13,186 matches
-
ar da dreptate. Dacă nu se instituie un astfel de sistem, rămâne în sarcina magazinelor să depună toate eforturile - să conceapă tabele cu mărimi ușor de citit, să aibă manechine de diferite mărimi, personal atent și serviabil, toate acestea - pentru ca bunicii să poată cumpăra cu încredere. Dacă nu pot cumpăra haine, vor opta pentru jucării, cărți sau filme. Dar și aici producătorii și comercianții trebuie să simplifice lucrurile. Pe toate cărțile pentru copii și adolescenți ar trebui să scrie clar vârsta
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
reușesc să-și conceapă cărțile astfel încât să aibă trecere la cei care le cumpără: adulții. Dacă achiziționezi cărți pentru copilul tău, căruia îi cunoști gusturile și nivelul de lectură, nu prea ai nevoie de sfaturi. Dar ce ne facem cu bunicii, mătușile, unchii și prietenii de familie care vor să cumpere cărți pentru copii? Ei au nevoie de ceva informații despre cărți (măcar pe raft sau pe afișe) și despre publicul pentru căruia sunt adresate: la nivel sunt, pentru ce clasă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
desigur din cauză că gestul meu fu socotit pe loc drept o crimă de care mi se pomenea întruna". La fel, își amintește cum a înțepat cu o surcea un catîr, care l-a trîntit la pămînt: ""Încă puțin și murea", spuse bunicul. Îmi închipui scena, dar probabil că nu-i o amintire directă, nu-i decît amintirea imaginii pe care mi-am făcut-o despre această întîmplare, foarte demult, pe vremea cînd a început să-mi fie povestită" (Vie de Henry Brulard
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
văd și scara luminată: dar am văzut-o de multe ori de atunci. Iată acum un eveniment din copilăria lui Benvenuto Cellini, așa cum îl povestește acesta la începutul memoriilor sale: "Eram în vîrstă cam de trei ani, iar Andrea Cellini, bunicul meu, mai trăia, avînd însă peste o sută de ani. Într-o zi, cu prilejul înlocuirii unei țevi de la un rezervor de apă, ieșise de acolo un scorpion mare, pe care ai mei nu-l văzuseră și care, coborînd pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
l-am luat în mînă. Era atît de mare încît, în timp ce-l țineam în mîna mea de copil, de o parte îi ieșea afară coada, iar de cealaltă parte cei doi clești. Se povestește că am alergat, bucuros nevoie-mare, la bunicul meu, spunîndu-i: "Iată, bunicule, ce rac frumos am!". Dîndu-și seama că era un scorpion, bunicul a înghețat de spaimă și, cum mă iubea nespus de mult, fu cît pe-aci să cadă mort; mîngîindu-mă, îmi ceru să-i dau scorpionul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mînă. Era atît de mare încît, în timp ce-l țineam în mîna mea de copil, de o parte îi ieșea afară coada, iar de cealaltă parte cei doi clești. Se povestește că am alergat, bucuros nevoie-mare, la bunicul meu, spunîndu-i: "Iată, bunicule, ce rac frumos am!". Dîndu-și seama că era un scorpion, bunicul a înghețat de spaimă și, cum mă iubea nespus de mult, fu cît pe-aci să cadă mort; mîngîindu-mă, îmi ceru să-i dau scorpionul, dar eu, nevoind să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mea de copil, de o parte îi ieșea afară coada, iar de cealaltă parte cei doi clești. Se povestește că am alergat, bucuros nevoie-mare, la bunicul meu, spunîndu-i: "Iată, bunicule, ce rac frumos am!". Dîndu-și seama că era un scorpion, bunicul a înghețat de spaimă și, cum mă iubea nespus de mult, fu cît pe-aci să cadă mort; mîngîindu-mă, îmi ceru să-i dau scorpionul, dar eu, nevoind să-l dau nimănui, începui să plîng, strîngîndu-l tot mai tare în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ideea că este un animal periculos: e un mic rac, precum cei pe care i-i arătaseră pă-rinții săi, lăsîndu-l să-i atingă ca pe niște jucării. În realitate, un element străin, venit din afară, a pătruns în casă, iar bunicul și tatăl reacționează fiecare în felul său: plînset de copil, rugăminți și mîngîieri părintești, anxietate, oroare și explozia de bucurie care urmează: tot atîtea reacții familiale care definesc sensul evenimentului. Să admitem că băiatul și-l amintește: imaginea este plasată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în conștiința personală a cuiva care asistă la el, e pentru că aceasta reacționează imediat și dă de la sine, spontan, marca corespunzătoare atitudinii, în care se regăsește deci pe deplin.] În copilărie, Stendhal a asistat, din coridorul casei în care locuia bunicul său, la o răzmeriță populară izbucnită la Grenoble la începutul Revoluției, de Ziua olanelor: " Imaginea pe care o păstrez spune el e cît se poate de limpede, să fie vreo patruzeci și trei de ani de atunci... Un lucrător pălărier
