9,818 matches
-
funcționând de la sine și pentru a funcționa de la sine” (Salais, 1989), este În același timp un „construct” al acțiunilor individuale și un domeniu de acțiune. Deși este dinamică prin natura sa, la un moment dat devine o regularitate de comportament acceptată tacit. Perenitatea sa se bazează pe credința actorilor În ea. Un Întreg ansamblu de reguli, de obiceiuri, de norme și de rutine facilitează astfel coordonarea comportamentelor și compensează insuficiențele contractelor. Cea de-a doua economie a convențiilor caută, fără a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau mai lung, la tensiuni din ce În ce mai accentuate (să ne gândim la riscurile de „excludere”, de „anomie” sau de „dezafiliere”). Și aceasta cu atât mai mult cu cât ă așa cum au remarcat Philippe Bénéton, René Rémond sau Paul Ricœur ă disparitățile, acceptate odinioară fiindcă erau considerate inevitabile, ținând de natura lucrurilor, sunt resimțite de către contemporanii noștri ca niște nedreptăți pe care spiritul vremii nu le mai poate admite. G. F. & AFFICHARD Joëlle și FOUCAULD Jean-Baptiste (coordonatori) (1995), Pluralisme et équité. La justice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu trebuie tratat la fel ca individualul. Cartezianismul ideologico-politic a vrut să ignore acest avertisment esențial. Astfel, a neglijat faptul că dorința de a Îmbunătăți condiția umană Își găsește limita absolută În istoricitatea ordinii sociale. În domeniul acțiunii politice, trebuie acceptate morala provizorie și politica rezonabilă. În lipsa acestei acceptări, nimic nu ne va proteja Împotriva fanatismului, a convingerii oarbe că schimbarea sine constituie valoarea supremă. Găsim la Spinoza bazele unui fanatism anti-fanatic. Într-adevăr, filosoful olandez postulează că scopul Naturii este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bine decât La Boétie (1530-1563), atunci când a Îmbinat cele două dimensiuni ale supunerii și ale liberului arbitru, intitulându-și lucrarea care i-a adus gloria Discurs despre servitutea voluntară (publicată În 1574). În fond, orice servitute este În egală măsură acceptată și suportată și fiecare muncește mai mult pentru a o perpetua decât pentru a o răsturna. Cel puțin acesta a fost soclul paradoxal pe care s-a clădit multă vreme reflecția asupra acestui subiect, cu scopul principal de a Înțelege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al națiunii văzute ca o comunitate de cetățeni. Definiția străinului este așadar tributară definiției pe care o adoptă o comunitate pentru a acorda naționalitatea sau cetățenia. În această privință, perioadele revoluționare exagerează În ambele direcții. Astfel, Anacharsis Clouts, mai Întâi acceptat ca cetățean francez pentru activitatea sa politică, este În final acuzat, pentru acțiunile sale „hebertiste”1, că este de partea străinilor. Primirea oferită străinului variază În funcție de deschiderea sau Închiderea comunității cetățenilor: deschidere prin extindere În Imperiul Roman, Închidere În țările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentative și economiei de piață aparține vechiului regim, ostil reprezentării și pieții. Ca urmare, politicienii și intelectualii postcomuniști s-au dovedit a fi categoriile cele mai motivate în crearea și difuzarea unei interpretări mitologice a comunismului care să fie larg acceptată. Potrivit acestei mitologii cu funcție explicativă, regimul comunist nu a fost un produs al industriei politice românești, ci doar un articol de import impus prin forță din exterior spre consumare. România ar fi devenit o țară comunistă ca urmare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
socială. La șaisprezece ani după destrămarea statului lor comun cu slovacii, ei încă trebuie să cadă de acord asupra unui termen cu care să-și numească propria țară, deși "Cehia" (Cesko), expresie neoficială urâtă și neiubită, pare să fie din ce în ce mai acceptată. Fără îndoială, caracterul ceh s-a modificat în timpul celor patruzeci de ani de regim comunist. Dacă ideologia marxist-leninistă a impus colectivismul ca principiu de conducere social obligatoriu, greutățile și temerile asociate cu regimul represiv a avut efectul opus, ducând la
