9,833 matches
-
în Italia presa catolică s-a aflat într-o confruntare cu puterea și totodată a apărat interesele Bisericii și ale Vaticanului, implicându-se în politică. I.3.3. Franța În Franța a existat o presă de tradiție și de mare audiență. Din această categorie făcea parte ziarul La Croix, devenit cotidian din 1883 și care atingea în 1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conținea pe lângă textul semnat la Roma și două scrisori care au putut fi socotite ca parte integrantă a respectivului document 286. La 11 mai 1927, Vasile Goldiș împreună cu ministrul român de pe lângă Sfântul Scaun, Dumitru C. Pennescu, au fost primiți în audiență de Suveranul Pontif. Papa a transmis binecuvântarea sa regelui Ferdinand, fiind convins că actul semnat cu guvernul român va servi "nu numai intereselor bisericii catolice, ci și ale statului român și națiunii române"287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
multe activități ceremoniale menite să pună în exercițiu pe noul conducător al eparhiei; era de fapt un ritual, urmat în cazul numirii oricărui episcop al Bisericii Catolice: hirotonirea sa ca episcop a fost oficiată de cardinalul Gotti; a urmat apoi audiența 510 de bun rămas la Papa Pius X, care l-a numit arhiepiscop de București, întronarea la catedrala "Sf. Iosif" din București și audiența de acreditare la regele Carol I al României 511. După îndeplinirea tuturor ceremoniilor simbolice care au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al Bisericii Catolice: hirotonirea sa ca episcop a fost oficiată de cardinalul Gotti; a urmat apoi audiența 510 de bun rămas la Papa Pius X, care l-a numit arhiepiscop de București, întronarea la catedrala "Sf. Iosif" din București și audiența de acreditare la regele Carol I al României 511. După îndeplinirea tuturor ceremoniilor simbolice care au decurs din numirea sa ca arhiepiscop de București, R. Netzhammer și-a început efectiv exercitarea funcției de conducere a diecezei unde fusese numit. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gradul de Mare Ofițer, pentru meritele sale în România (11 ianuarie 1912). A realizat o vizită la Blaj în Transilvania, pentru a discuta și a întări colaborarea cu românii uniți. S-a implicat în chestiunea diecezei ungare Hajdudorogh, mergând în audiențe la papă la Roma (1912) și la secretarul de stat, cardinalul Merry del Val (1913). Tot în această perioadă a inaugurat apariția a două reviste catolice care s-au tipărit la București: Revista catolică (1912) și Bukarester katolisches sonntagsblatt (ultima
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intrarea trupelor germane în București și refugiul guvernului român la Iași, situația s-a schimbat: școlile catolice germane din București și-au reluat parțial activitatea, iar preoții arestați s-au întors din lagărele de internare 520. Netzhammer a mers în audiență la Viena la împărat, a vizitat nunțiatura și pe ministrul de externe (contele Hokar von Czernin), implicându-se în medierea relațiilor dintre autoritățile române și cele austro-germane521. După încheierea războiului, s-au rechiziționat din nou, în mai multe rânduri, școlile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orfani și văduve de război, întâlnirea cu regele Ferdinand 523 și cu diferiți miniștri (precum Averescu, Mironescu, Take Ionescu, Ionel I.C. Brătianu), vizita la arhiepiscopul ortodox Gurie,la mitropolitul Basarabiei (Chișinău), mai multe vizite și întâlniri în străinătate, la Roma (audiența la Papa Pius XI), pelerinaj la Lourdes, întâlnire cu cardinalul Dubois la Paris, vizita la cancelarul federal dr. Seipel la Viena, cumpărarea unui teren de construcție de 3 hectare la Palazu Mare pentru ridicarea unui centru educațional 524. În 1924
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de construcție de 3 hectare la Palazu Mare pentru ridicarea unui centru educațional 524. În 1924, Papa Pius XI a cerut retragerea din funcție a lui Netzhammer, iar acesta și-a semnat demisia. Pe 8 iulie 1924 a mers în audiență de bun rămas la regele Ferdinand și la președintele Consiliului de miniștri, Brătianu 525. După plecarea din România, s-a retras la mănăstirea din Einsiedeln, unde a lucrat intens la redactarea memoriilor sale. A încercat să elucideze contextul în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la președintele Consiliului de miniștri, Brătianu 525. După plecarea din România, s-a retras la mănăstirea din Einsiedeln, unde a lucrat intens la redactarea memoriilor sale. A încercat să elucideze contextul în care i s-a cerut demisia, mergând în audiență la Roma și întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
