1,923 matches
-
Mănăstirea Cozia a fost ridicată de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Denumirea de „bolniță” provine din slavona "bolĭnica" - infirmerie sau spital pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere. Numeroase mănăstiri au câte o biserică
Bolnița Mănăstirii Cozia () [Corola-website/Science/333289_a_334618]
-
de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă”. Pictura murală, grav avariată (cu precădere aceea de pe pereții
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă”. Pictura murală, grav avariată (cu precădere aceea de pe pereții verticali și de pe latura de nord a bolții navei), aparține zugravilor din școala de la Feisa. Aceleași chenare de panglici, separă medalioanele centrale; suita de mucenici, în arcade; panourile, tivite cu benzi colorate, cu reprezentarea Evangheliștilor și momente din viața lui Iisus Hristos, din care se mai disting Cina cea de taină
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
de con. Turnul-clopotniță se ridică parțial deasupra pronaosului și parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul. Biserica din Plopiș preia elemente arhitectonice ale bisericii din localitatea vecină, Șurdești. Identitatea formelor și a decorului a făcut ca cele două biserici să fie considerate ca realizate de același constructor, Ioan Macarie. Se remarcă prin eleganța siluetei, pusă în
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
cu chipuri de sfinti militari (Teodor, Ipatie, Gheorghe, Tiron, Dimitrie etc.) și cuvioșii Teodesie de la Peștera, Antonie cel Mare. Celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea îi aparține și decorația pictată a navei, rod al colaborării unor zugravi din centrul artistic al mănăstirii Băița. Merită reliefate, din programul iconografic, patimile apostolilor, alături de cele ale lui Isus Hristos și pilda fecioarelor. Suprafața bolții este împărțită în registre, prin chenare florale, orizontale si transversale. În altar, figurile sfinților părinți sunt însoțite
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
Muzeul Brukenthal expune, datorită „Astrei”, majoritatea tablourilor și cartoanelor lui O. Smigelschi. Așa cum se prezenta spațiul artistic transilvănean din secolul al XIX-lea, acesta era o îmbinare dintre două curente reprezentative în pictura bisericească. Primul curent, practicat de către iconarii și zugravii de la sate, reprezentați de către preoți și țărani, era ilustrat de pictura bizantino - română. Cel de al doilea, avea o influență apuseană și el devenise un calapod pentru creația pictorilor de tip academic, tipar ce era caracterizat prin numeroase dogme și
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
proorocilor Isaiia și David, în registrul superior,într-o pictură aleasă, al cărei autor și datare, le aflăm pe icoanele, aduse de la Boiu, în colecția Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este de netăgăduit, fragmentele din picturile zugravului Ioan, putând fi și pe pereți, sub tencuială. Că la Uilac fusese și mai înainte
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este de netăgăduit, fragmentele din picturile zugravului Ioan, putând fi și pe pereți, sub tencuială. Că la Uilac fusese și mai înainte o bisericuță de lemn, o dovedește clopotul, turnat în 1864 în hramul ”Sfântul Nicolae” pentru filia Uilacului Vidăcut (celălalt clopot, din 1853, provine de la Bodogaia
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu ioan. Din același perimetru cultic al tindei femeilor, dar pe peretele nordic, unde a găsit un loc potrivit, își cere iertare, mai pe scurt: „Eu smeritul zugrav Dimitrie împreună cu fiul meu Ioan ne rugăm de iertăciune." În altar apare inscripționat un pomelnic, alcătuit la cererea preotului, în care nu este exclus ca, în înțelegere cu comanditarul, să-și fi inclus și prenumele propriu și pe acelea ale
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
a doua. Pe baza analizei stilistice a fragmentelor păstrate s-a constatat prezența a două maniere diferite de execuție. Frescele din naos, deși grav avariate, lasă să se întrevadă penelul unui meșter cu o bună formație de atelier. Spre deosebire de acesta, zugravul care a lucrat la exteriorul turnului aparține unui mediu artistic rusticizant, utilizând un desen primitiv, cu o linie groasă și egală. Dacă acest al doilea meșter aparținea mediului transilvănean popular, impregnat de unele amintiri romano-gotice, cel dintâi aparținea mediului sârbo-macedonean
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
exteriorul turnului aparține unui mediu artistic rusticizant, utilizând un desen primitiv, cu o linie groasă și egală. Dacă acest al doilea meșter aparținea mediului transilvănean popular, impregnat de unele amintiri romano-gotice, cel dintâi aparținea mediului sârbo-macedonean, fiind, cu siguranță, un zugrav itinerant, venit de la sudul Dunării. Ambele decoruri, deși nu au fost realizate concomitent, par să dateze din secolul al XV-lea, adică din perioada de maximă înflorire a familiilor cneziale locale. Nici această biserică nu a scăpat de tulburările religioase
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
în apropierea bisericii și s-a îngrijit de plata acestora. Biserica are o decorație simplă, deasupra ușii de la intrare existând o floare săpată în piatră. Tâmpla bisericii este sculptată în lemn, iar icoanele au fost pictate în septembrie-octombrie 1747 de zugravul Ioasaf de la Mănăstirea Vatopedu (Muntele Athos), pe cheltuiala hatmanului Iordache Cantacuzino. Biserica a fost reparată în anul 1824.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
de formă dreptunghiulară, decroșată cu pereții laterali paraleli. Un acoperiș unitar adăpostește edificiul. Pe parcursul timpului, biserica a suferit unele modificări cum ar fi adăugarea clopotniței, lărgirea ferestrelor precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn din județul Mureș care are absida altarului, cu patru laturi și pereții laterali paraleli, decroșată. În prezent Biserica Greco-Catolica, are 40
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn din județul Mureș care are absida altarului, cu patru laturi și pereții laterali paraleli, decroșată. În prezent Biserica Greco-Catolica, are 40 de familii înscrise și
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în anii în care realiza și tâmpla de la Hăpria. Din păcate pictura este aproape în întregime distrusă.
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
a numai două intrări spre absida altarului sunt argumente ce susțin o vechime mai mare a bisericii. Datarea din anul 1749 se poate datora și faptului că între icoanele aflate în iconostas, există două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este bine conservată. În interior se distinge iconostasul de bună calitate și valoare artistică, datat la 1849 și semnat de zugravul Ghiță. Se disting elementele sculptate decorativ la intrare și la stâlpii pridvorului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica formează împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
avut de suferit în urma unui cutremur de pe la mijlocul secolului 19, probabil cutremurul de la 15 octombrie 1847. Refacerea bisericii după acest eveniment este indicată și de repictarea iconostasului, după cum aflăm însemnare pe cele două icoane împărătești: "„1849 septembrie 3 de Ghiță zugrav”". Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. În anul 1909, în vremea unei verficări ale lăcașurilor de cult, biserica
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are învelitoare din tabla zincată. Paramentul interior al navei prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți zugravi care au realizat-o fiind: Ștefan Zugravu de la Fisești (1810), Deacu Vasile de la Focșani în 1858 (stil bizantin), Stiebert din Baia Mare (1923). Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
primul registru este reprezentat Isus ca mare arhiereu, înconjurat de papii Silvestru I, Grigore cel Mare, Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel. În registrul al doilea este reprezentată
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]