KorAP: Find »[drukola/base=adunare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...389 390 391 ...5769 >

144,219 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

Rosetti, o Cameră fără biurou - deci legal incapabilă de-a lucra - l-a proclamat deputat și, după ce această Cameră au comis în două zile două ilegalități consecutive, tot ea l-au proclamat președinte. Nu mai există așadar nici o îndoială că Adunarea împărtășește vederile d-lui C. A. Rosetti: ea vrea contopirea colegiilor electorale, vrea electivitatea magistraturii. Pe de altă parte majoritatea aceasta fiind a guvernului Brătianu, iar d-sa, tăcând față cu proiectele radicale ale amicului său politic pare a consimți

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
electivitatea magistraturii. Pe de altă parte majoritatea aceasta fiind a guvernului Brătianu, iar d-sa, tăcând față cu proiectele radicale ale amicului său politic pare a consimți la ele, împreună cu tot cabinetul. Alegerea d-lui C. A. Rosetti la prezidenția Adunării însemnează așadar: contopirea colegiului I, al Ii-lea și al Iv-lea într-unul singur, deci majorizarea tuturor drepturilor prin delegații guvernamentali ai colegiului al Iv-lea; apoi electivitatea magistraturii, deci robia justiției sub regimul de partid, punerea onorii, vieței

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de vederi ce vor fi existat vreodată între membrii opoziției. [27 noiembrie 1882] ["DEPEȘA DIN URMĂ... Depeșa din urmă prin care d. C. A. Rosetti a declarat a nu putea primi nici scaunul de deputat, nici acel de prezident al Adunării, din cauză că între d-sa și majoritate există deosebiri de principii, a avut asupra multor spirite din partid efectul unui ferment de discompunere. Onorabilii senatori și deputați se adună și se sfătuiesc de mai multe zile ca să afle un mijloc: cum

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
reforma comunală deja votată și mai cu seamă cu dorința d-lui C. A. Rosetti de-a democratiza colegiile. Se știe că pentru a împlini dorința marelui om nu se cere nimic mai mult, nimic mai puțin decât convocarea unei Adunări de revizuire, în care părerile predilecte să întrunească o majoritate de două treimi. În Cameră sunt așadar elemente destule care înclină a cere convocarea unei asemenea Adunări, cu scopul de-a desființa colegiul I și al Ii-lea, temeiul oricării

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
om nu se cere nimic mai mult, nimic mai puțin decât convocarea unei Adunări de revizuire, în care părerile predilecte să întrunească o majoritate de două treimi. În Cameră sunt așadar elemente destule care înclină a cere convocarea unei asemenea Adunări, cu scopul de-a desființa colegiul I și al Ii-lea, temeiul oricării opoziții, și a pune în mâna partidului, cel puțin pentru timpul în care împrejurările ar îngădui rămânerea lui la putere, această armă cu două tăișuri. Alții, înzestrați

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a face ceea ce voiește, stă cu brațele încrucișate, un adevărat sfinx, înaintea partidului în discordie; nici țara, nici amicii săi nu au mijlocul de-a afla în care parte înclină cancelarul, daca el voiește reforma legii electorale și convocarea unei Adunări de revizuire sau daca nu le voiește. Din esperiență știe fără îndoială că, în vremi de restriște pentru el și partid, singurul azil pe care-l aflară aspirațiunile sale de mărire politică era acel colegiu I pe care reforma amicului

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
când legea fundamentală e să se schimbe; la noi pensia reversibilă votată unui patriot merită cu drept cuvânt mai multă atenție decât o schimbare a Constituției. Cu drept cuvânt zicem. Nu prin vorbe tipărite și votate de două treimi a Adunării chiar se întemeiază monarhia într-o țară, ci prin spirit monarhic, prin încredere în această formă de stat. Acest spirit nu se face, nu se improvizează; el se naște din istoria națională, e inerent poporului. Noi însă, după mărturisirea celui

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de-a acoperi hoțiile coreligionarilor săi, politică de - a - și îmbogăți soitarii prin afaceri scabroase, politică oare de-a da pradă țara și instituțiile, viitorul poporului, bunăstarea lui în mâna unor elemente inculte și perverse totodată, de cari sunt pline Adunările? Politică e de-a decora pe trădători și de a-i pune în evidență, când asemenea oameni, chiar folositori să fi fost faptelor sale, cată să rămâie în umbră, pentru a nu răpi poporului întreg credința în onestitate? Și care

