12,426 matches
-
că "Domnul Corneliu Vadim Tudor, deși este înzestrat cu o paletă largă de cultură [...], fiind, în același timp, un creator important de literatură [...], este un personaj controversat în domeniul moral-politic [...]". De asemenea, apreciază că "este un personaj coleric contrastând cu înțelepciunea necesară unui președinte [...]". De aceea, consideră că domnul Corneliu Vadim Tudor nu are "calitățile de a îndeplini atribuțiile prezidențiale fără cusur și, pe cale de consecință, se solicită respingerea candidaturii la alegerile prezidențiale". Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art.
HOTĂRÂRE nr. 17 din 2 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Corneliu Vadim Tudor pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131058_a_132387]
-
cod, precum și pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950. 2. Despre prezumțiile care nu sunt stabilite de lege Articolul 1203 Prezumțiile care nu sunt stabilite de lege sunt lăsate la luminile și înțelepciunea magistratului*); magistratul nu trebuie să se pronunțe decât întemeindu-se pe prezumții, care să aibă o greutate și puterea de a naște probabilitatea; prezumțiile nu sunt permise magistratului decât numai în cazurile când este permisă și dovada prin martori, afară
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
cod, precum și pentru abrogarea art. 53 din C. com. - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950. 2. Despre prezumțiile care nu sunt stabilite de lege Articolul 1203 Prezumțiile care nu sunt stabilite de lege sunt lăsate la luminile și înțelepciunea magistratului*); magistratul nu trebuie să se pronunțe decât întemeindu-se pe prezumții, care să aibă o greutate și puterea de a naște probabilitatea; prezumțiile nu sunt permise magistratului decât numai în cazurile când este permisă și dovada prin martori, afară
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
creării unei categorii de creditori chirografari având creanțe cu valoare redusă se fundamentează pe "aprecierea unei situații de fapt, ce ține de interpretarea și aplicarea legii, nefiind unica situație în care evaluarea unei chestiuni de fapt să fie lăsată la «înțelepciunea» magistratului chemat să soluționeze pricina". Totodată, se consideră că "instrumentele procesuale puse la dispoziția participanților la procedură și criteriile clare pe care trebuie să se fundamenteze o hotărâre de încuviințare în principiu a unui plan de reorganizare și de confirmare
DECIZIE nr. 469 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1), ale art. 94 alin. (1), ale art. 95 alin. (1), ale art. 99 alin. (4), (5) şi (9), ale art. 100 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141108_a_142437]
-
din nevoia de a nuanța, de a preciza ideea, de a o concretiza mai bine, iar noi credem că nu trebuie să neglijăm nuanțele vorbitorilor de limbă populară, a căror forță afectivă și aluzivă demonstrează din punct de vedere psihic înțelepciunea profundă a poporului nostru și are o evidentă încărcătură psihologică. Uneori, parcă sună mai bine un cuvânt împământenit în echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unei cărți scrise cu multă căldură și perspicacitate că veacul întoarcerii spre copil, cum a numit ea secolul XX, va însemna foarte mult pentru istoria științei. J. Piaget a început să construiască problematica psihologiei moderne pornind tocmai de la „mirarea și înțelepciunile” pline de neprevăzut ale copilului preșcolar. Ursula Șchiopul remarcă că datorăm copiilor preșcolari cele mai interesante cunoștințe despre om. Fără a fi vorba de un paradox, copilul preșcolar a oferit foarte mult cunoașterii umane. Intuind frumusețea și resursele acestei vârste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
variabilitatea structurii morfematice a substantivelor în funcție de categoriile gramaticale specifice: determinare, număr, caz. Prin structura lor fonetic-lexicală, substantivele se grupează în patru clase: a. - simple; substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diftongul ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele terminate în diftongul descendent iu sunt masculine: chefliu, geamgiu, vizitiu. De altfel, aceste ultime substantive exprimă numai „obiecte” animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune, vulpe, vreme, masculine: frate, iepure, viezure, George, Vasile sau neutre (foarte puține): nume, prenume, sânge, spate. Parte din femininele terminate în e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea adjectivului determinant într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi/acești doi), literele (acest m/acești m), sunetele și fonemele (acest r
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular vs plural, dezvoltând, sau numai sensul de singular, sau numai sensul de plural. Substantivele defective de plural, care cunosc, adică, numai sensul de singular, formează subclasa substantivelor singularia tantum. Se cuprind aici: • substantive abstracte: bunătate, creativitate, dreptate, gândire, inteligență, înțelepciune, nimicnicie, marxism, somn etc.; • substantive concrete generice: aer, aur, apă, făină, lapte, miere, piper etc.; • substantive concrete denumind jocuri sportive: atletism, gimnastică, fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niciodată una cu alta.” (A.E. Baconsky) Dacă în planul semantic conținutul lexical implică trăsătura lexico-gramaticală tranzitivitate, câmpul lui sintactic este descris de realizarea funcției de complement (direct, indirect sau amândouă variantele): „Sporește-ți cântarea precum se cuvine, dă ceasului înțelepciunea ce-o ai.” (L. Blaga) Întrebuințat la celelalte diateze, verbul își satisface în primul rând în interiorul acestei categorii, de esență sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același timp, dezvoltarea unor sensuri gramaticale de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aș fi fost.” (M. Eminescu) șcirc. de mod ipoteticț „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu) șcirc. concesivț „...Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specială prezintă grupul verbal care are ca centru un verb copulativ. La primul nivel, grupul reprezintă un întreg semantic, pentru că însăși predicația are condiții de realizare( semnificație lexicală(1)+ semnificație gramaticală(2): Mihai este(2) înțelept.(1), „Cea mai mare înțelepciune a naturii e (2) că a sădit în sufletul omului nemulțumirea.(1) ” (N.Iorga) Identificarea, delimitarea și descrierea unităților sintaxei se întemeiază pe specificul specificul nivelului sintactic în organizarea și funcționarea limbii ca sistem (își integrează nivelele lexical și morfologic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
