9,846 matches
-
stipulând care enunțuri sunt analitice, nu putem explica analiticitatea. Orice enunț are o componentă lingvistică și o componentă factuală. În acest caz, putem afirma că enunțurile analitice sunt cele care au componenta factuală nulă, dar aceasta nu face distincția între enunțurile analitice și cele sintetice. Teoria verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
are o componentă lingvistică și o componentă factuală. În acest caz, putem afirma că enunțurile analitice sunt cele care au componenta factuală nulă, dar aceasta nu face distincția între enunțurile analitice și cele sintetice. Teoria verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
că enunțurile analitice sunt cele care au componenta factuală nulă, dar aceasta nu face distincția între enunțurile analitice și cele sintetice. Teoria verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că este traductibil într-un enunț (adevărat sau fals) asupra experienței imediate.” Locke și
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că este traductibil într-un enunț (adevărat sau fals) asupra experienței imediate.” Locke și Hume: „orice idee trebuie sau să se originize direct în experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având o astfel de
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că este traductibil într-un enunț (adevărat sau fals) asupra experienței imediate.” Locke și Hume: „orice idee trebuie sau să se originize direct în experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
asupra experienței imediate.” Locke și Hume: „orice idee trebuie sau să se originize direct în experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege) este aceea ca enunțurile în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege) este aceea ca enunțurile în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă.” Cele două sunt
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă.” Cele două sunt legate prin aceea că, dacă un enunț poate fi verificat izolat, atunci, la limită, există enunțuri „confirmate în gol, ipso
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă.” Cele două sunt legate prin aceea că, dacă un enunț poate fi verificat izolat, atunci, la limită, există enunțuri „confirmate în gol, ipso facto, valabile în general; și un asemenea enunț este analitic.” „[E] un nonsens și un izvor de numeroase nonsensuri să vorbim despre o componentă lingvistică și despre
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă.” Cele două sunt legate prin aceea că, dacă un enunț poate fi verificat izolat, atunci, la limită, există enunțuri „confirmate în gol, ipso facto, valabile în general; și un asemenea enunț este analitic.” „[E] un nonsens și un izvor de numeroase nonsensuri să vorbim despre o componentă lingvistică și despre o componentă factuală a adevărului oricărui enunț individual. Luată
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
sensibile nu în mod individual, ci numai ca unitate corporativă.” Cele două sunt legate prin aceea că, dacă un enunț poate fi verificat izolat, atunci, la limită, există enunțuri „confirmate în gol, ipso facto, valabile în general; și un asemenea enunț este analitic.” „[E] un nonsens și un izvor de numeroase nonsensuri să vorbim despre o componentă lingvistică și despre o componentă factuală a adevărului oricărui enunț individual. Luată colectiv, știința are o dublă dependență de limbaj și de experiență, dar
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
limită, există enunțuri „confirmate în gol, ipso facto, valabile în general; și un asemenea enunț este analitic.” „[E] un nonsens și un izvor de numeroase nonsensuri să vorbim despre o componentă lingvistică și despre o componentă factuală a adevărului oricărui enunț individual. Luată colectiv, știința are o dublă dependență de limbaj și de experiență, dar această dualitate nu poate fi trasată semnificativ pentru enunțurile științei luate unul câte unul.” „Unitatea semnificației empirice este știința întreagă.” „[D]evine lipsit de sens să
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
de numeroase nonsensuri să vorbim despre o componentă lingvistică și despre o componentă factuală a adevărului oricărui enunț individual. Luată colectiv, știința are o dublă dependență de limbaj și de experiență, dar această dualitate nu poate fi trasată semnificativ pentru enunțurile științei luate unul câte unul.” „Unitatea semnificației empirice este știința întreagă.” „[D]evine lipsit de sens să căutăm o graniță între enunțurile sintetice, care sunt valabile contingent pe baza experienței, și enunțurile analitice care sunt valabile în general. Orice enunț
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
are o dublă dependență de limbaj și de experiență, dar această dualitate nu poate fi trasată semnificativ pentru enunțurile științei luate unul câte unul.” „Unitatea semnificației empirice este știința întreagă.” „[D]evine lipsit de sens să căutăm o graniță între enunțurile sintetice, care sunt valabile contingent pe baza experienței, și enunțurile analitice care sunt valabile în general. Orice enunț poate fi făcut valabil ăn general dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului.” „Obiectele fizice sunt conceptual introduse