altele. Sub patronajul și influența expoziției de la Vatican s-au organizat apoi în mai multe țări catolice conferințe despre presa catolică, la care au participat un număr mare de persoane 870. După încheierea manifestației, Sfântul Părinte i-a primit în audiență pe organizatorii acestui eveniment, le-a mulțumit pentru activitatea lor și i-a recompensat cu o medalie specială. Scopul principal al expoziției acela de creare a unei imagini de unitate a presei catolice a fost îndeplinit, dar cu mari eforturi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezentate, ca într-un cuprins, principalele titluri ale materialelor conținute de acel număr. De exemplu, în primul număr au apărut următoarele subiecte: "Domnul General Averescu, provocat fiind de Rege, a declarat că nu demisionează! Va face însă o largă remaniere/ Audiența la Rege continuă/ Știrea unui ziar de ieri, că s-ar fi constituit deja guvernul liberalo-ardelean, e prematură/ Leul a scăzut la 6 centime/ Adunarea națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și nu unei mase omogene. Interesul studierii și teoretizării fenomenului media nu s-a datorat în primă instanță creșterii audienței, ci mai cu seamă influenței acesteia asupra vieții sociale. Preocuparea pentru studierea conceptului de mass-media a dus la apariția unor discipline precum: istoria mass-media, sociologia mass-media etc., centrate pe analiza exclusivă a modului de funcționare a mass-mediei în societate și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Netzhammer, cutia XIX, documentulul 3840. 506 Dănuț Doboș, "Administrația...", p. 43. 507 N. Netzhammer și Krista Zach, Raymund Netzhammer Episcop în România, vol I, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 837. 508 Ibidem. 509 Ibidem. 510 R. Netzhammer a mers în audiență și la împăratul Franz Joseph, la Viena. 511 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., p. 837. 512 Care au avut sediu în Calea Griviței, nr. 254, în București. 513 Practic, mutarea Seminarului Teologic s-a făcut în corpul din Strada Esculap
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru fete de la Saint-Cyr, a înființat și ea Ecole Royale Militaire pentru educarea tinerilor militari. Încrederea pe care o avea suveranul Franței în ea s-a manifestat în special prin acordarea unor atribuții de consilier și de ministru. Ea acorda audiențe, primea ambasadori și reprezentanți nobiliari, își exprima părerea cu privire la numirea ori demiterea miniștrilor și altor demnitari, lua parte la întocmirea unor acte diplomatice, îl sfătuia pe rege și în probleme militare, de aceea insuccesele lui erau puse și pe seama ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
material și cu duhul, dar a dobândit titlul de contesă du Barry, ceea ce i-a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic al XV-lea și, în 1769, a devenit, pentru șase ani, amanta oficială a regelui. Norocoasa contesă participa la audiențe, la spectacole, la dineuri, intermedia numiri ori destituiri de demnitari, îl însoțea pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă și pentru viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
social-critic, un model al genului. Mânuitor excelent al satirei și al pamfletului, Nicolae Filimon creează în romanul Ciocoii vechi și noi o frescă socială a perioadei fanariote decadente de la începutul secolului al XIX-lea. La curtea postelnicului (demnitar ce pregătea audiențele domnitorului) Andronache Tuzluc, fanariot venit în Țara Românească în suita lui Caragea Vodă, vine și Dinu Păturică, fiul treti-logofătului (cel mai mare demnitar, șef al cancelariei domnești) Ghinea Păturică, dornic să parvină în demnități înalte și să se îmbogățească. Inteligent
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
interiorizate au fost sugerate ca bază pentru sinele ideal și ca standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