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
puțin în istoria orașului Grenoble, forfota neobișnuită a străzii, gesturile și comentariile părinților săi erau de ajuns ca să înțeleagă că evenimentul depășea cercul familiei sale și al cartierului. La fel, într-o altă zi se vede în bibliotecă, ascultîndu-l pe bunicul său într-o încăpere plină de lume. "Dar de ce atîta lume? Cu ce ocazie? Imaginea nu-mi spune nimic. E doar o imagine" (ibidem, p. 60). Ar mai fi păstrat totuși amintirea dacă ea nu se situa, ca și ziua
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cît de inexacte erau aceste relatări, nu pot să rectific înclinația de atunci înspre acest curent tulbure și să împiedic aceste imagini confuze 48 din a-mi încadra, deformînd-o, cîte o amintire de odinioară. Copilul intră în contact și cu bunicii, iar prin aceștia ajunge la un trecut și mai îndepărtat. Bunicii se apropie de copii, poate fiindcă, din motive diferite, și unii, și alții se dezinteresează de evenimentele contemporane asupra cărora se fixează atenția părinților. În societățile rurale, spune Marc
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de atunci înspre acest curent tulbure și să împiedic aceste imagini confuze 48 din a-mi încadra, deformînd-o, cîte o amintire de odinioară. Copilul intră în contact și cu bunicii, iar prin aceștia ajunge la un trecut și mai îndepărtat. Bunicii se apropie de copii, poate fiindcă, din motive diferite, și unii, și alții se dezinteresează de evenimentele contemporane asupra cărora se fixează atenția părinților. În societățile rurale, spune Marc Bloch, se întîmplă destul de frecvent ca, în timpul zilei, în timp ce tatăl și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în grija "bătrînilor", și de la aceștia, la fel sau chiar mai mult decît de la părinți, primesc moștenirea obiceiurilor și tradițiilor de tot felul" ("Mémoire collective, traditions et coutumes", în Revue de synthèse historique, nr. 118-120, 1925, p. 79). Desigur, și bunicii, persoanele vîrstnice sînt "oameni ai timpului lor". Deși copilul nu-și dă imediat seama, deși nu distinge la bunicul său urmele personale fapt care pare să se explice pur și simplu prin bătrînețea sa și care ține de vechea societate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
tradițiilor de tot felul" ("Mémoire collective, traditions et coutumes", în Revue de synthèse historique, nr. 118-120, 1925, p. 79). Desigur, și bunicii, persoanele vîrstnice sînt "oameni ai timpului lor". Deși copilul nu-și dă imediat seama, deși nu distinge la bunicul său urmele personale fapt care pare să se explice pur și simplu prin bătrînețea sa și care ține de vechea societate în care a trăit și s-a format și a cărei amprentă o poartă -, el simte, într-un mod
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se explice pur și simplu prin bătrînețea sa și care ține de vechea societate în care a trăit și s-a format și a cărei amprentă o poartă -, el simte, într-un mod confuz, că atunci cînd intră în casa bunicului, cînd vine în cartierul acestuia sau în orașul în care locuiește, pătrunde într-o regiune diferită, care nu-i este totuși străină, fiindcă se potrivește prea bine cu înfățișarea și felul de a fi ale membrilor mai vîrstnici ai familiei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
culoarea unui personaj aflat în centrul unui întreg tablou pe care-l rezumă și-l exprimă succint. De ce, dintre toți membrii familiei, Stendhal a păstrat o amintire atît de profundă și îi schițează un portret atît de viu mai ales bunicului său? Oare nu pentru că acesta reprezenta pentru el sfîrșitul secolului al XVIII-lea, pentru că-i cunoscuse pe cîțiva dintre "filosofi" și pentru că, prin intermediul lui, Stendhal a putut pătrunde cu adevărat în vechea societate dinainte de Revoluție, de care se va simți
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fi amintit cu aceeași exactitate, dar n-ar fi ocupat un asemenea loc în memoria sa. Secolul al XVIII-lea, dar secolul al XVIII-lea trăit, în care a circulat cu adevărat gîndirea sa, îi va revela asemănarea profundă cu bunicul său. Așadar cadrele colective ale memoriei nu se reduc la date, nume și formule, ci reprezintă curente de gîndire 49 și experiență 50 în care regăsim trecutul nostru, deoarece a fost traversat de acestea. Istoria nu înseamnă tot trecutul, dar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
