3,039 matches
-
uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
un coșmar teribil ce continuă să se repete de câte ori închidea ochii, chemările cuiva ce-i strigă numele și încerca să o salveze în vis, din mâinile bestiilor care-i smulseseră hainele și o încolțiseră terorizând-o cu râsetele lor hidoase zugrăvite pe fețele respingătoare de fiare fără nimic uman în priviri. Se trezește țipând înspăimântata și vede lângă ea față mătușii Irene în brațele căreia s-a aruncat hohotind terorizata, crezând în primul moment că o salvase din ghiarele bestiilor din
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
constatarea făcută și, cu pachetul destinat ei în brațe, începu să țopăie într-un picior prin toată camera, țipând cât o ținea gura: - Mi-o adus! Mi-o adus! Tatăl veni într-o fugă din bucătărie și, văzându-i încântarea zugrăvită pe chip, nu se putu opri să nu râdă în hohote. Apoi, ca să o șicaneze, îi smulse pachetul din mâini, prefăcându-se că vrea să îl desfacă: - Ia să văd ce ți-o adus ție Moșul! Și de ce pachetul tău
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
despre lumea înconjurătoare ne stă la îndemână (progresiv) prin observare, cercetare și experiență. Cu privire la divinitate și la noi înșine, adevărul nu este disponibil decât prin revelație și este menit să ne șocheze, să ne trezească la realitate. Adevărul revelat ne zugrăvește chipul real privit din perspectiva divină, zdruncinând din temelii convingeri, păreri, evaluări personale și puncte de vedere. Iată ce i se întâmpla profetului Isaia cu ocazia revelației arătate lui, “Atunci am zis: “Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
Articolele Autorului Miroase a zahăr ars, a scorțișoară și a vanilie. Un volum cu versuri de Lamartine a rămas deschis pe masă, la poezia “Le Lac”. Veioza din dormitor, uitată aprinsă, îmbracă într-o lumină difuză podeaua lustruită și pereții zugrăviți în calcio vecchio. E cald și aproape întuneric. Soarele a apus și o ultimă rază răzleață aurește albumul de fotografii aflat pe noptieră. De pe coperta lui ovală, o femeie din epoca victoriană contemplă șalul de mătase chihlimbarie, aruncat pe spătarul
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
cu întuneric, decat drumuri fără sens. Ziua începuse cu lungi șiruri de dricuri, satanice, ce așteptau să intre în clădirea monstruoasa. Intrau cu chipuri de ceară ce duceau mortea-n lumea așteptării, visului de mâine. De pe pereții încăperilor, fugise viața. Erau zugrăvite fără lumină. Devenise morminte. La capătul cosciugelor înșirate, stăteau pe piedestalul morții grămeze de monezi înșiruite-n stive. Bătrânețea gârbovita, numără anii omenilor furați, în lucirea înșelătoare a galbenului ce nu era real, decât prin închipuire. Mintea nu poate cuprinde
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
și interpretare „Iași 91”, jurizat de Anton Șuteu, Marius Țeicu, Dan Stoian, Vasile Spătărelu, Viorel Munteanu, Eugen Rotaru, Ion Barta, Eugen Pătrașcu. De ce savoare s-ar bucura cititul cărții dacă s-ar apuca cineva să descoase întreaga pânză a tabloului zugrăvit de Octavian Ursulescu?! Mai ales că nu ar putea-o face cu migala și splendoarea povestirii, ca cel ce i-a fost apropiat muzicianuui, l-a cunoscut, l-a cercetat, i-a oglindit viața de la caneaua duhului!... Lăsând cititorul să
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
Ing. Constantin Romică Grigoriu, director la Hidroelectrica, sucursala Piatra Neamț, răspunde pe firul unei narațiuni captivante, unor întrebări din care se țes tablouri neprivite de către cei care utilizează energia electrică, mai departe de priză, până la baraje, lacuri și hidrocentrale, toate împreună zugrăvind peisajul inteligenței creatoare și dăruirii neamului românesc. Construirea de la temelie a complexului hidroenergetic Bicaz are o bază de plecare a experienței? În mare măsură se poate spune că nu. Cei mai mulți dintrte muncitori și unii care au devenit specialiști au învățat
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