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
această dualitate nu poate fi trasată semnificativ pentru enunțurile științei luate unul câte unul.” „Unitatea semnificației empirice este știința întreagă.” „[D]evine lipsit de sens să căutăm o graniță între enunțurile sintetice, care sunt valabile contingent pe baza experienței, și enunțurile analitice care sunt valabile în general. Orice enunț poate fi făcut valabil ăn general dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului.” „Obiectele fizice sunt conceptual introduse în situație ca intermediari convenabili, nu prin definirea lor în
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
enunțurile științei luate unul câte unul.” „Unitatea semnificației empirice este știința întreagă.” „[D]evine lipsit de sens să căutăm o graniță între enunțurile sintetice, care sunt valabile contingent pe baza experienței, și enunțurile analitice care sunt valabile în general. Orice enunț poate fi făcut valabil ăn general dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului.” „Obiectele fizice sunt conceptual introduse în situație ca intermediari convenabili, nu prin definirea lor în termenii experienței, ci pur și simplu ca stipulări
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
este o acțiune ne-derivată din verbul "prj" 'a se ridica'. Ea exprimă actul de ridicare sau de înviere. "M" este o prepoziție cu sensul 'în', ("în timpul"). "Hrw" înseamnă 'zi', 'timp de o zi'. Astfel, o traducere literală ar fi 'enunțurile de ridicare în timpul zilei'. O traducere ușor mai flexibilă ar putea fi 'vrăji pentru trecere în timpul zilei'. Cu toate că în timpul Regatului Nou (1570 î.Hr.-1070 î.Hr.) Cartea Morților nu a fost organizată sau standardizată, versiunile datînd din această perioadă sunt cunoscute
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
prin confruntarea cu experiența empirică, au sens. Rezultatul analizei lui Carnap este acela că filofosia speculativă (de exemplu metafizica) este fundamentată pe două tipuri de erori: pe de o parte, folosește cuvinte lipsite de semnificație, iar pe de altă parte, enunțurile sale sunt lipsite de sens. Pentru termeni precum „Absolutul”, „Necondiționatul”, „Ființa în sine”, metafizicianul nu poate furniza condiții empirice de adevăr, ci doar sentimente și reprezentări ce stau în spatele pretinsei semnificații. Mai mult, propoziții metafizice, precum cele oferite de Hegel
Rudolf Carnap () [Corola-website/Science/304160_a_305489]
-
masculin,plural-câți -feminin,plural-câte G.D.masculin,plural-câtor G.D.-feminin,plural-câtor e.AL CÂTELEA N.AC.masculin,singular-al câtelea N.AC.-feminin,singular-a câtă. Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul, cuvîntul sau grupul de cuvinte așteptat ca răspuns la un enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre aceste timbre îți plac ? Cine te îngrijește ? Ce mi-ai adus ? Câți au sosit ? Pronumele
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi"“ . Fruntașul junimist menționează enunțul ,formă fără fond“, destul de rar, dar aceasta s-a impus ca una dintre cele mai populare sintagme datorită impulsului dat cu articolul "În contra direcției de astăzi în cultura română", apărut într-o perioadă de mari controverse și convulsii sociale, când
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este fructul unei reflexii raționaliste și că rămâne permanent posibil ca acesta să fie contestat
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este fructul unei reflexii raționaliste și că rămâne permanent posibil ca acesta să fie contestat sau să-i fie opusă o viziune nouă, "mai adevărată" și mai justă. Enunțuri religioase de genul "Iisus este Fiul lui Dumnezeu" sunt însă nefalsificabile pentru că sunt în primul rând neverificabile. Prin acest fapt, ele constitue un punct de mare atracție pentru creierul uman, percepția acestuia fiind că ele sunt niște postulate pe baza
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
nefalsificabile pentru că sunt în primul rând neverificabile. Prin acest fapt, ele constitue un punct de mare atracție pentru creierul uman, percepția acestuia fiind că ele sunt niște postulate pe baza cărora se ordonează celelalte elemente ale cunoașterii. Acest tip de enunțuri induc impresia unor "adevăruiri categorice". Psihologia cognitivă explică asta prin faptul că credința în supranatural șochează așteptările noastre intuitive, fapt care ne face să-i acordăm o putere explicativă mai mare chiar decât regulilor stabilite prin observație. În asta rezidă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sau "lema lui Bézout" este, în teoria numerelor, o ecuație diofantica liniară. Poartă numele matematicianului francez Étienne Bézout. Enunțul acesteia este următorul: Dacă "a" și "b" sunt două numere întregi nenule, iar " d" cel mai mare divizor comun al acestora, atunci există întregii "x" și "y" (numiți "numerele" sau "coeficienții lui Bézout") astfel încât: Aceasta teorema a fost enunțata pentru
Identitatea lui Bézout () [Corola-website/Science/311127_a_312456]