1,022 matches
-
de specialitate, Revista Istorică Română, în cadrul căreia se va preciza "școala nouă" de istorie, impulsionată critic, împotriva "școlii vechi" patronată de N. Iorga cu oficiosul său Revista Istorică. Reînviind criticismul junimist, generația tânără a istoricilor se ridică împotriva istoriei mitificante, pusă în slujba politicii naționale și a intereselor statului. Iată ce îi adresează P.P. Panaitescu lui N. Iorga, liderului incontestabil al "școlii vechi": "domnule profesor, dv. ați purtat o luptă de caracter național, ați căutat să ajungeți la o Românie unită. Ați ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri extra-educaționale. Diferența ține însă de intensitatea ideologizării și explicitatea cu care s-a făcut acest lucru. Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
între cele două stări emoționale și comportamente. În fapt, abia atunci când nu știm să gestionăm furia, ajungem la violență. Furia și violența sunt două contexte afective și comportamentale diferite. Raportată la violență, mânia desemnează agresivitatea biofilă (acel tip de agresivitate pus în slujba apărării și a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De altfel, în articolul „De vorbă cu cititorii", din primul număr, redacția zice: „Nu urmărim scopuri personale, nu urmărim pricopsirea noastră, nu suntem mânați nici de ambițiunea de a ne vedea numele scris la tipar, ci pur și simplu, ne punem în slujba poporului, contribuind, bineînțeles, după puterile noastre, la alungarea întunericului ce predomină satele noastre, totodată luptând pentru apărarea cauzei învațătorești. Nu suntem subvenționați de nimeni, nu 2 Publicat în „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, TipoMoldova, Iași, 2005
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
epicureană, viziune în care omul este văzut în adevărata sa natură. Umanismul renașterii nu are un caracter antireligios sau anticreștin, sunt menținute în discursul filosofic probleme legate de Dumnezeu, providență, suflet, nemurire, dar acestea capătă o nouă semnificație pentru că sunt puse în slujba înțelegerii și a justificării capacității de inițiativă a omului în lume. Se recunoaște existența cetății cerești ca model ideal, dar și capacitatea umană de a se apropia de acest model în cadrul cetății pământești și posibilitatea de a găsi fericirea și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
modelată de mijloacele de comunicare netipărite. Daca ne referim la țara noastră, oricine a remarcat că după 1990 televiziunea pur și simplu a explodat dar, din păcate, în afara măsurării gradului de audiență a posturilor de televiziune care, în principal, sunt puse în slujba intereselor comerciale, puține cercetări s-au făcut pentru a surprinde mutațiile care s-au produs în concepțiile, atitudinile și comportamentele membrilor societății românești ca urmare a proliferării mijlocului numărul unu al mass-media, televiziunea. Dar, și numai prin simplă observație, putem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un interlocutor distant al lui Haushofer și nu va reține din teoria sa decât ceea ce îi va conveni, în consens cu planurile sale. Haushofer a devenit victima lui Hitler, întrucât s-a opus ca teoria lui să fie deformată și pusă în slujba expansiunii germane. Va fi închis de americani, învinuit de a fi fost "ideologul politicii spațiului vital"; va muri în închisoare. 660 I. N. Sava, op. cit., p. 40. 661 Apud Memorial de război, București, 1976, p. 35. 662 K. J. Holsti
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sînt "beție" (în sensul cuvîntului "mania" folosit de Platon) și "inspirație"". Și în știință și în artă în absența harului, element cu totul de necontrolat, șansele unei edificări durabile sînt nule. Adevăr care, cum constată conferențiarul, determină tineretul să se pună în slujba unor idoli - în fond false personalități. Personalitate, sîntem avertizați, are numai acela care servește pur și simplu cauza științei, își urmărește prioritățile. Nu altfel procedează marii artiști. Între artă și știință sînt multe condiții prealabile comune. Sînt altele care diferențiază
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
moartea e lipsită de sens, e absurdă și viața sa ca atare, care tocmai prin "progresivitatea" sa lipsită de sens etichetează și moartea ca absurditate". Sînt remarci care cer o limpezire, dacă progresul are un sens dincolo de tehnică, dacă îl punem în slujba științei, în acest caz ea mai poate deveni o vocație cu sens? După această interogație urmează o alta, cu mai adînci rezonanțe: "care este vocația științei în cadrul ansamblului vieții omenești și care e valoarea ei?" Întrebările oferă un bun prilej
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ști dacă în contextul dat știința merită să devină pentru cineva o "vocație" sau dacă ea constituie în sine o "vocație", Max Weber răspunde afirmativ prin propriile sale lucrări. "Știința este în zilele noastre o "vocație", bazată pe specializare și pusă în slujba introspecției și a cunoașterii raporturilor obiective. Ea nu este un har primit de un vizionar sau de un profet cu scopul de a acorda mîntuirea sufletului sau de a face revelații; ea nu este nici parte integrantă a meditației înțelepților
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poate sluji țeluri naționale sau umanitare, sociale și etice sau culturale, lumești sau religioase; poate fi susținut de o credință în "progres" - indiferent în ce sens - sau, bunăoară, poate tăgădui cu răceală o asemenea credință; poate să pretindă că se pune în slujba unei "idei" sau, respingînd din principiu o atare pretenție, să vrea să se pună în slujba unor țeluri ce țin exclusiv de viața cotidiană, tăgăduind importanța ideilor. Oricum, o credință trebuie să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
