9,884 matches
-
eu spre coșul ce se balansează pe brațul meu. Mă aștept să le aud spunînd „Ce idee simpatică!“. Însă, În loc de asta, atît Karen cît și Dawn par destul de stresate. Aha! spune Karen Într-un final. Păi. Hai să... vedem dacă... Apasă pe niște butoane de pe panoul de comandă din fața ei. — Alo, Mel? SÎnt Karen, de la recepție. A venit Becky. Becky Brandon. A venit să... Îi facă o surpriză lui Luke. Se lasă o tăcere lungă, În timpul căreia Karen ascultă atentă. — Da
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Taci! Îmi iau nervoasă telefonul. Trebuie să sistez operațiunea definitiv! — Parcă ziceai că ai făcut-o deja. — Am făcut-o! Acum nu știu cîte zile! E o greșeală! Găsesc cartea de vizită a lui Dave Sharpness și formez agitată numărul, apăsînd furibundă tastele. — Cum crezi că va reacționa Luke cînd va afla că i-ai pus pe unii să se țină de coada lui? Întreabă Danny, dornic de conversație. Dac-aș fi În locul lui, aș face foarte urît. — Nu mă ajuți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
notez. Altceva? — Nu, atît. Hai, că tre’ să mă duc! Vorbim mai tîrziu! Îmi pun telefonul În geantă, Încă surescitată. SÎntem urmăriți. Pur și simplu o simt. — Și unde e locul ăsta? Luke se uită pe broșură și Începe să apese pe butoanele de navigație prin satelit. Pe ecranul bordului apare harta, moment În care el face o față lungă. E la mama naibii. — Vrei tu neapărat să mergem acolo? — E cel mai tare magazin de profil din Londra! Uite! Și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lui, că mai există și o a treia variantă. — Opțiunea numărul trei: dacă n-au de gînd să coopereze... Face o pauză lungă. — Refuzăm să mai lucrăm cu ei. Ne retragem din contract. — E posibil? — Trebuie să fie posibil. Își apasă căușul palmelor pe ochi și Începe să și-i frece absent. Doar că o să fie al naibii de scump. Dacă ne retragem din combinație În decursul primului an, trebuie să le plătim o despăgubire. Plus că ne-am deschis filiale europene pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dorință pătimașă de a da cu aspiratorul. — Cum Îți zic! Tone de femei se-apucă să frece podeaua... Tace În clipa În care se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul de intrare. — O livrare. Aștepți ceva? — A, da! Îmi las ceașca jos. Cred că sînt chestiile mele pentru Crăciun. — Cadouri? se luminează Suze la față. E și pentru mine unul? — Nu sînt cadouri, Îi explic. Ci niște ornamente de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe el. — E testamentul lui, precis! țipă Janice isterică. E un mesaj de dincolo de mormînt! — Nu e deloc de dincolo de mormînt, Își pierde cumpătul Jess, Însă o văd, În timp ce se Îndreaptă hotărîtă spre DVD, cum s-a albit la față. Apasă pe „Play“ și se ghemuiește pe covor. Așteptăm cu toții În tăcere să apară imaginile. Și, deodată, iată-l pe Tom, cu fața spre cameră, pe fundal de cer albastru. Are pe el un tricou vechi verde cu guler și pare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spune Tom. Pot să-mi scriu cartea. O să fim fericiți aici. Și, dacă te supără cumva mama, adu-ți aminte ce ți-am zis despre ea. Ce ți-a zis? ridică imediat Janice privirea. Ce naiba ți-a zis? — Ăă... nimic, apasă Jess repede pe „Pause“ și scoate DVD-ul din aparat. O să văd eu restul mai tîrziu. — Așa! spune mama veselă. Trăiește, Janice scumpa mea. E o veste bună! — Trăiește? Janice Încă nu și-a revenit din isterie. Ce rost are să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ies din bătaia gloanțelor. — Mă duc să văd cine e... Mă duc În hol și ridic telefonul. — Alo? — Am un pachet pentru dumneavoastră, aud un glas printre pîrÎituri. Îmi stă inima. Un pachet. Ăsta trebuie să fie. Trebuie să fie. Apăs pe buton, abia respirînd. Îmi spun În gînd să nu-mi fac iluzii, o să fie un alt plic pentru Jess, sau un catalog, sau un accesoriu pentru computerul lui Luke... Însă, cînd deschid ușa, În fața mea se află un curier
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