să-ți cânt izvoare și să clădesc din strigăt piramide în deșert... Și lumii, să-i vestesc venirea TA - naivi, sperând cu trudă, ridicând altare și- ’ngenuncheați, rugă de foc - spre tine înnălțând. Și-ai vrut, cu mâna-mi, să zugrăvesc o umbră pe-a drumului cărare. Și ostenit de căutare, îmbrățișat cu umbra, să plâng, cerându-ți:îndurare! Ai vrut?! A TA să fie vrerea! Și strâng în pumni țărâna și nu-nțeleg de ce... Birmingham, ANGLIA, (15aug.2007) Referință Bibliografică
A TA, SĂ FIE VREREA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346033_a_347362]
-
României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui suflet nemaiascultat, e inima Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și l-ar fi ascultat pentru înveșmântarea Rapsodiei Române cu muzică folclorică pur românească, de la rădăcina ei. Pe cât de sus suie Carpații țara, cu cel mai înalt
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în el cântecele Tulcei, între care cele ale Georgetei Nechifor sunt fructul netăcutelor bucurii și nerăbdatelor doruri ale pescarilor Dobrogei, îndrăgostiților, înveseliților ori întristaților ei... zugrăvesc peisajul grindului dintre Marea Neagră și Dunăre, șirurile rugilor Murfatlarului pe care atârnă policandre de struguri cu miere înveselitoare și roditoare de dragoste...! La Tulcea, zilele n-au fost niciodată intacte. La Tulcea, ori e bucurie, ori e supărare, ori sunt
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
drept o miraculoasă verigă a cosmosului, preexistentă la geneza lumii și dăruită ei acum, spre a reuni oamenii, a-i imboldi să iubească frumusețea naturii, să aspire la nepieire!... Nadia va fi totdeauna mai presus de ceea ce ajung cuvintele să zugrăvească! Ele nu pot înălța sensurile reale mai presus de omenesc decât în rugăciune! Nadia evocată în spirit, grație și frumusețe (O carte pentru recuperarea frumuseții gimnasticii: „Performanță și prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine românești” de Maria- Daniela Pănăzan) S-
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut-au și pre din lăuntru a o înpodobi și a o înfrumuseța cu de toate și, zugrăvindu-o ca nu alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
a o înfrumuseța cu de toate și, zugrăvindu-o ca nu alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
biblioteca de la Hurezi va fi arhimandritul Ioan, primul stareț al mănăstirii, împreună lucrător, cu Antim Ivireanul, la tipărirea la Râmnic în 1706 a unei cărți numită: „Slujba Născătoarei de Dumnezeu”. Peste doi ani, în 1708, același arhimandrit Ioan avea să zugrăvească, la intrarea în camera boltită a bibliotecii, o frumoasă inscripție grecească, cu următorul cuprins tradus în limba română: „Bibliotecă de hrană dorită sufletească, această casă a cărților îmbie preaînțeleapta îmbelșugare, în anul 1708”. Se pare, conform celor două cataloage din
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
încumetat până acum. Tonul mișcător, dar fără patetism se potrivește ca o mănușă tragismului și implacabilului situației. Lui Blacker îi reușește fenomenalul șpagat între vesel și trist, performanța pe care poate doar înțelepciunea populară o poate egala: aceea de a zugrăvi neutru, dar absolut, cel mai captivant ceremonial încărcat de sensuri din viața comunității, „plimbarea imaginară”, compactă, pe fragila linie de demarcație dintre viață și moarte, dintre spus și nespus, dintre revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Am stat cu el până când nu a mai respirat și pe urmă am chemat salvarea”. Paula își smulse cu greu privirea de pe trupușorul chircit și învinețit în tăvița cu smalțul ciobit și se îndreptă spre salon. Culoarul spitalului, cu pereții zugrăviți într-un galben murdar, îmbâcsit de praful adunat de-a lungul anilor, părea că se micșorează aplecându-se ușor peste ea, într-o mișcare legănătoare. Se apropia, se depărta... și atunci Paula întinse încet o mână nesigură, căutând să îl
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