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sentimentul celei mai simple datorii, iată ceea ce căutăm în zădar la adversarii politici. Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stări de lucruri oneste și sobre, iată ținta la care se mărginește oricine din noi. Este sau nu adevărat că prezidentul acestei Adunări a numit-o compusă din oameni vrednici de pușcărie și carantină? Este sau nu adevărat că nu există, între șefii partidului chiar, nimenea care să crează în onestitatea acestui partid? Daca n-ar fi decât această mărturisire, ea ar fi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de-o parte sau de alta erau de altă calitate și din altă substanță? O deosebire e fără îndoială... dar între soarta ulterioară a acestor oameni. Daca Pitpalac ar fi fost roșu ajungea deputat. Câți Pitpalaci sunt azi în scaunele Adunării, neavând nici cultură mai multă decât acela, nici fiind de altă estracțiune! Pare că nu toată lumea știe că reteveiul a fost tata bâtei și că inventorul sistemului - eroul de la șapte - nuci și Zece - mese - e astăzi unul dintre stâlpii morali

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
singur steag. Acum însă reformele propuse tind mai departe; tind la perpetuarea acestui sistem de guvernământ, la omnipotența partidului roșu în țară. Organizația actuală, bună - rea, tot mai prezinta oarecari garanții pentru pătrunderea a o mână de oameni independenți în Adunări. Din momentul ce și aceste garanții ar fi înlăturate, nu mai poate fi vorba nici de principii, nici de partide; un stăpân autotputernic, încunjurat de creaturile lui, și o masă, inertă, intimidată de poliție și de arhistrategii gardei naționale - iată

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
volenti non fit injuria. Oricât de mare ar fi nedreptatea ce i s-ar face acestei țări prin noul tractat de la Londra, organul voinții țării, această adunătură de parveniți lacomi și ignoranți din care se compune partidul roșu și majoritatea Adunării, înghite cu bucurie această pilulă, mai mult, se servește de ea pentru a căuta mijloace nouă de mănținere la putere. Odată vasalitatea în afară stabilită, trebuiesc create și înlăuntru condițiile vasalității. Trebuie nimicită influința pe care o mână de oameni

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și autorul broșurei susține că Apela nu e altceva decât Abeles. La aceasta un glumeț a observat că Horatius Flaccus cată să se traducă prin Horatius Flekeles. [6 martie 1883] ["MESAJELE DE ÎNCHIDERE... "] Mesajele de închidere și deschidere a seziunilor Adunărilor se fac în țara noastră în chipul următor: fiece ministru înseamnă pe-o foaie fraza mai mult sau mai puțin lăudăroasă relativă la ramura sa de administrație pe care ar voi s-o vază trecută în mesaj. Unul dintre miniștri

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
aripile d-lor Rosetti brătianu. [10 martie 1883] SITUAȚIA DIN ARDEAL I. P. S. S. mitropolitul românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, d. Miron Românul, a adresat protoiereilor din arhidieceză o circulară. Ea oprește pe cler de-a lua parte la adunările populare cari protestează cu atâta legitimitate în contra proiectului de lege al cărui scop e maghiarizarea institutelor secundare române de învățămînt. Înainte de toate mărturisim că nu discutăm motivul care-a putut împinge pe prelat la răspândirea acestei circulare. Știam că, din

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
prin ziare ungurești, amenințări de trimitere la mănăstire. 268 {EminescuOpXIII 269} Ceea ce ni se pare însă straniu în această circulară și lucru la care nu ne-am fi așteptat este tendența pe care I. P. S. Sa binevoiește a o atribui adunărilor populare, tendență substituită, care dă circulării caracterul unei denunțări aproape. Mai întîi se zice că adunările "au un caracter politic". Daca e neapărat de-a li se atribui un asemenea caracter, am întreba de când românii în țara lor proprie și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
straniu în această circulară și lucru la care nu ne-am fi așteptat este tendența pe care I. P. S. Sa binevoiește a o atribui adunărilor populare, tendență substituită, care dă circulării caracterul unei denunțări aproape. Mai întîi se zice că adunările "au un caracter politic". Daca e neapărat de-a li se atribui un asemenea caracter, am întreba de când românii în țara lor proprie și strămoșească au căzut, prin vro sentență judiciară, sub interdicțiune politică, de când li s-a detras numai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pentru ilustrarea "proverbialei loialități " a maghiarilor cătră Casa domnitoare căreia nu i se poate tăgădui meritul de-a-i fi mântuit de sub domnia turcilor și de a-i fi făcut posibili în mijlocul Europei. I. P. S. Sa se mai plânge că aceste adunări "[î]i pun piedeci în cale atunci când în acord cu prea sfinții frați episcopi ar vrea să apere cu mijloace loiale adevăratele interese naționale bisericești... Aci observăm că de mult i s-a opus atât I. P. S. Sale, cât și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
s-a mai ținut în Paris o întrunire, prezidată de senat[or]ul Laurent - pichat, având de secretar pe deputatul Pelletan. Acesta a dat cetire unui proiect de manifest cătră țară, redactat de comitetul provizoriu. Proiectul a fost primit de Adunare cu vii aplauze. În acest act se zice că liga nu-și va da sentința asupra votului prin care Camera a respins revizuirea Constituției, ci se va întoarce numai spre viitor, va urmări o idee și va căuta să-i