oricum. — Scumpa mea, naști! moașa izbucnește În hohote de rîs. Și trebuie să-ți pui halatul. Sau ți-ai adus un tricou? Și o să trebuiască să te examinez, să văd cum merge. Trebuie să scap de femeia asta, rapid. Își apasă o mînă pe burta mea, și mă trag repede Într-o parte. — Adevărul e că tocmai am fost examinată! zic cu Însuflețire. De altă moașă. Așa că totul e-n regulă... — Altă moașă? Cine? Sarah? — Ăă... poate. Nu-mi amintesc. A
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să rostească o incantație specială. „Plecați“. Încerc să le transmit telepatic. „Atîta vă rog, lăsați-mă singură...“ — Păi, cred că ar trebui să-ți respectăm credința, spune Paula, șovăitoare. Ok, ieșim un pic, dar, dacă simți cea mai mică mișcare, apasă imediat pe buton. — Așa o să fac! Mersi! Ușa se Închide și respir ușurată. Slavă Domnului. O să ies din locul ăsta imediat ce se eliberează zona. Îmi Înșfac haina și sacoșa și crap un pic ușa - Însă, chiar În fața ei, stau două
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
poporului român în acea aproape jumătate de secol comunistă. Cum condamnarea participării României la Holacaust s-a produs deja, la sfârșitul anului ne vom fi despărțit de părțile cele mai întunecate ale istoriei noastre și vom intra ceva mai puțin apăsați în Uniunea Europeană, fără datorii legate de trecut, cum s-ar spune. Dorin Popa: Dar, dacă Președintele Băsescu se pregătește de condamnarea oficială a comunismului, nu ar putea începe prin (re)acordarea cetățeniei lui Paul Goma? De ce după atâția ani Paul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
n-aș putea să-ți spun exact cum. Dorin Popa: Profesorul Alexandru Zub spunea unui ziarist că Sorin a fost mereu șantajat de Securitate, după ce a publicat, clandestin, o revistă, în liceu. Ca om inteligent ce este, vinovăția l-a apăsat, probabil, mai mult decât pe un in-divid obișnuit, care-și găsește mereu justificări, circumstanțe ș.a.m.d. Sorin are rigoarea intelectualului de rasă care nu-l putea apăra de sine însuși prea multă vreme. Dimpotrivă. Vladimir Tismăneanu vorbește chiar de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
eu bine, ce să cred că ne vor aduce? Păi, se pare că au și adus! Scindarea PNL din dragoste pentru liberalism! Cred că băieții ăștia, Robocop, Ștefan cel Mare de la Suceava, Dana ejusdem farinae, ne iau de tâmpiți! A apăsat d-l Băsescu pe pedală și, hopa!, partidul! Am senzația că președintele a înghițit cu noduri "testul Tăriceanu" și a apăsat pedala accelerației până la fund! Ce să aștept de la o formațiune condusă de cineva care s-a îmbolnăvit oportun ca să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
liberalism! Cred că băieții ăștia, Robocop, Ștefan cel Mare de la Suceava, Dana ejusdem farinae, ne iau de tâmpiți! A apăsat d-l Băsescu pe pedală și, hopa!, partidul! Am senzația că președintele a înghițit cu noduri "testul Tăriceanu" și a apăsat pedala accelerației până la fund! Ce să aștept de la o formațiune condusă de cineva care s-a îmbolnăvit oportun ca să-i facă loc d-lui Băsescu în cursa pentru președinție, dar s-a făcut brusc sănătos ca să saboteze PNL? Nu aștept
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai mari pitici din lume", d-nii Boc, Blaga și Videanu, și nu de Domnia Sa. Cum, iarăși, nu cred că pe disidenții liberali i-a apucat "reforma", "platforma", "polul", "marele partid de dreapta" de bună seamă că prezidențial! fără să fi apăsat d-l Băsescu pe pedală ori să-i fi apăsat pe respectivii domni și doamne pe ceafă! Chestia cu "spontaneitatea" mișcării disidente o fi pentru fraieri, dar eu nu sunt! Cum președintele, pe când era ministru în guvernul CDR+PD+UDMR
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și nu de Domnia Sa. Cum, iarăși, nu cred că pe disidenții liberali i-a apucat "reforma", "platforma", "polul", "marele partid de dreapta" de bună seamă că prezidențial! fără să fi apăsat d-l Băsescu pe pedală ori să-i fi apăsat pe respectivii domni și doamne pe ceafă! Chestia cu "spontaneitatea" mișcării disidente o fi pentru fraieri, dar eu nu sunt! Cum președintele, pe când era ministru în guvernul CDR+PD+UDMR, a avut o contribuție decisivă la prăbușirea țărăniștilor, mă întreb