Avea un pridvor deschis și un brâu exterior care separă două rânduri de ocnițe. Două turle octogonale, cu baze pătrate, care apără pridvorul și mijlocul clădirii. Tabloul ctitorilor cuprinde atât ctitorii inițiali ( Pleșoienii), cât și pe cei noi, Glogobevii, fiind zugrăviți cu o 142 artă deosebită care reda elemente interesante de fizionomie, costum de epocă și atitudine 165. La împrejmuirea din 1858 au contribuit mulți locuitori ai Cernețiului, la fel ca și la întreținerea școlii “ținută “ de preotul bisericii, în anii
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
prin indubitabile elemente definitorii și față de care nu mai ai reflexe spirituale decât atunci când ți le pierzi și pe cele fizice. Din satul de pe malul Moldovei, cu peisajul lui "auroral", mărginit de negurile care trag perdeaua înspre Ceahlău, spațiu magistral zugrăvit prin cuvânt de cel mai mare contemplator al Creației, inegalabilul Sadoveanu, n-am ieșit apoi decât în taberele și excursiile în care mi-am dus elevii în vacanțele de vară, căci condiția mea de simbriaș la stat nu mi-a
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
vii sunt o picătură din temele abordate în paginile iubitului cronicar. Această strălucire din slovele nemuritoare demonstrează, încă o dată, că iubirile adevărate nu se pierd niciodată. Ne îndulcim cu toții din scrisul Preacuvioșiei Sale și mereu devenim contemporani cu acele chipuri zugrăvite cu multă atenție, nume vrednice de evocări înalte, multe din ele veritabile „icoane ale Ortodoxiei Românești”. Inimi gemene i-au încredințat adeseori pagini de arhivă inedită. O parte însemnată din aceste epistole a văzut lumina tiparului în diferite periodice, altele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
alții fac sport de performanță sau abuzează de alcool, sunt și oameni care se consideră împliniți dacă acumulează averi sau construisec case. Și apoi mai sunt și aceia care scriu. Un bun rămas, nu neapărat pentru a ne împăca sau zugrăvi în culori avantajoase - doar suntem deopotrivă și buni și răi - ci în sensul de bine adverbial, cel al unei unei rămâneri cu bine, acesta e scrisul. Un ceva, pe care-l lași să plece de la tine, îl scapi intenționat de sub
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
Un tuci plin cu varză acră și șorici... Meșterul Giudică se pricepe la toate: fierărie, dogărie, electrice, tâmplărie, dulgherie, tinichigerie, instalații. Pune o coadă de topor cu aceeași ușurință cu care se pricepe să-ți ridice o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe o casă și în plus, repară tot felul de unelte. Dar și de o cinste și o bunătate sufletească ieșite din comun. Și de acestea profită ceilalți consăteni care îi aduc lucruri
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
noi bătrânii vom înfrunta orce ne stă în cale". Nu sunt poet, dar simt frumos, iubesc, vizez și îndrăznesc... frumosului s-aduc prinos și cerului să-i mulțumesc. Condeiul meu mă reprezintă și tot ce-mi simte inima... încerc să zugrăvesc în cuvinte. Ionel Cadar Referință Bibliografică: BĂTRÂNEȚE / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BĂTRÂNEȚE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348489_a_349818]
-
în imagini, eseuri-compoziționale unice, pictoriale sinestezice, exprimând dorurile înfocate ale muritorului, ca piese ale unui puzzle existențial destinat îndumnezeirii... Pictorul Mihai Cătrună răspunde prezent oricărei provocări, tratând cu maturitate, înțelegere și altruism fiecare demers artistic. Un cavaler al penelului, ce zugrăvește pe retina iubitorului de arte plastice, crâmpeie de culoare, suprapunând fericirea și împlinirea, peste valențele visului transpus în realitate. Acestui Artist și Om extraordinar, familia ARMONII CULTURALE îi mulțumește, urându-i ca petalele de timp, adunate în zâmbete și gânduri
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-aș vopsi ușa la intrare, Un preș soios aș pune-n față, Să par, în lumea asta mare, Un suflet viu cuprins de gheață. Mi-aș pune draperii lugubre, Pereții toți, i-aș zugrăvi Cu ghiare lungi, zdrențe și umbre, Suspinul, să-l pot isprăvi. Mi-aș pune solzi ciudați de fiară Și coarne de distrugător Să-ți spun, când vei veni diseară, Că nu am suferit de dor. Dar, ochii tăi în prag
DE DOR de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345094_a_346423]