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
împins într-o parte și alta între două puteri ostile; pentru că adevărata cauză a eșecurilor și crizelor ce enervează democrația zace tocmai în legile constituționale, pentru că, cu un cuvânt, a amâna revizuirea va să zică a amâna politica republicană. Statutele adoptate de Adunare indică drept scop al ligei o agitațiune legală pentru o organizare mai bună a Republicii. Comitetul central al ligei e compus din câte un delegat al fiecărui colegiu electoral și câte un reprezentant al gazdelor favorabile ligei. [16 martie 1883

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nainte n-aveau de pe ce bea apă. Dară aceasta nu-i de ajuns. Nu ajunge că s-a îmbogățit toate rubedeniile veneticului bizantin pîn' într-a șaptea spiță; nu sunt de ajuns bacșișurile cu care s-a cumpărat voturile majorității Adunării; acum cele șaisprezece milioane trebuiesc aruncate în apă, drumul de fier mutat din albie alături, iar în locul lui... canal la Chiustenge! Un simplu cap de pod n-avem precum [î]i cer cele mai elementare exigențe strategice și economice spre

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
rău se poate face unui popor întreg prin câteva șiruri necumpănite și inexacte, cum poziția oficială pe care-o ocupă Escelența Sa dă unor neadevăruri o greutate pe care nici un fel de faptă și nici un fel de discurs din timpul adunărilor populare n-o justifică. "Pildele rele molipsind datinele cele bune" am văzut și pe P. S. Sa Episcopul Aradului urmând exemplul dat în Sibii și creîndu-se, din senin și din nimic, un pretext de persecuție în contra aspirațiunilor legitime ale poporului român

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
alt rând. Meetingurile române din Transilvania au produs o mișcare care, de ce merge, de ce atinge cercuri mai întinse, mișcare ce merită cu atât mai mult atențiunea generală cu cât stă în legătură cu aspirațiuni foarte caracteristice. Motivul manifest și imediat al acestor adunări ale românilor transilvăneni e precum se știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
toată lauda. Din aceasta putem deduce învățămîntul important că acest popor se dirige de cătră conducătorii Lui după voința și intenția lor c-o lesniciune care ne pune pe gânduri. Alta e însă intențiunea ce este a realiza prin aceste adunări demonstrative. Discursurile și rezoluțiunile precum și personajele determinante din aceste meetinguri nu ne lasă nici o îndoială că avem a face cu un nou tour de force al dacoromanismului. Pentru a ne da această probă de putere proiectul de lege al școalelor

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de zi, pierdem prea adeseori din vedere mersul lucrurilor din Orientul meridional, și totuși acolo s-a 'nrădăcinat pentru Ungaria, ba poate pentru monarcie (? ) o cestiune de existență, care pîn' acum nu s-a dezvoltat deloc în favorul nostru. Despre adunările din urmă ale românilor foile noastre n-au adus decât notițe insuficiente; dar pastoralele mitropolitului, român și ale episcopului din Arad ne învață că avem a face cu manifestațiuni foarte critice. Mitropolitul constată în circulara sa că aceste adunări zgomotoase

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Despre adunările din urmă ale românilor foile noastre n-au adus decât notițe insuficiente; dar pastoralele mitropolitului, român și ale episcopului din Arad ne învață că avem a face cu manifestațiuni foarte critice. Mitropolitul constată în circulara sa că aceste adunări zgomotoase de popor au luat "o direcțiune și un caracter politic de-așa natură încît nu pot fi decât stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune că "teoriile" dezvoltate în adunări stau în contrazicere cu "patriotismul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]