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fi o nație de tâmpiți. Dorin Popa: Ce vrei să spui? Liviu Antonesei: Cum, ce vreau să spun?! Vreau să spun că am înghițit gălușca, pentru că așa a dorit d-l Turcu și, de fapt, ceea ce a dorit cine a apăsat pe butonul respectiv. E foarte grav! Așa, fără probe, domnul acesta ori alt domn plămădit din același aluat poate spune lucruri asemănătoare sau identice despre absolut oricine, nu? Iar ceilalți doi domni securiști amintiți ne dau lecții de patriotism, care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
atât de legat, încrezător fiind și în puterea lor de a regenera comunitatea. Iar conduita sa finală nu mă miră, un credincios adevărat, cum a fost, mai ales un slujitor al Domnului, nu pleacă din aceasta lume neîmpăcat, cu sufletul apăsat de sentimente sau gânduri negative despre ceilalți. De altfel, a iertat greșiților săi nu acum, la plecarea spre Domnul, ci chiar din momentul în care aceștia greșeau față de el. Da, acele intervenții, acea formidabilă presiune internațională, pe care am evocat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric de primă necesitate, pe care, dacă nu-l vom realiza la timp, grea răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al tuturor celor de azi în fața generațiilor de mâine. Deci cotidian catolic român în capitala țării, cu sprijinul tuturor forțelor active ale bisericii române catolice mai înainte de toate!"922. Responsabilitatea acțiunii a fost plasată într-un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acești turiști nu reușesc să înțeleagă realitatea comunistă. Ei sunt naivi și se simt excluși, se îmbufnează și pleacă pe unde au venit. Spaima de dezrădăcinare, alienarea de uman, înstrăinarea de ființele de cealaltă parte a cortinei de fier îi apasă pe eroii care își fac curaj să se ducă să vadă estul cu ochii lor. Lessing însăși își amintește cum a plecat în Germania comunistă cu al doilea soț și s-a trezit atacată de vechi prieteni ai lui, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o lume stearpă, lipsită de viața, de apa emoției adevărate, și încercarea de a evada din ea. Încercarea e sortită eșecului. Poemul se eliberează nu prin fugă, ci prin creație. Eliot e mulțumit că a pus în imagini ce îl apăsa. Aceste imagini sunt cel mai adesea obsedante (grădinile, Maria, apa și reînvierea, marea, oasele, copiii pierduți, nebunia) și unesc fragmentele poetice, care se leagă și dau poemului coerență. The Waste Land este de o coerență uluitoare, la fel ca Ulysses
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Una dintre patrii e cea acceptată de la sine (Anglia), pe când cealaltă (Iran) e un amestec încâlcit de amintiri ca fierul roșu, de violențe ce curg spre prezent. Poeta nu se mai simte acasă acolo; spațiul primilor ani de existență o apasă. Bucuria ei este poezia, iar acest suflet încercănat e jertfa de real pe care poeta o zidește în opera închipuirii ei. Cât despre al doilea râu de mâhnire (după zbaterea între două identități, două lumi, două timpuri), acesta este tot
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
moșii (Iordache Ruset), 133 moșii (Buzeștii), cu zeci de sate pe ele. Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi și cu birul pe țăranii liberi (răzeși- moșneni) și meseriași (clasă de mijloc). Cu toate acestea poporul și-a păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mânăstire, unde a învățat Psaltirea și alte scripturi. Unchiul ei, avva Avraam, care a adus-o în mânăstire, a dat averea rămasă de la tatăl fetei săracilor și orfanilor. Când a crescut, a fost ademenită de un monah al mânăstirii și, apăsată de povara faptei, socotindu-se nedemnă de a mai sta într-un loc de smerenie și rugăciune, a plecat, fără știrea unchiului ei și, revoltată, s-a dus într-un bordel. Unchiului ei i-a apărut în vis un balaur
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un etalon al modei timpului, mulți nobili și-au disputat-o în dueluri. Unii o adorau, alții tânjeau după ea, alții o detestau. Marion a fost și muza creării unor poezii și cărți, printre care Cunună de iubire pentru Marion. Apăsată de tinerețea-i furtunoasă marcată de multe păcate, afectată de șiruri de suferințe, Marion vrea să se retragă la o mânăstire, să-și ispășească viața trăită în desfrânare. Pe acest fond atitudinal, l-a cunoscut pe Didier pentru care ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]