d. complex: Rămânând cum îl știam din facultate, n-a reușit să ducă nimic la bun sfârșit. e. propozițional (circumstanțiala cauzală): „...Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu, P.L., 81) f. multiplu: „De necaz, de mâhnire, femeia a lepădat la mă-sa și cât pe-aci să piară de boală și de mizerie.” (I.L. Caragiale, IV, 182) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că înghițirea unuia nu ajută altuia.” (G. Călinescu, C.O., 12), „Unii tac din înțelepciune, alții tac din prostie; orișicum, tăcerea lor... vorbește.” (M.Codreanu, 191) „Aș plânge cu capul pe stâncă / O, țară a frunților oarbe.” (A. Păunescu, Manifest, 25) Observații: Atributul denumirii (din categoria atributului de identificare) se situează sau în nominativ (munții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar dacă aș putea să spun că am avut un model, dincolo de cele de care v am pomenit, un model durabil,acela a fost tatăl meu. A fost un țăran cu patru clase primare, dar în el am găsit atâta înțelepciune și bunătate, cum rar mi s-a întâmplat să găsesc în altă parte. Ceea ce am învățat de la tatăl meu, și de la mama, dar mai ales de la tatăl meu, este ideea de a fi om onest, de a munci cu seriozitate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
terapiile educaționale semnificative, la care pedagogul de recuperare își poate aduce o contribuție importantă, enumerăm: 1. Ludoterapia - unul dintre drepturile de bază ale copilului este acela de joc și recreere, jocul fiind cea mai importantă formă de manifestare a acestuia („înțelepciunea și iubirea copilului este jocul” Lucian Blaga). Jocul rămâne, pentru copiii cu deficiențe, forma permanentă a procesului de recuperare, pentru că oferă mișcare, plăcere, eliberarea emoțiilor, contact uman și ajută dezvoltarea comunicării și interacțiunii sociale. Prin intermediul jocului încercăm să ajutăm copilul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Doamne Iisuse Hristoase, pe robul Tău de toate vicleșugurile celor care îi amăgesc pe oameni prin vindecările lor, pentru a-i rupe de Tine și a-i aruncă în cursele diavolului. Să se învrednicească el de darul deosebirii și al înțelepciunii că nu cumva să fie înghițit de adâncurile iadului, ce împreună cu noi să îi înfrunte pe cei ce spun că vindeca prin putetea Ta, desi necinstesc învățăturile Bisericii Tale, și tot împreună cu noi să Iți cânte: Iisuse, intarindu-se în dreapta
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
în ajutorul omenesc, ajutorul Tău cel ceresc, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ferești bolnavii de nepriceperea doctorilor, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce pui înaintea celor suferinzi doctorii cei mai iscusiți, miluieste-ne; Iisuse, Care de toate Te îngrijești rânduind cu înțelepciune cele de trebuința, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 9-lea Îți înălțam rugăciuni, Doamne, nu numai pentru cei de aproape ai noștri, ci și pentru toți bolnavii pentru care nu au
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
au adus pentru această sărbătoare, multe sortimente de vinuri, în diferite amestecuri, unele mai bune decât altele. Lui Ștefan i-a plăcut nespus vinul numit Șoim Furmint, soi local, din podgo ria AlbaIulia. S-a gândit voievodul, în marea sa înțelepciune, că pe dealurile însorite de la Cotnari, vița de vie din pod goriile de la Alba Iulia și Tokay ar putea crește și rodi chiar mai bine decât în locul ei de baștină. La plecare, Măria Sa i-a spus regelui că ar dori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
timp ca să vadă cum trece timpul. Asta o spunea Topârceanu, care era, odihnească-se n pace, altă fire. Era mai pișicher. Sa doveanu de multe ori ia hotărâri bune tocmai pentru că n u se gră bește să le ia, adastă înțelepciunea vremii. Topârceanu plesnea din bici scurt, și gata. Când era director la Teatrul Național , venea unul, venea altul, mă rog, lume de teatru, și-i împuiau urechile cu bârfe. Sadoveanu, când era, rămânea ca și cum n-a auzit, își vedea de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai renumită-ntre podgorii. Ai adunat tot focul din câmpie, Ai adunat tot aurul din soare, Să ai buchet, aromă și culoare Și să ne dai un strop de bucurie. Ai adunat din rânduieli străbune Paharul plin cu har și-nțelepciune. Au înțeles și unii cărturari, Au înțeles și zeii cei mai mari Au înțeles și gloatele rebele, Au înțeles și visurile mele Că cel mai bun e vinul de Cotnari. * Când o să-ți fie sufletul amar, Sătul de-atâta bine
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ascunse în Cotnar, căpătate în „cârdășie” cu lucrarea ti mpului. Cotnarul începe să fie un vin bun de la vârst a de tre i ani. În al 5-lea sau al 6 lea an este un adevărat vin generos, d ar înțelepciunea n - o atinge decât în al zecelea an al existenței sale. L a această vârstă cade în pahar în valuri grele, ca untdelemnul , cu nua nțe ruginii.” Sau cum scrie Eminescu: „Nimic mai dulce decât toamna La umbra verde de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]