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în general, împlinite. 5-6. Care sunt succesele și eșecurile cele mai notabile înregistrate de România și Europa de Est în ultimele două decenii? Pentru a măsura succesul sau eșecul trebuie să avem criterii precise. Din nefericire, astfel de criterii nu sunt universal acceptate și, prin urmare, o evaluare va fi prin definiție subiectivă. Un alt mod în care o asemenea evaluare poate fi făcută este prin intermediul unei analize a obiectivelor stabilite chiar de regim, însă știm cu toții că liderii politici promit multe, dar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai tineri să-i ajute pe vârstnici să pună Întrebările, iar aceștia, la rândul lor, să-i Îndrepte pe tineri către locurile unde se găsesc răspunsurile. Legătura osmotică dintre Partid și Stat face parte din acest tip de tematici. Orânduire acceptată și chiar devenită axiomatică În perioada comunistă, de neconceput din perspectiva oricărei gândiri libere, această preluare a Statului de către Partidul Comunist Român s-a făcut cu rapiditate și cu mijloace birocratice imediat după preluarea puterii În 1947. În doar câțiva
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
organizare numit Edificarea Partidului: „Nomenclatura constituie lista posturilor celor mai importante; candidaturile sunt În prealabil examinate, recomandate sancționate de un comitet al Partidului de sector, de oraș, de regiune etc. Este nevoie de acordul Comitetului de partid și pentru ca persoanele acceptate să facă parte din nomenclatură și să poată fi eliberate din funcțiile lor. Nomenclatura cuprinde persoanele care ocupă posturile-cheie”. În diferitele definiții care au fost date nomenclaturii putem identifica o anumită suprapunere Între obiectul instituțional pe care cuvântul Îl desemnează
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și valabilă un an, care permitea să fie atacate În justiție societățile nomenklaturii vinovate de a fi delapidat bunurile statului. Eforturile Justiției au dat, per total, rezultate destul de slabe. Trybuna amintește chiar că cele 1.953 de „societăți ale nomenklaturii” acceptate ca „atare” nu constituiau decât 10% dintre societățile Înregistrate În 1990 și că nu este o Întâmplare faptul că Justiția și-a deviat ancheta, din lipsă de probe, către alte tipuri de societăți private. Chiar dacă presupusul caracter ilegal al spolki
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
procesului de reorganizare se afla Ministerul Sănătății, ceea ce Însemna că doctorii urmau să devină elita tehnocratică cu cea mai mare autoritate În noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de principiul redefinirii „medicinei” ca știință preventivă, În contrast cu scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită ca fiind nu doar absența oricăror afecțiuni observabile, ci mai degrabă o noțiune complexă care lua În considerare potențialul genetic, caracteristicile disgenice latente sau talentele speciale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției (voluminoasa operă Tratat de medicină socială a trecut prin trei imprimări succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia atât ca teorie nu doar validă, ci și normativă, cât și ca strategie de analiză și definire a corpului politic. Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii" Studenții și colaboratorii lui Moldovan de la Institutul de Igienă Socială din Cluj
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor despre influența eredității asupra scopurilor și conținutului profesiei medicale și promovând tot mai mult modelul sovietic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
previziunile de realizare a proiectelor totalitare, analiza Hannei Arendt a rămas un instrument foarte util pentru examinarea evoluției ideologiilor și a elementelor specifice acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism; Micu, „Gândirea”. 5. Irina Livezeanu a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
homosexualității atât la bărbați, cât și la femei, dar femeile se dovedesc mai tolerante privind divorțul și homosexualitatea. Tendința este aceeași în societățile industriale, dar sprijinul pentru liberalizarea sexuală nu este la fel de puternic, iar prostituția nu este atât de larg acceptată. Contrastul cel mai mare îl reprezintă societățile agrare. Nu doar că aici nu există variații între generații, dar se înregistrează chiar o creștere a intoleranței pentru avort în rândurile celor mai tineri. Dacă există diferențe între națiuni în privința religiozității și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații occidentale au devenit tot mai liberale și egalitare, tinerele generații islamice au rămas la fel de conservatoare ca părinții și bunicii lor, de unde și conflictul privind normele universal acceptate ale drepturilor omului. Ce consecințe are susținerea tot mai puternică a egalității între sexe? Ele ar putea fi descoperite în primul rând în comportamentul electoral și opinia publică. Așa cum am notat, conservatorismul politic al femeilor este un fenomen larg răspândit