odinioară concepțiile și un spirit care dominau un timp întreaga societate, intră repede în declin, făcînd loc altora care țin, o perioadă, sceptrul moralei și care formează opinia publică după noile modele. Am putea crede că lumea asupra căreia, odată cu bunicii noștri, ne-am aplecat din nou a dispărut deodată. Ca și cum, din timpul intermediar între aceasta, cu mult anterioară nașterii noastre, și epoca în care interesele naționale contemporane ne captează atenția, nu ne rămîne nici o amintire care depășește cercul familial, totul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămas urme și chiar mai mult decît urme, adică tot ce este necesar pentru a le recrea temporar. Mi se pare că am simțit vibrații ale romantismului în grupul pe care l-am format și reformat de cîteva ori împreună cu bunicii mei. Prin romantism nu înțeleg doar o mișcare artistică și literară, ci un mod aparte de sensibilitate care nu se confundă cu dispozițiile sufletelor sensibile de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar care nici nu se deosebește net de acestea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în părinții noștri îi revedem pe bunici înseamnă că părinții îmbătrînesc și că, pe scara vîrstelor, locurile lăsate libere sînt repede ocupate, deoarece coborîm fără oprire? Dar poate înseamnă că, mai degrabă, atenția noastră și-a schimbat sensul. Părinții și bunicii reprezentau pentru noi două epoci distincte și clar separate. Nu ne dădeam seama că bunicii erau mai implicați în prezent, iar părinții în trecut mai mult decît ne închipuiam. În momentul în care m-am trezit în mijlocul oamenilor și al
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vîrstelor, locurile lăsate libere sînt repede ocupate, deoarece coborîm fără oprire? Dar poate înseamnă că, mai degrabă, atenția noastră și-a schimbat sensul. Părinții și bunicii reprezentau pentru noi două epoci distincte și clar separate. Nu ne dădeam seama că bunicii erau mai implicați în prezent, iar părinții în trecut mai mult decît ne închipuiam. În momentul în care m-am trezit în mijlocul oamenilor și al lucrurilor, trecuseră zece ani de la războiul din 1870. Al Doilea Imperiu reprezenta pentru mine o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în Arborele Fraternității. Este o succesiune de scene foarte simple. Dar, în fiecare moment, prietenul său Romain Colomb, care adnotează manuscrisul, descoperă erori. "Soldații erau la un pas în urma noastră spune Stendhal; noi am fugit prin poarta G a casei bunicului, dar am fost văzuți imediat: toată lumea era la ferestre, mulți ridicau lumînările și făceau lumină." "Eroare scrie Colomb. Toate astea au avut loc la patru minute după isprava noastră, iar noi ne aflam toți trei în casă..." "Eu și încă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
indirect P. Hamon când opune "imaginea" "povestitorului" cu cea a "descriptorului". Pentru el, povestitorul "este un personaj mai degrabă masculin, mai degrabă truculent, care știe să trăiască, dezinteresat, sociabil, amabil și vorbăreț [...], personaj perfect în rolul de unchi sau de bunic binevoitor". În schimb, descriptorul "stă mai degrabă de partea savanților austeri care nu au harul vorbii, a oamenilor de știință închiși în laborator, a cărților, în măsura în care ele se opun vieții, a cunoștințelor înmagazinate, în măsura în care ele se opun imaginației vii"156
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cele tehnice. Meșterea tot felul de mașinuțe, a învățat singur să lucreze la calculator, atingând cu timpul un nivel performant. Tot singur a învățat limba engleză, pe care școala l-a ajutat să o perfecționeze. A fost o vreme când bunicii erau ușor îngrijorați, mai ales din pricina orelor petrecute de nepot la calculator. - Fii atent, Gruia, stai prea mult la calculator. Nu-i bine pentru sănătatea ta. Indiferent de răspunsurile date de Gruia, bunicii o țineau pe-a lor: stă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
perfecționeze. A fost o vreme când bunicii erau ușor îngrijorați, mai ales din pricina orelor petrecute de nepot la calculator. - Fii atent, Gruia, stai prea mult la calculator. Nu-i bine pentru sănătatea ta. Indiferent de răspunsurile date de Gruia, bunicii o țineau pe-a lor: stă prea mult la calculator, cu tot felul de jocuri. Jocuri și iar jocuri... pierdere de timp și oboseală de ochi... Abia atunci când Gruia a ajuns în ultimul an de facultate și a primit și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]