externe sau direcționare de ceilalți și cu cele interiorizate sau direcționate din interior, fiind dependent de orientarea față de lume a individului. Sinele ideal al persoanelor direcționate de ceilalți se dezvoltă prin stabilirea normelor și rolurilor membrilor din grupul de referință. Audiența pentru acțiunile individului devine grupul de referință și de aceea este important ca membrii din grupul de referință să perceapă individul ca deținând atribute acceptate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.4 Dezvoltarea Identităților Sociale Indivizii stabilesc identități sociale
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit pe fanarioți. Iorga își dădu curînd seama că poziția lui în cadrul Universității era periclitată. A cerut să fie primit în audiență de Take Ionescu, ministru Învățămîntului. Întrevederea lor a avut un caracter încordat. Take Ionescu l-a asigurat că, atît timp cît va fi ministru al Învățămîntului, Iorga nu va fi profesor universitar. Nu contează, domnule, pot aștepta"97, a răspuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mihail Sadoveanu, s-a plîns de comportamentul lui dictatorial, așa cum a făcut și I. Scurtu 151. După plecarea lui Iorga, "Sămănătorul" nu a mai fost niciodată ceea ce fusese. A lîncezit (sub conducerea lui Scurtu) pînă în iunie 1910. Să analizăm audiența și țelurile colaboratorilor lui Iorga și ale "Sămănătorului". Aproape toți colaboratorii revistei erau ardeleni: George Coșbuc, Ion Gorun, Ilarie Chendi, Botiș-Ciobanu, Ștefan O. Iosif, vasluianul Alexandru Vlahuță (care s-a retras în 1902), Sextil Pușcariu, ieșeanul Dimitrie Anghel, Zaharia Bârsan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apărut de la bun început. Iorga a scris un editorial incendiar, Nu alături de Austro-Ungaria!18 (în perioadele de criză, Iorga scria întotdeauna cîteva editoriale pe zi, retipărite în cotidianul de largă circulație "Universul"). Instrumentul prin intermediul căruia Iorga avea acces la o audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la curent cu importanța lui Iorga în România în domeniul culturii. Conștient de sentimentele lui Iorga față de Italia și de ego-ul său, Mussolini l-a invitat la Florența în mai 1925. Iorga a fost primit de Mussolini într-o îndelungată audiență personală 182. După care au survenit două evenimente. În 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început și să încurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revizioniști proveneau din teritorii pierdute în favoarea statelor succesoare, cu multe rude rămase acolo. Mulți arhivari au avut soarta aceasta, ceea ce făcea să le sporească amărăciunea. Oamenii aceștia au trăit multă vreme în sărăcie, ca refugiați. Ei nu alcătuiau numai o audiență receptivă, ci erau și suporteri ai unui revizionism total 203. Datorită devotamentului său față de România, reacția lui Iorga a asigurat faptul că pînă și dezbaterile științifice privind România să nu se desfășoare la nivelul Olimpului. Ele semănau mai curînd cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vreodată problema!" Mai mulți prieteni ai lui Iorga au sesizat pericolul. După cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, tatăl lui Dimitrie Munteanu-Râmnic, nu a luat în seamă asigurările nonșalante ale fiului lui Iorga, Mircea, a solicitat și a fost primit în audiență, la mijlocul lui octombrie, de Mareșalul Antonescu. El a apelat la Conducător, amintindu-i de marile servicii aduse țării de Iorga și a cerut protejarea lui de către jandarmerie în regim de 24 de ore din 24. Se spune că Antonescu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Călinescu, op. cit., pp. 542-543. Și relatările făcute autorului de profesor Eliza Campus, fostă studentă a lui Iorga 97 Profesorul Göllner își amintește că profesorul Iorga s-a întors de la București la Universitatea lui de vară de la Văleni direct de la o audiență la Palatul regal. La vremea aceea, influența Magdei Lupescu și a colonelului Ernest Urdăreanu la Palatul regal era predominantă. Iorga părea întors pe dos. A renunțat la cursul din programă (despre istoria medievală a românilor) și, spre stupefacția studenților, pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]