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
poate constitui decât o povară pentru funcționarea echitabilă a statelor moderne și a piețelor. Dar există și alte dubii privind importanța participării voluntare, anume efectele sale asupra altor variabile semnificative pentru funcționarea democrației. Participarea în asociații voluntare, singura dimensiune unanim acceptată a capitalului social, ar avea un efect direct asupra încrederii interpersonale, care ar fi, la rândul ei, un ingredient necesar cooperării. Deși există și confirmări ale relației (Wollebaek și Selle, 2002), mulți alți cercetători sunt mai sceptici. Corelația dintre participare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capitalului social, nici unul nu este semnificativ corelat cu indicatorul democratic. Singura variabilă semnificativ corelată este acceptarea normelor de reciprocitate. Dar ea nu face parte din definiția îngustă a capitalului social și asocierea ei cu capitalul social nu este pe deplin acceptată. Ceea ce pare să conteze pentru respingerea alternativelor nedemocratice sunt vârsta și educația. Cei mai tineri și mai educați sunt mai predispuși la acest lucru. Iar cea mai importantă variabilă este atitudinea față de regimul comunist, cei care evaluează cel mai nefavorabil
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capabili de o analiză cost-beneficiu. În urma unei astfel de analize, statele nu inițiază războaie pe care este posibil să le piardă. Actorul rațional se poate gândi coerent la decizii și poate alege simplificări realizate de realiști, care nu sunt unanim acceptate, dar sunt considerate utile în explicarea, până la un punct, a acțiunilor actorilor 35. Realiștii recunosc că se creează, deseori, o dilemă a securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
circumstanțele care au stat la baza semnării sale se consideră formulate și acceptate de părți, iar dacă aceste circumstanțe suferă modificări, acest lucru poate fi considerat un pretext ce ar pune în pericol întregul tratat. Este clar că resetarea relației, acceptată, în principiu, de cele două, încă principale puteri nucleare, este înțeleasă în ... chei diferite. Ea presupune inițierea unui proces serios de negocieri cu Iranul, dar în ceea ce privește Moscova pornind de la premisa apartenenței Iranului la TNP și a dreptului la energie nucleară
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și rețelele, iată fenomenul prezentat ca semnul însuși al caracterului depășit al individualismului, al victoriei lui „noi” asupra traiectoriilor singulare, al noii supremații a colectivului asupra individului. Că există comunități, atitudini de grup, sensibilități comune este o observație sociologică unanim acceptată. A face însă din ea o mașină de război contra interpretării individualiste a socialului contemporan este un cu totul alt lucru, căruia nu-i deloc greu să-i demonstrăm caracterul mai mult decât fragil. Cum să nu subliniem acest fapt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În același timp, practicile de gen curente se află în „relații reflexive” (Giddensxe "Giddens, Anthony", 1984) cu structura de putere existentă a sexelor. Femeile și bărbații renegociază continuu semnificația identităților de gen, luptându-se pe terenul formării și disoluției categoriilor acceptate și al reconfigurării relațiilor instituționale (Connellxe "Connell, R.W.", 1987, p. 139). Regimurile de gen reprezintă o ordine simbolică a genurilor și, în același timp, o arenă a puterii pentru definirea limitelor căreia luptă cele două sexe. Dat fiind procesul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
bună, după cum au recunoscut unele dintre respondente. În acea perioadă, Rossxe "Ross, A." consemna că, „deși fetele merg la școli și universități în număr tot mai mare și tot mai multe tinere se angajează, încă nu este o idee general acceptată că femeile din clasa de mijloc și clasa dominantă ar trebui să aibă cariere. Obiectivul central al vieții unei fete este mai degrabă căsătoria decât cariera” (1960, p. 61). Cu aproape două decenii mai târziu, un alt cercetător al scenei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]