susținut de o credință în "progres" - indiferent în ce sens - sau, bunăoară, poate tăgădui cu răceală o asemenea credință; poate să pretindă că se pune în slujba unei "idei" sau, respingînd din principiu o atare pretenție, să vrea să se pună în slujba unor țeluri ce țin exclusiv de viața cotidiană, tăgăduind importanța ideilor. Oricum, o credință trebuie să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent cele mai mari vor sta cu adevărat - lucru perfect îndreptățit - sub blestemul nimicniciei creației". În temeiul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai mari ale societății, au influențat mai mult sau mai puțin viața noastră. Putem constata, fără a mai insista în detalieri și exemple, un lucru pe cât de interesant, pe atât de „anormal”: în trecut, oamenii au muncit și s-au pus în slujba cercetării tocmai pentru a nu mai fi nevoiți să muncească atât de mult fizic, pentru a descoperi și crea tehnologii care să le ușureze munca fizică, pentru a avea mai mult timp liber. Și au reușit!; atât de bine au
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
3:5]. Tocmai în tactica pe care șarpele o utilizează avem cel dintîi exemplu al pericolului pe care amestecul dintre bine și rău îl presupune. Satan trișează amestecînd adevărul cu minciuna și transformînd acest "amestec" într-un instrument de putere pus în slujba exclusivă a răului: este instrumentul "falșilor dascăli", care știu că un adevăr poate ucide un om mai ușor decît o minciună. Exact acest lucru s-a întîmplat de fapt și cu protopărinții. De la șarpe ei au aflat că nu vor
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ba chiar al fraților și a verilor mai mari. Această diferență influențează toate domeniile vieții, inclusiv pe acela al vieții consacrate. În trecut, atunci când Biserica experimenta o perioadă de decadență, Duhul lui Cristos și spiritul vremurilor deșteptau persoane care se puneau în slujba unei reforme care, de obicei, avea rolul de a produce o adaptare la exigențele prezentului prin recuperarea trecutului ce, în mod inevitabil, reprezenta un pas spre viitor. Nu are rost să căutăm o epocă de aur, închipuindu-ne că tot
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu impunea numai o alegere atât de vastă și cu atât de multe posibilități din cea mai bună mână de lucru disponibilă. Trebuia ca întreprinderile și autoritățile să dispună de o cultură a deschiderii spirituale care să permită angajaților să pună în slujba angajatorului experiențele lor individuale și capacitățile lor în cadrul procesului muncii. Aceste idei au fost formulate în contextul în care se observase că persoanele care se distingeau prin calitățile lor față de majoritatea personalului erau uneori excluse, iar alteori foarte rău tratate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
depus-o profesorul de limbă română, Dan Protopopescu, prin coordonarea Societății de lectură "Nicolae Bălcescu". Îndeplinind și funcția de custode al bibliotecii elevilor, Protopopescu a urmărit prin crearea acestei Societăți cultivarea și dezvoltarea calităților literare ale elevilor de curs superior, puse în slujba creației naționale. În 1929, unii dintre acești elevi vor susține conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada palatului Universității „Al. I. Cuza”. ERNEST JUVARA Trebuie să mărturisim că sunt greu de găsit cuvintele de apreciere la adresa autorului volumelor Personalități ieșene, Ionel Maftei, pentru anii de muncă puși în slujba documentării, atât pentru simpla depistare a celor o mie de personalități ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
analogie și altele) ce constituie conținutul, “materia” acestuia; și operații (operații logice: inferențe, raționamente, deducții, inducții, explicații, implicații, disjuncții, etc.; operații retorice: de ordine, de “ornare”, interogația retorică, etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele două acte discursive nu ține atât de “natura auditorului” cât mai ales de “materia” și “forma materiei” vehiculate de cele două acte argumentative și puse în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
aparat servește la impunerea unui cod.” (Thom, 1993:125). În Limba de lemn, Fr. Thom o consideră pe aceasta la adevărata ei valoare, ca un antilimbaj, pentru că în ciuda faptului că ea se deghizează în cuvinte și propoziții, când limbajul e pus în slujba unei ideologii nu mai rămâne din el decât umbra lui, fiind lipsit de libertatea de alegere a cuvintelor și ideilor, de subiect, de raționamente și chiar de sens, de multe ori. Autoarea va trece acest antilimbaj printr-o istorie, arătându
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada palatului Universității „Al. I. Cuza”{\cîte 103}. ERNEST JUVARA Trebuie să mărturisim că sunt greu de găsit cuvintele de apreciere la adresa autorului volumelor Personalități ieșene, Ionel Maftei, pentru anii de muncă puși în slujba documentarii, atât pentru simplă depistare a celor o mie de personalități ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
taxonomice și metode ecologice. Metodele taxonomice au scopul de a defini poziția sistematică a diferitelor specii și gradul de înrudire dintre acestea. Metodele ecologice urmăresc viața păsărilor, în vederea determinării rolului și locului lor real în natură și pentru a le pune în slujba omului. Metodele taxonomice. Rolul lor cel mai important îl are studiul statistic al variabilității speciilor care se realizează pe un număr mare de indivizi. Etapele parcurse sunt: studiul biometric (figura nr. 8) al caracterelor metrice, al caracterelor numerice (numărul remingelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]