a altor lăcașuri de patrimoniu!) puteau admira colecțiile bogate de minerale, roci și fosile, piesele zoologice și botanice unice sau spațiile destinate bibliotecii Societății de medici și naturaliști. Citim cu interes monografia muzeului, realizată de profesorul Neculai Macarovici, și aflăm că în 1925 directorul I. Borcea, marele nostru biolog, a reușit chiar în condițiile precare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă; I. Cernătescu, istorie universală; N. Quintescu, literatură latină; Gr. Tocilescu, istorie veche și epigrafie; D.I. Crăciunescu, psihologie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
chirurgicală; dr. Em. Severin,anatomie; dr. D. Sergiu, patologie infantilă; dr. Dimitrescu-Severeanu, medicină operatorie; dr. A. Suțu, medicină legală și clinică medicală; dr. I. Theodori, patologie și terapeutică generală; dr. N. Turnescu, clinică chirurgicală și boli venerice; dr. P. Veleanu, zoologice (p. 370). Ventuze: a se adresa la bărbieri (p. 370). Birji: Trăsuri descoperite: cursa, 1 leu; ora, 2 lei; din oraș la șosea sau gară și viceversa: 2 lei (p. 370). Cupeuri: Pentru cupeuri, în general, 5 lei ora. Nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]